- Code: 978-606-8153-44-5
- Producator: Editura Nomina Lex (Mediere)
- Rating:
Până în anii ’90, principalele tipuri de negociere erau: negocierea distributivă, cea integrativă și cea principială.
Odată cu dezvoltarea societății umane și cu globalizarea acesteia, a apărut necesitatea evaluării efectelor oricărei negocieri asupra mediului natural și a comunității umane în care respectiva negociere își va reverbera efectele. Din această cauză a apărut, ca o necesitate vitală, negocierea edificatoare.
Negocierea edificatoare pe lângă facilitățile și beneficiile negocierii principiale, se rezolvă fondul disputei ținându-se cont în mod obligatoriu de interesul comunității în care negocierea va produce efecte.
Un negociator edificator deține instrumentele și tehnicile necesare spre a materializa şansa unui câştig, dar mult mai important, îmbunătățirea relaţiilor cu ceilalți parteneri și, în plus, încheierea unui acord care să fie acceptat și susținut de comunitatea în care acesta își va produce efectele.
Negocierea edificatoare lasă de o parte vechile metehne ale „negocierii agresive” cu ale sale principii „eu să câștig, iar tu să pierzi”, reedificând spațiul negocierii astfel ca toate părțile să câştige împreună fără a-i leza pe ceilalți.
Negocierea edificatoare este un produs al finalului de secol douăzeci pentru secolul douăzeci și unu. Ea include descoperirile mai multor domenii și mai multor cercetări interdisciplinare, apelând la logică, comunicare, teoria argumentării, analiză tranzacţională, ș.m.a.
Negocierea edificatoare a redefinit noţiunile de cerere și ofertă, argument, argumentaţie, contra-argument și compromis, poziţie și pretenţii, obiecţiuni concesii și tranzacţii, raportându-le permanent la dimensiunea globală a negocierii și la efectele acesteia asupra mediului natural și comunității umane.
Un negociator edificator are permanent în vedere cutumele socio-culturale ale comunității în care negocierea își va produce efectele, mediul natural asupra căruia se vor repercuta prevederile acordului și acceptul comunității umane în care se vor desfășura activitățile din respectivul acord.
Capacitățile negociatorului edificator îl fac pe acesta indispensabil în această lume a afacerilor globale, pentru oricare dintre palierele operaționale, de la producător și distribuitor la importatori-exportatori și de la multinaționale până la rețelele naționale de comerț en-detail.
Pentru a fi negociator edificator este nevoie de har, înainte de a dobândi prin formare, învăţare și experienţă abilitățile necesare. Tocmai datorită acestui har, fără de care poți deveni un bun meseriaș, dar niciodată un profesionist creator, profesia de „negociator edificator” este privită ca una de elită în afaceri, diplomaţie, asistență socială și politică.
Negociatorul edificator utilizează instrumentele comunicatorului, pe cele ale specialistului în relații publice și pe cele ale negociatorului, ținând cont permanent de rolul său de reprezentat al interesului general și susținând astfel, în timpul practicării profesiei, un adevărat recital pluridisciplinar.
o O o
Until the 1990s, the main types of negotiation were: the distributive bargaining, integrative and principled negotiation.
With the development of human society and with globalization, it has become necessary to assess the effects of any negotiations on the natural environment and the human community în which the negotiation will reverberate effects. Because of a vital neccesity has emerged, that is the creative negotiation (negocierea edificatoare).
In creative negotiating, in addition to the facilities and benefits of basic negotiation, it also resolves the dispute in the light of the Community interest so that negotiation will have effect. In addition to defining the common interests, the Parties shall define both the community interest, and when looking for theoretical solutions together, determine the measures necessary to put them into practice without harming the interests of the community.
Creative negotiation leaves aside the old issues of „aggressive negotiations” with its principles „I win and you lose” negotiation space building so that all parties can win together without harming the community.
Creative negotiation is a product of the end of the 20th century for the 21st century. It includes the findings of several domains and several interdisciplinary research, using logic, communication, argumentation theory, transactional analysis, and more.
Creative negotiation redefined the concepts of supply and demand, argument, compromise, claims, objections and concessions, transaction, by referring them permanently to the global dimension of negotiation and its effects on the natural environment and the human community.
The creative negotiator will continuously take into account the socio-cultural customs of the community în which the negotiation will take effect, the natural environment în which most of the provisions of the agreement and consent of human community in which it will carry out the activities of the said agreement.
The capacitiy and abilities of the creative negotiator make him indispensable in this world of global business, for any of the operational tasks of the producers and the istributors up to importers and exporters and multinațional to national cash & carry networks.
To be a creative negotiator a certain ammount of grace is required, before acquiring skills through training, experience and learning. Precisely because of this grace, without which you can become a good practitioner, but never a creator one, the creative negotiator is regarded as one of the elite in business, diplomacy, social work and politics.
The creative negotiator uses the communicator tools and those of the specialist în public relations, taking into account its role as permanent representative of general interest, thus while practicing the profession maintains a truly multidisciplinary behavior.
CUPRINS
Abstract
Résumé
Mulțumiri
Introducere
Capitolul I. Negocierea
I.1. Definiție
I.2. Principiile negocierii
I.3. Tipuri de negociere
I.4. M oduri de abordare a procesului de negociere
I.5. Clasificarea intereselor în negociere
I.6. Instrumentele negocierii
I.7. O posibilă procedură de negociere
I.8. Utilitatea negocierii
Capitolul II. Tehnici de negociere
II.1. Tehnici de comunicare
II .2. Tehnici bazate pe sentimente și emoții
II.3. Tehnici negative de convingere
II .4. Tehnici persuasive (de influențare)
II.5. Tehnici combinate
Capitolul III. Tactici și strategii de negociere
III.1. Tactici de negociere
III.2. Strategiile de negociere.
Capitolul IV. Negocierea edificatoare (Creative negotiation).
IV.1. BATNA, ATNA și VE AF (CVFA)
IV .2. Fișa de pregătire
IV .3. Capcane în calea negocierii
IV .4. Prima capcană: poziția noastră
IV .5. A doua capcană: sentimentele celorlalți
IV .6. A treia capcană: poziția părților
IV .7. A patra capcană: insatisfacția părților
IV .8. A cincea capcană: puterea celorlalți
Capitolul V. Negoc ierea comercială
V.1. Pregătirea negocierii
V.2. Cererea de ofertă și oferta
V.3. F ormularea obiectivelor
V.4. Desfăşurarea negocierilor.
V.5. S chema procesului de negociere comercială
Capitolul VI. Negocierea coordonată și negocierea de pace
VI.1. Caracteristicile negocierii coordonatoare și ale negocierii de pace.
VI.2. Avantajele negocierii coordonate și ale negocierii de pace
VI.3. Principiile negocierii de pace
VI .4. Drepturile și obligațiile participanților
VI .5. Calea de la probleme și poziții la interese
VI.6. Scara negocierii de pace
Capitolul VII. Despre conflict, dispută, neînțelegere.
VII .1. Definiții
VII .2. Dinamica unui conflict
VII .3. Tipuri de conflicte
VII.4. Piramida lui Maslow
VII .5. G roapa conflictului
VII .6. Analiza disputei/conflictului
VII .7. Componentele conflictului/disputei
VII .8. Surse de conflict/dispută
VII .9. Tipuri de reacție
VII .10. Tipuri de intervenții
VII .11. Tipuri de soluții
Capitolul VIII. Comunicarea în negociere
VIII .1. Definiția comunicării
VIII.2. Tipuri de comunicare
VIII.3. Elemente ale procesului de comunicare
VIII .4. Modalități de comunicare
VIII .4. Tăcerea
VIII .5. Tehnica utilizării spaţiului (Proxemica)
VIII .6. Bariere în comunicare.
VIII.7. Stiluri de comunicare
VIII .8. Tehnici și instrumente de comunicare
Capitolul IX. Rezolvarea amiabilă a disputelor (RAD)
IX.1. Rezolvare amiabilă sau Rezolvare alternativă
IX.2. Negociatorul anonim și Candidatul ideal
IX.3. Clasificarea metodelor R.A.D.
IX.4. Caracteristicile metodelor R.A.D
IX.5. I ndicațiile și contraindicațiile utilizării metodelor R.A.D.
IX.6. Avantajele utilizării metodelor R.A.D.
IX.7. Definițiile principalelor metode R.A.D
IX.8. Dinamica metodelor RAD
Capitolul X. Organizarea formelor de practicare a profesiei
X.1. Deontologie.
X.2. Formele de practicare a profesiei
X.3. Proceduri
X.4. Documentele obligatorii
X.5. Documentele arhivate
Capitolul XI. Culegere explicativă de termeni utilizați în negociere și în rezolvarea amiabilă a disputelor
Capitolul XII. Reflectii si maxime.
De la lume adunate și la lume înapoi date
Capitolul XIII. Teste si exercitii practice
XIII.1. Teste
Testul „Viziunea mea despre lume”
Testul celor 7 coșuri
Testul comunicării
Testul strângerii de mână
Test comportamental
Testul labirintului
XIII .2. Exerciții.
Scenariu facilitare: „Clubul”
Scenariu facilitare: „ONG”
Scenariu negociere: „Delegația”.
Scenariu negociere: „Editurile”.
Scenariu negociere coordonată: „Terenurile”
Bibliografie
Apendix I. Statutul Ordinului Negociatorilor din România
TITLUL I - Dispoziții generale
TITLUL II - Membrii - Drepturi și obligatii
TITLUL III - Organizarea și funcționarea Ordinului Negociatorilor din România
CAPITOLUL I – Dispoziții generale
CAPITOLUL II - Adunarea Națională
CAPITOLUL III - Consiliul Național
CAPITOLUL IV - Biroul Coordonator Național
CAPITOLUL V - Președintele
CAPITOLUL VI - Comisia de Cenzori
TITLUL IV - Filialele regionale
TITLUL V - Oficiul de Date al Negociatorilor din România (ODNR) și Baza Română cu Datele Negociatorilor (BRDN)
TITLUL VI - E xercitarea profesiei
TITLUL VII - Răspunderea disciplinară
CAPITOLUL I - Dispoziții generale
CAPITOLUL II - Funcționarea Comisiei de disciplină
CAPITOLUL III - Reguli de procedură
Apendix II. Codul deontologic al profesiei de negociator
Principii generale
Principiul independenței, neutralității și echidistanței
Principiul legalității
Principiul confidențialității informațiilor
Principiul voluntariatului decizional și al autodeterminării părților
Principiul participării în cunoștința de cauză
Principiul moralității și al respectării demnității umane
Principiul responsabilității sociale
Principiul integrității profesionale
Standarde etice și de competență
Standarde de conduită colegială
Standarde de păstrare a actelor și înregistrărilor
Standarde pentru calculul onorariilor
Standarde pentru declarații publice și reclamă
Standarde de educație, formare inițială și continuă
Dispoziții finale
Apendix III. Contract de pregătire a procedurii
Apendix IV. Contract de prestare servicii
Apendix V. Contract de prestare a serviciului de negociere de pace
Apendix VI. Proces verbal de începere a procedurii
Apendix VII. Proces verbal de finalizare a procedurii
Apendix VIII. Tranzacție
Recunostinta autorului
Despre autor
Despre autor
Constantin Augustin Zbora-Ciurel, s-a născut la 10 august 1954, în orașul Sinaia supranumit „Perla Carpaților”, fiind botezat în ritul creștin-ortodox la data de 22 august 1954 (găsiți Certificatul de botez mai jos). La vârsta de doi ani a fost mutat împreună cu părinții în București.
Părinții, Grigore și Doina-Rodica Zbora, erau mici funcționari la stat, singurul angajator din acea perioadă.
Familia Zbora era o familie de țărani din Rășina Țiclenilor, un sat uitat de lume din centrul Olteniei, aromâni din Banatul sârbesc, stabiliți înainte de 1877, în zona muntoasă a Olteniei.
Bunicul matern, Vasile Bucșan, maistru sondor în Moreni, avea părinții în Sâmbăta de sus, lângă cunoscuta mânăstire din munții Făgărașului. Familia românilor Bucșan dăinuia de multe generații aici, fapt atestat de Certificatul de origine etnică (vezi fotocopia acestuia).
Bunica maternă Marioara Bucșan (născută Seitan) provenea dintr-o familie înstărită de „împărați de munte” ardeleni. Străbunicul Duțu (vezi foto), care luptase în Războiul de independență (1877) băgând spaima în turcii care strigau, când îl vedeau atacând în fruntea dorobanților săi: Seitan! Seitan! (Satana! Satana!) a rămas cu această poreclă, devenită nume de cinste, Seitan. Imediat după război s-a însurat și s-a stabilit în satul Smirna, undeva lângă Slobozia ialomițeană (vezi foto).
La mai puțin de un an de la nașterea autorului, mama sa a divorțat și s-a căsătorit cu Paul Alexandrescu, fiul industriașului Grigore Alexandrescu, care mai târziu îi va mărturisi acestuia că este tatăl său. Bunicul Grigore Alexandrescu era unul dintre proprietarii fabricilor de pielărie Bouru (numită de comuniști, după jaful numit naționalizare, fabrica Dâmbovița). Datorită faptului că toți bărbații din familia Alexandrescu erau fruntași liberali, Paul Alexandrescu a fost încarcerat în două rânduri între anii 1950 - 1963.
Titlul cartii: | Negocierea edificatoare |
---|---|
Numele autorului/lor: | Constantin A.Z. Ciurel |
Editura: | Nomina Lex |
Data aparitiei: | Ianuarie 2014 |
Numar de pagini: | 325 |
ISBN: | 978-606-8153-44-5 |
Tip coperta: | Cartonata |
Pret intreg (Pretul de coperta afisat de producator): | 58 |
Formatul de livrare: | Carte in format tiparit |