Dreptul la mostenire in Noul Cod civil (2012)

Curs de drept civil. Succesiuni | Conform Noului Cod civil

Lucrarea de fata urmareste cinci aspecte importante ale succesiunii:

- Deschiderea mostenirii

- Mostenirea legala

- Mostenirea testamentara

- Transmisiunea mostenirii

- Partajul mostenirii

Prin bogatia si complexitatea problematicii sale, materia dreptului succesoral a fost dintotdeauna si continua sa fie atragatoare pentru jurist. In conditiile generale ale integrarii europene si ale frecventelor modificari legislative, dreptul succesoral este supus si el unor ample si inerente reconsiderari. In acest context, apreciem ca recentele dispozitii ale noului Cod civil si celorlalte acte normative in materie sunt oportune si utile.

Lucrarea este conceputa sa faca parte din categoria cursurilor universitare, accentul se pune pe sistematizarea materiei corespunzator categoriei careia i se adreseaza, dar materialul poate constitui si un punct de vedere pentru ulterioarele studii de drept succesoral.

Extras:

Elaborarea acestei lucrări, în lumina reglementărilor noului Cod civil, reprezintă un demers semnificativ şi valoros al autorului, dar şi unul dificil, în literatura noastră de specialitate neputându-se vorbi despre o abundenţă de lucrări în domeniu, la care acesta să aibă acces.

Moştenirea, una dintre cele mai vechi relaţii sociale privind dobândirea unui patrimoniu, este analizată sub aspectul instituţiilor sale de bază, tratate şi lămurite treptat şi succint, cartea reprezentând un instrument util pentru o mai bună înţelegere a materiei dinamice şi fascinante a succesiunilor.

(...)

Dreptul civil român are ca izvor principal Codul civil din 2009, care este un cod nou, modern şi actualizat, adaptat la noile condiţii economico-sociale. Înlocuirea vechiului Cod civil, din 1864, cu modificările ulterioare, s-a discutat de mulţi ani în doctrina noastră juridică şi au fost formulate mai mult proiecte în această privinţă, dar fără succes.

Multe lucruri s-au schimbat în relaţiile sociale civile, ceea ce trebuia reflectat în Noul Cod civil. Dar toate schimbările în materia succesiunilor sunt prezentate succint în carte.

Demersul pe care l-a făcut autorul cărţii este meritul lui, fiind semnificativ şi valoros, deoarece a acţionat relativ repede după apariţia Noului Cod civil, dar în acelaşi timp şi dificil, neavând la dispoziţie o abundenţă de lucrări în domeniul din literatura noastră de specialitate la care să aibăXII Drept civil. Moştenirea. Liberalităţile. Conform Noului Cod civil acces. Dar, această din urmă precizare contribuie totodată la ridicarea valorii lucrării.

Prin acest cuvânt înainte aducem mulţumirile noastre autorului cărţii, care, prin efortul său, contribuie la descifrarea tainelor dreptului civil, şi-i dorim mult succes în continuarea acestei activităţi deosebit de onorantă pentru el şi pentru toţi teoreticienii şi practicienii dreptului.

Prof. univ. dr. Ernest Lupan

EXTRAS:

Titlul lucrării: NOUL COD CIVIL COMENTAT SI ADNOTAT (Art. 2.557-2.664). Cartea a VII-a: Dispoziţii de Drept Internaţional Privat

Autor / Coordonator: Avocat Eduard Dragomir

Colectie: Codul civil al României

Producător: Editura Nomina Lex, Info-Consulting Agency

ISBN: 978-606-8153-32-2

Numar de pagini: 623

Format: 148 X 215

Interior: cusut

Coperta: cartonată, tare, lucioasa

Data lansării: 3 Martie 2012

Disponibilitate: Pe stoc

Prezentare pe scurt: Lucrarea de faţă reprezintă prima publicaţie ce abordează dispozitiile Noului Cod civil al României în materia Dreptului Internaţional Privat. Totodată, pentru întâia oară sunt prezentate şi comentate toate articolele în materie; pentru prima dată, sub fiecare articol s-au introdus note ce cuprind trimiteri la legislaţia conexă cu articolul în cauză (atât din dreptul intern, cât şi din dreptul internaţional), trimiteri de natură a veni în sprijinul avocaţilor şi celorlalte categorii de profesionişti ai dreptului; pentru prima dată în acest domeniu sunt reproduse toate articolele corespondente din reglementarea anterioară, pentru ca oricine să poată analiza schimbările intervenite comparand de sine însuşi noul si vechiul cadru legal; sunt reproduse ad literram dispoziţiile Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Noului Cod civil; sunt reproduse în citat definiţii doctrinare, acolo unde s-a considerat util; sunt prezentate elemente de drept comparat atât din statele membre ale Uniunii Europene, cât şi din alte state; sunt prezentate în extras şi câteva elemente de jurisprudenţă, atât din dreptul intern, cât şi european; legislaţia Uniunii Europene incidentă în cazul anumitor articole este reprodusă integral. Şi, în final, lucrarea se încheie cu un glosar de termeni şi expresii juridice şi un tabel general de observaţii, corespondenţe şi corelaţii.

Prin formatul de prezentare îngrijit, coperta frumos cartonată şi interiorul cusut, lucrarea de față, care a văzut lumina tiparului în noiembrie 2011, se adresează în primul rând acelui segment al utilizatorilor care zilnic, prin prisma profesiei, au nevoie de noul cod civil ca şi instrument de birou.

Ediţia de faţă a acestei cărţi cuprinde, după cum rezultă chiar din grafica copertei:

- Noul Cod civil ad litteram, astfel cum a fost republicat în Monitorul Oficial  nr. 505 din 15 iulie 2011;

- Un extras din Legea nr. 71/2011, legea de punere în aplicare a Noului Cod civil  (doar un EXTRAS);

- Ordonanţa nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligaţii bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar  (INTEGRAL);

- Ordonanţa de urgenţă nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil  (INTEGRAL);

- Ordinul nr. 11/2011 privind aprobarea Regulamentului Băncii Naţionale a României și al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 15/10/2011 referitor la plasamentele  prevăzute de art. 831 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil (INTEGRAL);

- Index alfabetic

Şi dacă unii dintre dvs. vă întrebaţi deja dacă grafica copertei a fost aleasă la întâmplare sau chiar vrea să transmită vreun mesaj, ei bine da, puzzle-ul de pe copertă are menirea de a spune, poate într-un alt mod decât prin cuvinte, că această carte este doar prima dintr-o întreagă colecţie ce va urma sub titlul "NOUL COD CIVIL COMENTAT ŞI ADNOTAT". Datorită volumului imens de muncă şi pentru că Editura Nomina Lex îşi doreşte să fie o lucrare de referinţă, cu adevărat utilă atât practicienilor dreptului, cât şi teoreticienilor, atât studenţilor la drept, cât şi altor categorii de profesionişti, editarea lucrării va avea loc de-a lungul mai multor volume, fără a se şti însă nici numărul exact al volumelor şi nici ordinea lor de apariţie. Primul dintre volume este deja prezentat pe coperta spate a acestei ediţii ad litteram şi va apărea cel mai probabil în cursul lunii decembrie 2011.

EXTRAS:

Titlul I. Aspecte introductive privind moştenirea în general

Capitolul I. Noţiuni introductive

Secţiunea 1. Noţiunea, sediul materiei dreptului succesoral, felurile moştenirii

§1. Noţiunea de moştenire

1. Codul civil în vigoare a optat pentru o definiţie legală a noţiunii de moştenire. Astfel, conform art. 953 NCC, „Moştenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în fiinţă”. Deşi cuprinde o definiţie succintă, articolul citat surprinde trăsăturile esenţiale ale noţiunii de moştenire. Rezultă, aşadar, că ceea ce se transmite printr-o moştenire este un patrimoniu ca ansamblu de drepturi şi obligaţii, că moştenirea, ca modalitate de transmitere a patrimoniului, intervine numai în cazul unei persoane fizice şi numai în situaţia decesului acesteia (fiind reglementate reguli speciale de transmitere a patrimoniului unei persoane juridice pentru cazul încetării existen- ţei acesteia), precum şi faptul că transmiterea patrimoniului se realizează către una sau mai multe persoane fizice sau persoane juridice în fiinţă ori chiar către stat.

Pentru desemnarea instituţiei pe care o analizăm, Codul civil a optat pentru folosirea cu precădere a termenului de moştenire şi doar excepţional pentru sintagma de succesiune sau derivate ale acesteia (de exemplu, „reprezentare succesorală”, „cotă succesorală”, „rezervă succesorală”, „masă succesorală”, „opţiune succesorală”, „succesibil” etc.). În limbajul curent şi chiar în cel juridic, noţiunea de moştenire şi cea de succesiune sunt folosite ca sinonime, ceea ce nu este greşit, numai că între cele două noţiuni nu există o sinonimie perfectă, relaţia dintre ele fiind una dintre întreg şi parte. Prin urmare, toate moştenirile sunt succesiuni, pe când nu toate succesiunile sunt moşteniri.

Rezultă că noţiunea de succesiune este susceptibilă de două înţelesuri. În sens larg (sens care include şi excede noţiunii de moştenire), prin succesiune se înţelege transmisiunea unui patrimoniu ca întreg, a unei fracţiuni dintr-un patrimoniu sau a unui bun ori bunuri determinate de la o persoană fizică sau juridică la o altă persoană fizică sau juridică, atât prin acte juridice între vii (de exemplu, în baza contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părţi, cumpărătorul este un succesor în drepturi şi, în anumite privinţe, chiar în obligaţii al vânzătorului, dar nu şi un moştenitor al acestuia), cât şi prin acte juridice pentru cauză de moarte.

În sens restrâns (sens egal ca încărcătură terminologică no- ţiunii de moştenire), prin succesiune se înţelege transmisiunea unui patrimoniu ca întreg, a unei fracţiuni dintr-un patrimoniu sau a unui bun ori bunuri determinate de la o persoană fizică decedată către una sau mai multe persoane fizice sau juridice în fiinţă sau către stat. Acesta este şi sensul avut în vedere de art. 953 NCC.

Sintagma de moştenire desemnează atât transmisiunea patrimoniului, a unei fracţiuni a acestuia sau a unui bun ori bunuri determinate dintr-un patrimoniu, cât şi patrimoniul în sine care se transmite (obiectul acestei transmisiuni). Din punct de vedere al dreptului succesoral, patrimoniul care se transmite prin moştenire poartă denumirea de patrimoniu succesoral sau masă succesorală.

(...)

DETALII EXTRAS:

Drept civil. Succesiuni. Caiet de seminar | Autor: Genoiu Ilioara este o lucrare cu un pronunţat caracter practic, cuprinzând sinteze, probleme de seminar şi bibliografia aferentă.

Sintezele conţin prezentarea sistematizată a problematicii moştenirilor, fiind realizate, în partea finală, inventare ale noutăţilor consacrate de Codul civil în vigoare (prin raportare la Codul civil de la 1864).

În cadrul problemelor de seminar, sunt propuse teme de reflecţie, teme pentru referate, întrebări clasice (posibile subiecte de examen), teste grilă (cu una, cu mai multe variante sau fără vreo variantă corectă de răspuns) şi speţe. Structurată astfel, cartea se doreşte a fi un instrument util pentru studenţii de la programele de studii Drept şi Administraţie publică, ajutându-i pe aceştia să-şi pregătească examenul de semestru la disciplina „Drept succesoral”, examenul de licenţă la disciplina „Drept civil”, precum şi examenele ulterioare absolvirii studiilor de licenţă (precum cel pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii sau cel pentru primirea în profesia de avocat).

STOC EPUIZAT!

CAPITOLUL I

PATRIMONIUL

Secțiunea 1. Noțiunea de patrimoniu

1. Noţiunea de patrimoniu este susceptibilă de mai multe înţelesuri. În limbajul uzual întâlnim expresii precum patrimoniu cultural, patrimoniu arheologic, patrimoniu artistic, patrimoniu genetic, patrimoniu istoric, în care i se ataşează noţiunii de patrimoniu diverse sensuri care dovedesc o evoluţie a semanticii termenului, plecând de la accepţiunea sa de bază, aceea de ansamblu de bunuri, de drepturi, moştenite de la părinţi.

2. Deşi transformat într-un concept nomad, patrimoniul traduce, în esenţă, ideea de stabilitate, de înrădăcinare a valorilor, de fidelitate faţă de trecut şi de deschidere către viitor. Patrimoniul ne apare, în toate sensurile sale, ca un ansamblu de elemente cu o natură comună şi care este intim legat de ideea de persoană.

(...)

EXTRAS:

TITLUL I. CONSIDERAȚII GENERALE

PRIVITOARE LA DREPTUL DE MOȘTENIRE

Capitolul I. Noțiune și caractere juridice

Secțiunea 1. Considerații introductive

1. Cadrul legal de reglementare

1. În materia succesiunilor, soluţia legislativă propusă prin noul Cod civil menţine, în principiu, regulile fundamentale care s-au conturat în timp şi care şi-au găsit reglementarea şi în Codul civil de la 1864. Elementele de noutate introduse în această materie sunt menite, pe de o parte, să sporească efi cienţa practică concretă a reglementării legale, dar şi să protejeze interesele moştenitorilor şi ale terţilor ce pot fi afectaţi de efectele transmisiunii succesorale, ale modului de exercitare a dreptului de opţiune, sau de partajare a masei succesorale. Se poate menţiona dintru început că, prin noul Cod civil, care în materia succesiunilor este construit pe dispoziţiile vechiului Cod, se încearcă înlăturarea disputelor care s-au conturat în timp în doctrină şi jurisprudenţă cu privire la modul de interpretare şi apli care a dispoziţiilor legale aplicabile în materie. De aceea, elementele veritabile noi în materia analizată sunt relativ puţine, putând vorbi mai mult despre o reaşezare a reglementării legale şi despre o în cer care de a asigura o corespondenţă deplină între cerinţele realităţii economico-sociale prezente şi soluţiile oferite de dispoziţiile legale.

În vechiul Cod civil, materia succesiunilor o găseam regle men tată în Cartea III, titlurile I şi II, moştenirea fi ind analizată prin prisma cali- fi cării sale ca fi ind un mod de dobândire a dreptului de pro prietate.

(...)

Prezenta lucrare analizează problematica dreptului la moştenire, de o manieră comparativă, prin raportare atât la dispoziţiile Codului civil în vigoare, cât şi la cele ale Codului civil de la 1864, venind astfel, credem noi, în sprijinul studenţilor de la facultăţile de profil, teoreticienilor şi practicienilor dreptului.

A fost aleasă această metodă de prezentare a materiei moştenirilor, întrucât dispoziţiile vechii reglementări vor mai prezenta utilitate o perioadă semnificativă de timp de acum înainte, moştenirile deschise anterior datei de 1 octombrie 2011 fiind guvernate, în virtutea principiului tempus regit actum, de regulile acestuia. În temeiul acestui considerent, s-a încercat relevarea noutăţilor aduse de Legea nr. 287/2009 în materie.

În lucrare sunt identificate unele insuficienţe ale dispoziţiilor Codului civil în vigoare, cu incidenţă în materia moştenirilor şi, într-o oarecare măsură, sunt propuse anumite remedii ale acestora. Această ediție este completată cu aspecte care, la momentul apariţiei primei ediţii (februarie 2012), nu au fost avute în vedere. Ea reflectă, în egală măsură, şi concepţiile doctrinare, exprimate între timp în acest domeniu de interes, aduce noi argumente în susţinerea anumitor puncte de vedere, consolidându-le, şi renunţă (în foarte puţine cazuri, însă) la unele opinii mai puţin argumentate în favoarea altora.

Deşi materia succesiunilor şi liberalităţilor este una tradiţional impregnată de „clasicism”, adică de soluţii legislative mai puţin supuse schimbării faţă de alte materii ale dreptului civil, iată că noua reglementare, inspirându-se din reglementările de dată mai recentă din alte ţări (în special, din Franţa şi Quebec, dar şi din Elveţia şi Italia), dar şi inovând (uneori, temerar), conţine, pe lângă regulile tradiţionale (unele adevărate „fosile” juridice, care în mod normal ar fi trebuit să fie abandonate), şi soluţii legislative inedite pentru dreptul nostru, care, cu siguranţă, după etapa de buimăceală generală specifică adoptării unei reglementări de o asemenea anvergură, de o manieră destul de intempestivă, vor constitui adevărate pietre de încercare pentru jurisprudenţă şi pentru doctrină.

Puncte forte:

• succesiunile şi liberalităţile în reglementarea noului Cod civil
• instrument de lucru excelent pentru studenţi, dar şi pentru practicienii dreptului
• evidenţierea legăturii dintre noile reglementări şi cele ale Codului civil din 1864, cu jurisprudenţa şi doctrina aferente
• prezentarea surselor de inspiraţie a textelor noului Cod civil, fie că a fost vorba de legislaţie străină, fie de o anume jurisprudenţă sau doctrină, a raţiunii lor şi a modului cum acestea se integrează ca elemente ale sistemului nostru de drept, dacă sunt sau nu compatibile cu acesta
• numeroase trimiteri la lucrări de specialitate autohtone şi străine
• valorificarea problemelor practice în domeniu

Lucrarea este nu numai un instrument de lucru pentru studenţii facultăţilor de drept (nivel de licenţă, masterat şi doctorat) şi pentru cercetători, ci şi, mai ales, pentru practicienii dreptului (notari, judecători, avocaţi, consilieri juridici), instituţiile juridice şi funcţionarea acestora fiind prezentate nu numai didactic, ci şi având în vedere problemele practice pe care acestea le pot ridica, trimiterile la lucrările de specialitate, precum şi la diferite jurisprudenţe, autohtone şi străine, fiind foarte numeroase şi foarte diverse.