Jurisprudenta comentata in materia achizitilor publice (Volumul III) | Autor: Dumitru-Daniel Serban

EXTRAS:

Într-o perioadă socială şi economică în care tendinţa legiuitorului este aceea de a reglementa în exces viaţa socială, respectiv de a îmbrobodi în proceduri din ce în ce mai complicate mecanismul de înfăptuire a vieţii economice, simplitatea fără simplificare şi esenţializarea demersurilor capătă din ce în ce mai multă substanţă inclusiv în materia procedurii de achiziţie publică. O.U.G. nr. 34/2006 este unul dintre cele mai modificate acte normative, şi aceasta nu pentru a crea mai multă predictibilitate legislativă, ci pentru a acomoda anumite interese şi înţelegeri birocratice.

Grija pentru modalitatea de folosire a banului public nu poate fi subliniată eficient de o procedură complicată şi schimbătoare, ci de o procedură simplă şi aptă de a fi înţeleasă cu eforturi intelectuale nu ieşite din comun. Generalitatea actului normativ, determinată de transpunerea dreptului Uniunii Europene în domeniu, nu ajută caracteristica despre care vorbeam, anume simplitatea procedurii, ci o îngreunează în condiţiile în care acelaşi concept poate primi sensuri şi interpretări diferite.

Schimbarea naturii juridice a contractului de achiziţie publică, dar doar prin perspectiva O.U.G. nr. 34/2006, nu ţine seama de incidenţa Legii nr. 554/2006, legea contenciosului administrativ care analizează la rândul său natura juridică a contractului menţionat.

Totodata, modificarea repetată a naturii juridice a procedurii de soluţionare a contestaţiilor se schimbă în nota menţionată anterior, anume aceea de a generaliza fără principii, de a complica fără a face o procedură coerentă, de a simplifica evitând simplitatea.

S-au avut in vedere, pe lângă modificările aduse materiei achiziţiilor publice de O.U.G. nr. 76/2010, aprobată prin Legea nr. 278/2010, Legea nr. 284/2010, Legea nr. 279/2011 sau O.U.G. nr. 114/2011, şi dispoziţiile Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, care modifică O.U.G. nr. 34/2006 de la data de 1 septembrie 2012.

Regimul de contencios administrativ al actelor premergatoare se prezinta in forma unei lucrari critice a generalizării transformării actului administrativ premergător, în act administrativ final, cu necesitatea diferenţierii regimurilor lor juridice de contencios administrativ, şi, totodată, drept o critică a generalizării actului detaşabil în practica instanţelor române, cu ilustrarea avantajelor unui nou criteriu pentru admisibilitatea cererilor purtând asupra actelor premergătoare.

Autorul, Andrei Răzvan Nănescu face propuneri de ordin teoretic provocate, pe de o parte, de experienţa sa în administraţia franceză, unde a simţit dreptul administrativ francez în mişcare, iar, pe de altă parte, de nevoia administratului român de a avea mijloacele potrivite pentru a ajuta şi convinge autorităţile şi instanţele române, să aleagă soluţii adecvate.

In cadrul lucrarii sunt dezbatute mai multe aspecte:

- explicarea înlănţuirii „fapt material - fapt juridic - formă procedurală prealabilă - uneori ridicată la rang de act administrativ premergător - condiţii procedurale concomitente - act final - condiţii procedurale posterioare”;

- explicarea mecanismului detaşării actului administrativ premergător, pentru a nu mai ascunde în spatele lui transformarea actelor premergătoare în acte finale;

- un nou criteriu de clasificare a actelor administrative premergătoare, în acte de decizie sau acte de execuţie;

- recunoaşterea noului criteriu doctrinar printre clasificările existente ale actelor administrative şi corelarea lui cu temeiul legal din legea contenciosului administrativ;

- analiza unor situaţii concrete, pentru „a pune la treabă” criteriul propus şi a demonstra, astfel, viabilitatea lui;

- analiza proceselor decizionale administrative complexe (argumentarea unui drept de natură procedurală de a continua procedura de avizare / limitarea în timp a procesului luării deciziei / autoritatea de lucru decis);

- fundamentarea soluţiei finelui de neprimire pentru acţiunile introduse de terţii la procedura decizională de avizare.

Aceasta lucrare îşi propune o abordare pragmatică a instituţiei contravenţiei, prin care se analizeaza regimul juridic din perspectiva Curţii Europene a Drepturilor Omului (a se vedea, spre exemplu, cauza Anghel c. România), care consideră fapta contravenţională ca având natură penală, cât şi din perspectiva jurisprudenţei naţionale în materie.

De asemenea, este printre puţinele lucrări din literatura de specialitate care are ca obiect comentarea, articol cu articol, a legii generale contravenţionale – Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.

Regimul juridic al contraventiilor. Comentarii si explicatii (nov. 2012) | Autor: Hotca Adrian Mihai este o lucrare utilă atât din punct de vedere practic, prin prezentarea unor hotărâri din practica instanţelor judecătoreşti (inclusiv ale instanţei supreme, pronunţate în recursuri în interesul legii), cât şi din punct de vedere teoretic, deoarece examinează, în mod detaliat, toate aspectele care privesc trăsăturile şi elementele contravenţiei, sancţiunile aplicabile contravenienţilor, procedura constatării faptelor şi sancţionării făptuitorilor, căile de atac, precum şi procedura punerii în executare a sancţiunilor aplicate. 

Prin formatul de prezentare îngrijit, coperta frumos cartonată şi interiorul cusut, lucrarea de față, care a văzut lumina tiparului în noiembrie 2011, se adresează în primul rând acelui segment al utilizatorilor care zilnic, prin prisma profesiei, au nevoie de noul cod civil ca şi instrument de birou.

Ediţia de faţă a acestei cărţi cuprinde, după cum rezultă chiar din grafica copertei:

- Noul Cod civil ad litteram, astfel cum a fost republicat în Monitorul Oficial  nr. 505 din 15 iulie 2011;

- Un extras din Legea nr. 71/2011, legea de punere în aplicare a Noului Cod civil  (doar un EXTRAS);

- Ordonanţa nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligaţii bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar  (INTEGRAL);

- Ordonanţa de urgenţă nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil  (INTEGRAL);

- Ordinul nr. 11/2011 privind aprobarea Regulamentului Băncii Naţionale a României și al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 15/10/2011 referitor la plasamentele  prevăzute de art. 831 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil (INTEGRAL);

- Index alfabetic

Şi dacă unii dintre dvs. vă întrebaţi deja dacă grafica copertei a fost aleasă la întâmplare sau chiar vrea să transmită vreun mesaj, ei bine da, puzzle-ul de pe copertă are menirea de a spune, poate într-un alt mod decât prin cuvinte, că această carte este doar prima dintr-o întreagă colecţie ce va urma sub titlul "NOUL COD CIVIL COMENTAT ŞI ADNOTAT". Datorită volumului imens de muncă şi pentru că Editura Nomina Lex îşi doreşte să fie o lucrare de referinţă, cu adevărat utilă atât practicienilor dreptului, cât şi teoreticienilor, atât studenţilor la drept, cât şi altor categorii de profesionişti, editarea lucrării va avea loc de-a lungul mai multor volume, fără a se şti însă nici numărul exact al volumelor şi nici ordinea lor de apariţie. Primul dintre volume este deja prezentat pe coperta spate a acestei ediţii ad litteram şi va apărea cel mai probabil în cursul lunii decembrie 2011.

EXTRAS:

Capitolul I. Pedepsele în antichitate

§1. Aspecte introductive

1. Dintotdeauna şi peste tot în lume, apărarea valorilor sociale împotriva faptelor periculoase a reprezentat o preocupare esenţială a societăţii. După apariţia statului, apărarea valorilor sociale împotriva faptelor ilicite periculoase a devenit o funcţie importantă a acestuia, realizată cu ajutorul normelor juridice consacrate de autorităţile publice instituite chiar de el.

Dreptul este destinat să reglementeze conduita umană, relaţiile sociale care se nasc între indivizi, membri ai unei colectivităţi, ai unei societăţi, în timp ce de respectarea prevederilor normelor juridice se leagă promovarea şi apărarea valorilor sociale ale oricărei societăţi. Dreptul, prin normele sale, este cel chemat să asigure „ordinea socială, binele public şi progresul social, să contribuie la fericirea unui număr cât mai mare de oameni şi să evite în cel mai înalt grad suferinţa”.

În orice etapă a evoluţiei sociale s-a considerat că omul nu va conştientiza în mod real gravitatea şi efectele dăunătoare ale faptelor sale dacă nu va resimţi personal efectele mai mult sau mai puţin aspre ale pedepsei aplicate. Pentru a reliefa toate acestea, trebuie adusă în prim-plan o definiţie celebră şi plastică a noţiunii de pedeapsă aparţinând lui Hugo Grotius, care sus- ţinea că „pedeapsa este răul suferinţei ce intervine pentru răul faptei” („Poena est malum passionis quod infligitur propter malum actionis”).

(...)

EXTRAS:

Capitolul I. Angajarea răspunderii

patrimoniale a autorităţii publice

Secţiunea 1. Condiţiile angajării răspunderii patrimoniale a autorităţii publice

1. Anulare act administrativ. Acordare de daune mo ra­ le. Lipsa dovezii privind existenţa prejudiciului şi vinovăţia pârâtului. Respingerea cererii

Legea nr. 554/2004, art. 8

Potrivit art. 8 din Legea nr. 554/2004, modificată, persoana vătămată într­un drept recunoscut de lege sau într­un interes legi tim printr­-un act administrativ unilateral poate sesiza instanţa de contencios competentă pentru a solicita anularea actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale. Cel ce solicită astfel de despăgubiri are obligaţia să dovedească atât existenţa prejudiciului, cât şi vinovăţia pârâtu­ lui pentru cauzarea acestuia. În cazul în care nu se face această dovadă, instanţa de contencios administrativ va respinge cererea de acordare de daune morale.

I.C.C.J., s. de cont. adm. şi fisc.,

dec. nr. 1097 din 21 februarie 2007, www.scj.ro

Prin acţiunea formulată la 29.03.2006, P.R. a solicitat anularea deciziei nr. 1313 din 31.03.2005 emisă de C.S. E.M.P.H. şi obligarea acesteia să-i elibereze un certificat de încadrare în grad de handicap cu asistent personal.

În raport de prevederile Legii nr. 519/2002[1] şi ale Ordinului M.S.F. nr. 726 din octombrie 2002, reclamanta, persoană în vârstă de 76 de ani, a fost încadrată în martie 2005 în gradul I (handicap grav) fără asistent personal pe baza diagnosticului de „demenţă mixtă”, ancheta socială efectuată la acel moment confirmând că se deplasează cu dificultate, dar cu menţinerea echilibrului.

Ulterior, în martie 2006, la solicitarea reclamantei, în urma examenului clinic şi pe baza unor acte medicale noi, respectiv: examen psihiatric, psihologic şi buletinul de examinare T.D.M., Comisia de expertiză teritorială a constatat o agravare a afecţiunii psihice şi a hotărât încadrarea în gradul I de handicap cu asistent personal.

La 18.04.2006, reclamanta şi-a precizat acţiunea în sensul obligării pârâtei la plata de daune pentru indemnizaţia achitată asistentului personal de care a beneficiat în perioada 03.03.2005-04.04.2006, precum şi daune morale în sumă de 150.000 euro. În susţinerea cererii, reclamanta a arătat că în urma reexaminării medicale, pârâta i-a eliberat certificat cu grad de handicap grav cu însoţitor la 04.04.2006.

Prin sentinţa civilă nr. 356 din 21.09.2006, Curtea de Apel Cluj, Secţia de contencios administrativ, a respins acţiunea, reţinând că pârâta nu poate fi obligată la plata de daune, întrucât ultima încadrare în grad de handicap a reclamantei a fost determinată de situaţia medicală agravată a acesteia.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta P.R., care a susţinut în esenţă că pârâta îi datorează daune în condiţiile în care, în temeiul aceloraşi reglementări şi acte medicale, în decurs de un an s-au emis două certificate contradictorii.

Recursul nu este fondat.

În conformitate cu criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru adulţi prevăzute de Legea nr. 519/2002 şi aprobate prin Ordinul M.S.F. nr. 726 din octombrie 2002, Capitolul II, Afecţiuni neurologice, lit. a) şi b), se prevede că: „Certificatele de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap se vor emite numai pentru accidentele vasculare cerebrale cu deficit motor, apărute ulterior calităţii de asigurat în sistemul asigurărilor de stat, dar nu mai târziu de vârsta standard de pensionare”.

Aşa cum rezultă din probele administrate în cauză, cele două certificate de încadrare în grad de handicap au fost eliberate în conformitate şi cu respectarea întocmai a reglementărilor legale în materie, asigurarea asistentului personal fiind justificată de agravarea stării de sănătate a reclamantei în contextul unor leziuni ischemice cerebrale conform buletinului TDM, precum şi al leziunilor de tip aterosclerotic, specifice vârstei înaintate, astfel cum au fost constatate de comisia de specialitate.

În atare situaţie, legal şi temeinic a fost respinsă cererea de daune materiale şi morale formulată de reclamantă, nefiind făcută dovada I. Angajarea răspunderii patrimoniale a autorităţii publice 3 prejudiciului suferit de aceasta şi nici a vinovăţiei comisiei în producerea acestuia. Astfel, plata indemnizaţiei pentru însoţitor în perioada în care starea de sănătate a reclamantei nu justifica prezenţa unui însoţitor nu poate fi imputată decât acesteia.

(...)

Jurisprudenta comentata in materia achizitiilor publice. Vol. IV | Autor: Dumitru-Daniel Serban, asemenea celor trei volume precedente, reuneste, intr-o forma concisa, fondul reprezentativ de practica judiciara in domeniul achizitiilor publice, caracterizat eminamente de „puterea prestigiului” si deloc de „prestigiul puterii”, dupa cum sugestiv se exprima un renumit profesor clujean.

Aceasta lucrare este recomandata acelora care sunt implicati in derularea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie publica, din partea autoritatilor contractante sau a operatorilor economici, precum si, mai ales, acelora a caror activitate vizeaza etapa litigioasa aferenta atribuirii respectivelor contracte. 

De asemenea, datorita rolului sau didactic, este utila si cursantilor programului de studii universitare de master „Achizitii publice, concesiuni, parteneriat public-privat”, organizat de Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti.