Regimul juridic al contraventiilor. Comentarii si explicatii (nov. 2012) | Autor: Hotca Adrian Mihai

Regimul de contencios administrativ al actelor premergatoare se prezinta in forma unei lucrari critice a generalizării transformării actului administrativ premergător, în act administrativ final, cu necesitatea diferenţierii regimurilor lor juridice de contencios administrativ, şi, totodată, drept o critică a generalizării actului detaşabil în practica instanţelor române, cu ilustrarea avantajelor unui nou criteriu pentru admisibilitatea cererilor purtând asupra actelor premergătoare.

Autorul, Andrei Răzvan Nănescu face propuneri de ordin teoretic provocate, pe de o parte, de experienţa sa în administraţia franceză, unde a simţit dreptul administrativ francez în mişcare, iar, pe de altă parte, de nevoia administratului român de a avea mijloacele potrivite pentru a ajuta şi convinge autorităţile şi instanţele române, să aleagă soluţii adecvate.

In cadrul lucrarii sunt dezbatute mai multe aspecte:

- explicarea înlănţuirii „fapt material - fapt juridic - formă procedurală prealabilă - uneori ridicată la rang de act administrativ premergător - condiţii procedurale concomitente - act final - condiţii procedurale posterioare”;

- explicarea mecanismului detaşării actului administrativ premergător, pentru a nu mai ascunde în spatele lui transformarea actelor premergătoare în acte finale;

- un nou criteriu de clasificare a actelor administrative premergătoare, în acte de decizie sau acte de execuţie;

- recunoaşterea noului criteriu doctrinar printre clasificările existente ale actelor administrative şi corelarea lui cu temeiul legal din legea contenciosului administrativ;

- analiza unor situaţii concrete, pentru „a pune la treabă” criteriul propus şi a demonstra, astfel, viabilitatea lui;

- analiza proceselor decizionale administrative complexe (argumentarea unui drept de natură procedurală de a continua procedura de avizare / limitarea în timp a procesului luării deciziei / autoritatea de lucru decis);

- fundamentarea soluţiei finelui de neprimire pentru acţiunile introduse de terţii la procedura decizională de avizare.

Cunoaşterea şi înţelegerea reglementărilor elaborate la nivelul Uniunii Europene în domeniul relaţiilor de muncă, a istoricului şi evoluţiei acestora, a scopului lor şi a interpretărilor dezvoltate în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene sunt necesare atât pentru interpretarea şi aplicarea corectă a acestor reglementări, cât şi pentru interpretarea şi aplicarea corectă a legislaţiei muncii din România în contextul alinierii acesteia la legislaţia Uniunii Europene.

Alături de o scurtă prezentare a evoluţiei dreptului muncii la nivelul Uniunii Europene, a cadrului instituţional şi a partenerilor sociali, lucrarea cuprinde prezentarea principalelor directive elaborate la nivelul Uniunii Europene în domeniul relaţiilor de muncă şi industriale, precum şi jurisprudenţa bogată a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene dezvoltată în interpretarea dispoziţiilor directivelor analizate.

Lucrarea este destinată în primul rând studenţilor Facultăţii de Drept care urmează cursurile programului de master în domeniul dreptului muncii, al relaţiilor de muncă şi industriale, dar şi celor care urmează programele de licenţă şi doctorat, fiind un instrument de lucru util atât pentru practicienii din domeniul dreptului muncii, avocaţi, consilieri juridici, judecători, inspectori de muncă, cât şi pentru teoreticieni, cadre didactice şi cercetători, cărora le pune la dispoziţie informaţii despre reglementările elaborate la nivelul Uniunii Europene şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie, de care trebuie să ţină seama în activitatea lor profesională, le facilitează realizarea corelării normelor juridice cu interpretarea dată acestora pe cale jurisprudenţială, şi le oferă argumente pentru interpretarea şi aplicarea legislaţiei muncii în vigoare.

Prin formatul de prezentare îngrijit, coperta frumos cartonată şi interiorul cusut, lucrarea de față, care a văzut lumina tiparului în noiembrie 2011, se adresează în primul rând acelui segment al utilizatorilor care zilnic, prin prisma profesiei, au nevoie de noul cod civil ca şi instrument de birou.

Ediţia de faţă a acestei cărţi cuprinde, după cum rezultă chiar din grafica copertei:

- Noul Cod civil ad litteram, astfel cum a fost republicat în Monitorul Oficial  nr. 505 din 15 iulie 2011;

- Un extras din Legea nr. 71/2011, legea de punere în aplicare a Noului Cod civil  (doar un EXTRAS);

- Ordonanţa nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligaţii bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar  (INTEGRAL);

- Ordonanţa de urgenţă nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil  (INTEGRAL);

- Ordinul nr. 11/2011 privind aprobarea Regulamentului Băncii Naţionale a României și al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 15/10/2011 referitor la plasamentele  prevăzute de art. 831 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil (INTEGRAL);

- Index alfabetic

Şi dacă unii dintre dvs. vă întrebaţi deja dacă grafica copertei a fost aleasă la întâmplare sau chiar vrea să transmită vreun mesaj, ei bine da, puzzle-ul de pe copertă are menirea de a spune, poate într-un alt mod decât prin cuvinte, că această carte este doar prima dintr-o întreagă colecţie ce va urma sub titlul "NOUL COD CIVIL COMENTAT ŞI ADNOTAT". Datorită volumului imens de muncă şi pentru că Editura Nomina Lex îşi doreşte să fie o lucrare de referinţă, cu adevărat utilă atât practicienilor dreptului, cât şi teoreticienilor, atât studenţilor la drept, cât şi altor categorii de profesionişti, editarea lucrării va avea loc de-a lungul mai multor volume, fără a se şti însă nici numărul exact al volumelor şi nici ordinea lor de apariţie. Primul dintre volume este deja prezentat pe coperta spate a acestei ediţii ad litteram şi va apărea cel mai probabil în cursul lunii decembrie 2011.

EXTRAS:

PARTEA I.

HOTĂRÂRI PRONUNŢATE DE CURŢILE DE APEL

Capitolul I.

Curtea de Apel Alba Iulia,

Secţia de contencios administrativ şi fiscal

1. Achiziţie directă. Contestaţie respinsă de Consiliu ca inadmisibilă întrucât achiziţia directă nu reprezintă o procedură de atribuire. Decizie nelegală. Contestaţia trebuia declinată către instanţa de judecată, iar nu respinsă ca inadmisibilă

Curtea, analizând plângerea formulată în cauză, constată următoarele:

Colegiul Tehnic M.C. Hunedoara a organizat procedura atribuirii directe a contractului având ca obiect servicii de organizare de seminarii. Valoarea estimată a contractului este de 14.085 euro, fără TVA, fiind aplicabile prevederile art. 19 din ordonanţă, potrivit cărora autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei nu depăşeşte echivalentul în lei a 15.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse, servicii sau lucrări. Achiziţia se realizează pe bază de document justificativ, care se consideră a fi contract de achiziţie publică, iar obligaţia respectării prevederilor ordonanţei se limitează numai la prevederile art. 204 alin. 2.

Potrivit art. 3 lit. ş), procedura de atribuire cuprinde etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractantă şi de către candidaţi/ofertanţi pentru ca acordul părţilor privind angajarea în contractul de achiziţie publică să fie considerat valabil; procedurile de atribuire sunt: licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă, dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte, concursul de soluţii.

Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorităţii contractante, prin încălcarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice, poate solicita anularea actului, obligarea autorităţii contractante de a emite un act, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ-jurisdicţională sau în justiţie, în condiţiile ordonanţei – art. 255 alin. 1.

În consecinţă, în temeiul prevederilor menţionate anterior şi al art. 10 din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare a acţiunii în primă instanţă aparţine secţiei de contencios administrativ a tribunalului.

Raportat la art. 283 din ordonanţă şi art. 158 C. proc. civ., se va admite plângerea împotriva deciziei prin care Consiliul a respins contestaţia petentei ca inadmisibilă, pe considerentul că nu intra în competenţa sa, procedura de atribuire nefiind una dintre cele şase proceduri de atribuire. Se va desfiinţa decizia atacată şi se va trimite acţiunea în contencios formulată de petentă spre competentă soluţionare Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Hunedoara.

Comentariu

A se vedea nota aferentă deciziei nr. 2160 din 27 iulie 2011 a Curţii de Apel Alba Iulia, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, precum şi încheierea din 5 octombrie 2011, din dosarul nr. 8958/95/2011 al Tribunalului Gorj, Secţia a II-a civilă.

EXTRAS:

Art. 2. Semnificaţia unor termeni.

(1) [1] În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) persoană vătămată – orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate şi grupul de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum şi organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate;

b) autoritate publică – orice organ de stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale care acţionează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autorităţilor publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică;

c) act administrativ – actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte categorii de contracte administrative supuse competenţei instanţelor de contencios administrativ;

d) act administrativ-jurisdicţional – actul emis de o autoritate administrativă învestită, prin lege organică, cu atribuţii de jurisdicţie administrativă specială; 

(...)

STOC EPUIZAT!