Criminalistica | Autor: Adriana Iuliana Tudorache

DREPT PENAL. Sinteze pentru pregatirea examenului de admitere si definitivare in profesia de avocat (Autori: Av. Eduard Dragomir, Av. Roxana Paliță) - EDITIA A III-A, Editura Nomina Lex, București, 2011. 

Prezentul Pachet PROMO pentru pregătirea examenului de ADMITERE ÎN BAROU 2012-2013 (Sinteze, Legislatie) reprezinta o oferta de cărţi utilă celor care se vor pregăti pentru susţinerea examenelor de admitere si definitivat pentru anul 2012-2013.

Pachetul PROMO propus de Editura Nomina Lex este compus din 7 carti, respectiv:

1. Organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Sinteze pentru pregatirea examenelor de admitere si definitivare in profesia de avocat, Editia a IV-a, 2012 - Autori: Av. Eduard Dragomir, Av. Roxana Paliţă - Editura Nomina Lex, Bucuresti, 2012;

2. Drept civil. Sinteze pentru pregatirea examenelor de admitere si definitivare in profesia de avocat, Editia a III-a, 2012 - Autori: Av. Eduard Dragomir, Av. Roxana Paliţă - Editura Nomina Lex, Bucuresti, 2012;

3. Drept Procesual Civil. Sinteze pentru pregatirea examenelor de admitere si definitivare in profesia de AVOCAT (EDITIA A III-A, 2011) - Autori: Av. Eduard Dragomir, Av. Roxana Paliţă - Editura Nomina Lex, Bucuresti, 2012

4. Drept procesual penal. Sinteze pentru pregatirea examenelor de admitere si definitivare in profesia de AVOCAT (editia a IV-a, 2013) - Autori: Av. Eduard Dragomir, Av. Roxana Paliţă - Editura Nomina Lex

5. Drept penal. Sinteze pentru pregatirea examenelor de admitere si definitivare in profesia de AVOCAT, editia 2011 - Autori: Av. Eduard Dragomir, Av. Roxana Paliţă - Editura Nomina Lex

6. Legislatia profesiei de avocat, editia a III-a, 2012, cu teste grila

7. Noul Cod Civil Republicat, Ad litteram (Editie cartonata, interior cusut - Noiembrie 2011)

"Dovezile sunt antidotul marturiilor mincinoase" spunea Francis Bacon, inca de la inceputul secolului al XVII-lea. Acest adevar ce razbate peste timp ar putea deveni deviza oricarui organ de cercetare penala, ca reprezentant al societatii care l-a investit si care i-a transferat autoritatea sa morala.

Este in afara oricaror discutii faptul ca nobila misiune de aparare a ordinii si linistii publice, vietii, integritatii corporale si sanatatii persoanelor, avutului public si privat solicita, din partea organelor de ancheta penala, o preocupare continua pentru perfectionarea pregatirii de specialitate. Spre deosebire de alte profesii, "meseria" de anchetator capata in zilele noastre valente superioare. Ca o conditie de sine qua non a inaltului profesionalism, cultul pentru adevar trebuie sa se manifeste in stricta concordanta cu litera si spiritul legii, intr-un climat care sa asigure si sa garanteze libertatile si drepturile cetatenesti.

"Persoanele raspunzatoare de aplicarea legii trebuie sa se achite permanent de datoria pe care le-o impune legea, servind colectivitatea si protejand orice persoana impotriva actelor ilegale, conform inaltului grad de responsabilitate pe care il cere profesia lor".

Marea majoritate a faptelor de natura penala sunt constatate de catre organele de politie din compartimentele judiciar, combaterea crimei organizate, combaterea criminalitatii economico-financiare, paza si ordine publica, politie rutiera s.a. Acestea sunt chemate sa desfasoare activitatile de urmarire penala de prima urgenta: cercetarea la fata locului, constatarea infractiunii flagrante, ascultarea partii vatamate, dispunerea unor constatari tehnico-stiintifice si medico-legale, identificarea si ascultarea martorilor, efectuarea perchezitiei, identificarea, urmarirea si prinderea faptuitorilor etc. Acestora li se adauga si alte activitati specifice pentru probarea activitatii infractionale si dovedirea vinovatiei. Prin urmare, activitatile specifice anchetei penale nu sunt atributul exclusiv al compartimentelor de cercetare penala, deoarece la aflarea adevarului si justa solutionare a cauzelor aflate in instrumentare concura, deopotriva, si celelalte formatiuni, in raport cu specificul si atributiile ce le sunt conferite prin lege.

Lucrarea Ghid de cercetare penala. Editia aII-a | Autor: Dumitru Mirel este structurată în două părţi:

Prima reuneste aspecte teoretice relevante pentru organele de cercetare penală, iar cea de-a doua este practică, cuprinzând peste 200 de formulare şi modele de urmărire penală şi acte procesuale. Demersul autorului este motivat de dorinţa de a oferi un îndrumar practic pentru cei care debutează în profesie (absolvenţi ai facultăţilor de drept, dar mai ales ai Academiei de Poliţie), dar şi de a veni în sprijinul organelor de cercetare penală sau avocaţilor care activează în domeniul penal, prin sistematizarea pe capitole a celor mai uzuale formulare şi acte procesuale.

Prezenta editie, a 2-a a Ghidului a fost actualizată cu următoarele elemente de noutate:

- Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor;

- Noul Cod civil;

- Noul Cod de procedură civilă;

- Legea nr. 28/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea îmbunătăţirii activităţii de valorificare a bunurilor sechestrate;

- Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

Lucrarea Dictionar de droguri. Editia a II-a prezinta caracter enciclopedic, adresandu-se publicului larg, dar si acelui segment de profesionisti care, în virtutea responsabilitatilor profesionale (pedagogi, medici, juristi, lucratori sociali, politisti), se vor pleca asupra lui in scopul insusirii terminologiei corecte.

Dictionarul cuprinde si notiuni de data recenta privind eforturile desfasurate de autoritatile competente romanesti de a preveni si combate fenomenul creat de droguri si care au la baza noile conventii internationale la care tara noastra este parte.

În ultimul deceniu, traficul de fiinţe umane a devenit o problemă majoră atât la nivel naţional cât şi internaţional, problemă ce se agravează constant. Fenomenul nu este episodic, implicând un număr redus de persoane, ci are profunde implicaţii de ordin social şi economic şi afectează numeroase persoane şi ţări.

Ţările din regiunea central şi sud-est europeană reprezintă atât ţări sursă cât şi ţări de tranzit pentru traficul de fiinţe umane. Într-o perioadă relativ scurtă, după 1990, această regiune a ajuns să rivalizeze cu regiunile tradiţionale cum ar fi America Latină, Asia de sud-est sau Africa, constituind una din cele mai importante surse de femei şi tineri traficaţi pentru exploatare sexuală sau muncă forţată din Europa occidentală.

Formularea unor politici coerente pentru prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane întâmpină o serie de dificultăţi rezultate, în primul rând, din necunoaşterea dimensiunilor reale ale fenomenului. Aceasta se datorează mobilităţii foarte mari, intensei circulaţii peste frontiere a persoanelor şi bunurilor. De asemenea, obscuritatea fenomenului este asigurată şi de menţinerea manifestărilor sale în contextul unor activităţi aparent legale.

Statisticile existente, oferite de poliţiile naţionale sau de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, sunt lacunare şi relevă doar o faţetă a fenomenului, cea referitoare la persoanele învinuite sau cele returnate în ţările de origine. Ţările din regiunea sud-est europeană fac eforturi de îmbunătăţire a sistemelor de strângere a datelor, acest lucru fiind necesar unei mai bune fundamentări a politicilor anti-trafic şi unei abordări corespunzătoare a cauzelor socio-economice ale fenomenului.

Ce este crima? Care este profilul tipic al unui criminal? Cu ce probleme se confrunta o echipa de investigatii criminale? Raspunsurile la cateva din aceste intrebari pot fi simple-raspunsurile la altele vor stabili daca ancheta are sanse sa duca la o condamnare. "Crime si criminali celebri" este un ghid complet al cazurilor de omucideri.Veti putea afla: ce se petrece la locul crimei,cum alcatuieste politia un dosar,rolul medicului legist,intrebarile-cheie din interogatoriul martorilor. Scris de Martin Edwards,un avocat de prestigiu si scriitor de literatura politista,acest ghid esential este plin de informatii relevante,inclusiv un glosar de termeni de jargon folositi de detectivi,si 30 de studii de cazuri reale.

EXTRAS:

(...)

Referitor la organizarea primelor grupuri criminale, legenda povesteşte despre trei cavaleri spanioli, Osso, Mastrosso şi Carcagnosso, care au trăit probabil în perioada 1400-1450 şi care au făcut parte din Garduna – o sectă fondată la Toledo în 1412, care se deda la recuperări, şantaje, sechestrări de persoane, în scopul obţinerii de bani din răscumpărare şi biruri. Osso, Mastrosso şi Carcagnosso, conform legendei, au mers în Italia, debarcând pe insula Favignana şi, după o muncă de aproximativ 30 de ani, au construit o asociaţie care s-a divizat succesiv în trei trunchiuri separate, denumite Mafia în Sicilia, Camorra în zona napoletană şi ’Ndrangheta în Calabria. Această legendă reprezintă şi astăzi „Codul de asociere mafiotă” şi este folosită pentru a crea mitul şi a confirma legătura de asociere, făcând trimitere la timpurile îndepărtate.

În opinia majorităţii cercetărilor, crima organizată, ca fenomen, este o creaţie a ultimelor secole şi a apărut în diverse puncte de pe glob (SUA, China, Japonia, Italia), în anumite condiţii şi având cauze specifice de ordin istoric şi social, sub diverse denumiri: mafia, yakuza, triade etc.

(...)

STOC EPUIZAT!

EXTRAS:

Lupta împotriva criminalităţii reprezintă un domeniu atât de vast şi de complex încât, pe măsură ce îl studiezi, realizezi cât de greu este să cuprinzi, într-o singură lucrare, esenţialul eforturilor de combatere, investigare şi sancţionare a faptelor penale circumscrise infracţionalităţii din domeniul afacerilor.

Complexitatea luptei împotriva criminalităţii economico-financiare este determinată de chiar complexitatea fenomenului infracţional.

În prezent, infractorii nu mai apelează numai la mijloacele violente de acţiune, de genul violenţei, intimidării şi terorismului, ci şi la cele mai pacifiste metode, precum corupţia, spălarea banilor etc.

Paradoxal, criminalitatea în domeniul afacerilor are la bază deopotrivă evoluţia tehnologică fulminantă, în expansiune continuă, şi trăsături umane vechi de când lumea: lăcomia, dorinţa de putere, de faimă, ataşamentul de valori materiale (bani, bunuri) de lux, orgoliul etc.

Infractorul din acest domeniu este, de regulă, o persoană bine cotată profesional, beneficiind de o poziţie socială de invidiat, integrat în societate, de cele mai multe ori dotat cu o inteligenţă aparte, cunoscător al noilor tehnologii şi al psihologiei umane.

Pentru a fi eficient, investigatorul trebuie să reuşească să se situeze peste abilităţile de care dispune persoana cercetată, să îi cunoască şi să îi speculeze slăbiciunile, să se afle într-o continuă evoluţie profesională, actualizare a cunoştinţelor, să participe la formări profesionale, să cunoască metodele de operare, să coopereze cu personal competent din alte domenii, din alte state pentru a împărtăşi experienţe profesionale, pentru a partaja informaţii şi eforturi.

Un rol deosebit de important în depistarea, sancţionarea, prevenirea şi combaterea criminalităţii din domeniul afacerilor este atribuit de instituţiile europene competente entităţilor de investigare.

Cu siguranţă că lupta împotriva criminalităţii, în general, şi a criminalităţii din domeniul afacerilor, în special, este departe de a fi finalizată, motiv pentru care demersul nostru în realizarea acestei lucrări trebuie analizat în consecinţă.

Subiectul de studiu este inepuizabil, iar metodele de combatere şi investigare se află în continuă mişcare, inovare, perfecţionare.

EXTRAS:

Criminalistica reprezintă ştiinţa judiciară care elaborează mijloace şi metode tehnico-ştiinţifice, precum şi procedeele tactice destinate descoperirii, fixării, ridicării, examinării şi interpretării probelor, efectuării expertizelor şi constatărilor tehnico-ştiinţifice, în scopul prevenirii şi descoperirii infracţiunilor, identificării faptuitorilor şi administrării probelor necesare aflării adevărului în procesul penal.

Chiar de la începuturile sale, Criminalistica a fost considerata o ştiinţă în înţelesul deplin al cuvântului. Întemeietorul ei, profesorul Hans Gross, a definit-o ca o „ştiinţă a stărilor de fapt în procesul penal”.

Criminalistica pune la dispoziţia organelor judiciare instrumentele ştiinţifice prin care sunt descoperite şi cercetate o serie de date, de elemente esenţiale pentru stabilirea existenţei sau inexistenţei infracţiunii, pentru identificarea autorului care au ca finalitate descoperirea şi administrarea probelor indispensabile aflării adevărului în procesul penal.