Albinele si albinaritul. Ghidul incepatorului (Carte de Ioana Tudor). Editura Gramen, 2011

Carnea şi ouăle de prepeliţa, fiind recunoscute pentru efectele benefice din punct de vedere medical, dar şi al gustului foarte bun, au ajuns să fie extrem de solicitate pe piaţa mondială. Indiferent din ce colţ al lumii eşti şi indiferent de zona în care locuieşti, sau ai vrea să fii şi să-ţi pui temelia unui bussines, creşterea prepeliţelor este una dintre acele afaceri pe care le puteţi demara şi dezvolta cu eforturi minime.

CAFEAUA, Autor: Ana Tomescu, Editura Gramen, Bucuresti, 2010.

Lucrarea este o invitaţie la o ceşcuţă de cafea şi la câteva pagini de lectură care prefigurează o călătorie pe drumul cafelei, drum care străbate meridianele şi paralelele pământului dar şi meridianele şi paralelele timpului.

Editura Gramen impreuna cu Editura Nomina Lex reunesc in cadrul acestui pachet promotional 6 carti scrise de singurul specialist roman in domeniu - Dr. ing. Ioana Tudor - ce contin o baza de documentare utila acelora care vor sa porneasca o afacere in domeniul ciupercilor dar si acelora care desfasoara deja activitati in acest domeniu.

Comandand acest pachet veti primi acum la un pret promotional urmatoarele lucrari in format tiparit:

1. Miceliul de ciuperci. Ghid de producere a miceliului in sistem intensiv si clasic, Autor: Dr. ing. Ioana Tudor - Editura Gramen, Bucuresti, 2012 (Pret de coperta: 39 Lei);

2. Cultura ciupercilor pentru incepatori, Autor: Dr. ing. Ioana Tudor - Editura Nomina Lex, Bucuresti, 2010 (Pret de coperta: 23 Lei);

3. Cultura ciupercilor Pleurotus, Autor: Dr. ing. Ioana Tudor - Editura Nomina Lex, Bucuresti, 2010 (Pret de coperta: 22 Lei);

4. Trufele - O afacere profitabila pe termen lung, Autor: Dr. ing. Ioana Tudor - Editura Nomina Lex, Bucuresti, 2010 (Pret de coperta: 20 Lei);

5. O noua afacere cu ciuperci: Cultura ciupercilor Shiitake - Lentinus Edodes sau Ciuperca logevitatii. Ghid practic pentru incepatori si avansati , Autor: Dr. ing. Ioana Tudor - Editura GRAMEN, 2014 (Pret de coperta: 45 Lei);

6. Reţete culinare şi conserve cu ciuperci, Autor: Dr. ing. Ioana Tudor - Editura Nomina Lex, Bucuresti, 2010 (Pret de coperta: 17 Lei).

Nucul, alunul si migdalul, aceasta trinitate vegetala, a fost alaturi de om de-a lungul evolutiei sale biologice, asigurand prin fructele lor un element vital: proteina.

Acum se stie ca doar soia depaseste continutul in substante proteice al celor trei plante pomicole.

Apreciem ca marele public, iubitorii de pomi, vor gasi si alte date favorabile pentru a le indragi si a contribi la extinderea lor.

Cartea de fata sintetizeaza cunostintele acumulate de distinsi cercetaori din statiunile experimentale pomicole si de la catedrele de invatamant superior, specialisti in domeniul nuciculturii din Romania, caraora le multumim si pe aceasta cale pentru pasiunea dedicata nucului, alunului si migdalului.

Vasile Cociu

Lucrare cuprinde: Legea apiculturii nr. 89 din 28 aprilie 1998, actualizata 2012; Regulamentul privind organizarea stupăritului în România; Programul National Apicol 2011-2013; Programul de ameliorare a albinelor din România; Normele privind denumirea, descrierea, definirea, caracteristicile şi compoziţia mierii şi multe alte acte normative utile apicultorilor.

Grecii antici spuneau despre miere că este un dar al zeilor, care este adunat de către albine din roua de pe flori, fiind o rămăşiță de la ospețele nocturne ale nimfelor. Indienii considerau mierea o materializare a razelor de lumină, materializare care hrăneşte nu doar corpul, ci şi mintea şi sufletul, fiind din acest motiv cel dintâi dintre alimente.

În Evul Mediu, se credea că mierea este sintetizat ă de către albine dintr-o esență subtilă a florilor, pe care doar ele aveau puterea să ocapteze şi apoi să o transforme în acel lichid chihlimbariu. Prin secolul al XIX-lea, s-au facut primele analize careau stabilit că mierea este o combinație de zaharuri simple.

Biochimistul american, T.H. Weller, afirma că „nici cu aparatura sofisticată din secolul al XXI-lea nu poate fi încă sintetizat un produs care să se apropie prin compoziția sa biochimică şi prin calitățile biologice de miere, care constituie încă un mare mister pentru ştiință”. Din vremuri străvechi, omul a descoperit mierea şi produsele stupului de albine nunumai ca aliment, ci şi ca medicament.

Apicultura era practicată încă din secolul al VII-lea î.Hr., existând o serie de mărturii în acest sens. Tăblițele mesopotamiene, ca şi papirusurile egiptene, menționează, printre altele, faptul că mierea şi ceara de albine erau folosite ca medicamente. La originea sa, mierea era rară, fiind rezervată la început în serviciul religios, pentru a-i venera pe zei sau pentru a hrăni animalele sacre. Scrierile din antichitatea greco-romană abundă în menționări despre mierea de albine şi utilizarea ei medicală; fiind creată o adevarată mitologie în jurul acesteia şi subliniindu-se numeroasele sale proprietăți medicinale. Hipocrate, cel mai de seama medic al Antichitatii, mai târziu Pliniu, Galien şi Dioscoride vorbesc de asemenea, despre miere, ca fiind folosită într-o serie de boli.

În epoca modernă, prin stupăritul rațional, au fost puse în valoare şi celelalte produse apicole: lăptişorul de matcă, polenul, veninul de albine etc., ajungându-se la clasificarea lor în produse apicole naturale directe (mierea, ceara, propolisul, polenul, păstura, lăptişorul de matcă) şi produse apicole derivate (cremele cosmetice cu ceară, unguente, tincturi, drageuri)...

STOC EPUIZAT!

EXTRAS:

(...)

Apiterapia inseamna tratarea celor mai diverse afectiuni cu produse apicole naturale, fara nicio prelucrare, sau cu extracte , combinatii ale acestora ori cu medicamente apiterapice standard.

Este o alternativa naturala la tratament, fundamentata stiintific prin nenumarate studii si experimente clinice. Produsele apicole au o mare paleta de proprietati biologice si actiuni farmacologice benefice in mentinerea sanatatii corpului omenesc.

(...)

In Romania, apicultura si apiterapia sunt cunoscute de pe vremea dacilor. Simbolul albinei conferea caracterul de specificitate al dacilor si al grecilor colini de la Pontul Euxin, actualmente Dobrogea. In zilele noastre, apicultura si apiterapia din Romania sunt dezvoltate si renumite pe tot globul, datorita oamenilor de stiinta romani de foarte mare valoare.

Extras:

(...)

Cresterea albinelor este o indeletnicire fascinanta, provocatoare si plina de satisfactii. Colectarea mierii este doar o mica parte a ei. Eu insa iubesc restul procesului; sa inveti sa traiesti cu albinele tale, sa te bucuri de privilegiul de a patrunde in stup si, mai presus de orice, sa le tii in viata. Nu este intotdeauna usor. O parte din sarcina apicultorului este sa invete sa faca fata neajunsurilor. Dar, prin aceasta carte, Clair si Adrian sunt alaturi de dumneavoastra. Asa ca sunteti pe maini bune.

Succes!

STOC EPUIZAT MOMENTAN!

Bill Turnbull

Metodele de inmultire a plantelor:

arbori, arbusti, plante perene, flori de gradina, camera, balcon si ghiveci, legume si plante aromate

CARTE APARUTA IN 2013

De ce aveti nevoie sa cultivati plante?!

Se va face diferenta intre cele doua moduri de inmultire a plantelor, respectiv din seminte, cunoscuta si ca reproducere generativa sau sexuata, si inmultirea vegetativa sau asexuata, prin care bucatile de planta desprinse sau taiate din planta mama se dezvolta ulterior ca plante independente.

Ce tip de inmultire alegeti, vegetativa sau generativa, depinde de mai multi factori. Un rol important il joaca optiunile spatiale si uneltele aflate la dispozitia gradinarului. De exemplu, aveti o mica sera in gradina? In mod special trebuie sa va ganditi ce tip de inmultire este mai bine de aplicat speciilor sau varietatilor de plante pe care le aveti, ce va oferi pe viitor cele mai puternice si sanatoase plante.

Unele plante pot creste frumos si fara echipament sau containere speciale. Este suficient sa le oferiti un loc la fereastra sau un spatiu mai protejat in gradina, plantelor lemnoase, unde se pot inmulti prin seminte. La alte plante sau alte metode de inmultire, ca cea prin butasi, veti avea totusi nevoie de unelte si containere.

(...)

Biblia, Coranul, manuscrisele Orientale, scrierile Greciei Antice, ale Romei Antice, ţările din Orientul Mijlociu au lăudat de-a lungul timpului virtuţile mierii, polenului, produselor stupului în general ca sursă şi garanţie pentru sănătatea oamenilor. În fiecare teritoriu populat exista aceeaşi credinţă legată de puterile miraculoase ale mierii utilizată atât ca aliment cât şi ca medicament. In acest context si vand in vedere importanta mierii, lucrarea de faţă poate reprezenta o sursă de documentare excelentă atât pentru consumatori, cat si pentru apicultori.
 

Prin intermediul a 130 de poze (Autor foto: Josef Wolters) reprezentative, expresive si al descrierilor succinte si cuprinzatoare, vor fi prezentate in aceasta carte toate rasele de iepuri recunoscute pana in prezent de (ZDK) Asociatia Centrala a Crescatorilor de iepuri din Germania.

Astfel, sunt precizate provenienta rasei, caracteristicile principale, defectele usoare si defectele grave, particularitatile femelei precum si scopul cresterii lor, raspandirea, spatiul necesar si prolificitatea fiecarei rase.

In trecut se stia ca mierea era medicament, hrana, energizant, ofranda, provizie pentru drum, iar in Evul Mediu era la fel de scumpa ca sarea.

In zilele noastre o putem considera un produs de bunastare personala (welness), foarte bogata in substante bioactive si benefice pentru sanatate, ale caror efecte asupra organismului si metabolismului uman sunt studiate din ce in ce mai mult de oamenii de stiinta, cu rezultate din ce in ce mau surprinzatoare.

EXTRAS:

Indiferent de locul de unde culeg albinele polen, in tara noastra (se refera la Germania) nu exista nicio zona sau regiune care sa dispuna neintrerupt, din primavara pana toamna tarziu, de resurse melifere. Zonele care abunda de cules din belsug toamna tarziu lasa primavara albinele fara hrana. Chiar si orasele cu resurse melifere bogate si diversificate isi epuizeaza izvoarele de nectar la putin timp dupa solstitiul  de vara. Alternativa ramane stuparitul pastoral.

(...)

EXTRAS:

Ca polenizator al plantelor salbatice si de cultura, albina lucratoare isi are rolul ei bine stabilit in echilibrul naturii. Ea ocupa un loc important si in ceea ce priveste producerea mierii, polenului, cerii si propolisului, atat de utile in domeniul alimentatiei si al terapiei naturiste. Numai albinele sanatoase si o colonie sanatoasa de albine pot indeplini aceste calitati.

(...)

În afară de producţia de carne, ficat gras şi puf, fermierii pot lua în calcul şi varianta de a se orienta spre creşterea gâştelor de reproducţie şi producerea de boboci vii, la o mare căutare pe piaţa din România care în prezent este dominată de bobocii de gâscă din import (în special Ungaria şi Italia), vânduţi către cumpărătorii finali în acest moment la preturi de 20-25 lei/boboc de o zi. În acest caz un mare avantaj îl reprezintă şi durata mai mare de timp în care păsările sunt apte pentru reproducţie (4-5 ani sau chiar mai mult, comparativ cu găinile sau curcile de reproducţie, de exemplu, care trebuie înlocuite după un an).