Avocatul Poporului. Practica institutionala si mecanisme de interventie | Autor: Laura A. Hossu

Pe langa abordările din ştiinţele politice, administrative, drept şi politici publice, cartea Institutia Ombudsmanului: justitie alternativa? prezinta atat o componentă normativă, dar şi una empirică, studiind în primă parte relaţia instituţiei Ombudsmanului din România cu puterile statului, dar şi cu cetăţenii. 

Cercetarea se dovedeşte a fi dimensiunea naţională a unei cercetări mai ample, derulată sub egida Robert Schuman Centre, European University Institute, cu sediul la Florenţa, şi a European Group of Public Administration, de către un grup de cercetători europeni. Partea a doua cuprinde studii de drept comparat din mai multe state ale lumii, selectate in functie de modelul de Ombudsman adoptat, dar şi a aportului adus de literatura de specialitate din juristicţia respectivă la cercetarea comparativă a instituţiei.

Autorii studiilor au participat ca şi experţi externi asociaţi în cadrul proiectului, validând metodologia şi rezultatele cercetării asupra Ombudsmanului român. Deosebit de onorată este contribuţia Ombudsmanului olandez, Alex Brenninkmeijer, căruia îi mulţumim în mod special.

Coordonatori:

Dacian C. Dragoş şi Bogdana Neamţu

STOC EPUIZAT!

EXTRAS:

Capitolul I. Pedepsele în antichitate

§1. Aspecte introductive

1. Dintotdeauna şi peste tot în lume, apărarea valorilor sociale împotriva faptelor periculoase a reprezentat o preocupare esenţială a societăţii. După apariţia statului, apărarea valorilor sociale împotriva faptelor ilicite periculoase a devenit o funcţie importantă a acestuia, realizată cu ajutorul normelor juridice consacrate de autorităţile publice instituite chiar de el.

Dreptul este destinat să reglementeze conduita umană, relaţiile sociale care se nasc între indivizi, membri ai unei colectivităţi, ai unei societăţi, în timp ce de respectarea prevederilor normelor juridice se leagă promovarea şi apărarea valorilor sociale ale oricărei societăţi. Dreptul, prin normele sale, este cel chemat să asigure „ordinea socială, binele public şi progresul social, să contribuie la fericirea unui număr cât mai mare de oameni şi să evite în cel mai înalt grad suferinţa”.

În orice etapă a evoluţiei sociale s-a considerat că omul nu va conştientiza în mod real gravitatea şi efectele dăunătoare ale faptelor sale dacă nu va resimţi personal efectele mai mult sau mai puţin aspre ale pedepsei aplicate. Pentru a reliefa toate acestea, trebuie adusă în prim-plan o definiţie celebră şi plastică a noţiunii de pedeapsă aparţinând lui Hugo Grotius, care sus- ţinea că „pedeapsa este răul suferinţei ce intervine pentru răul faptei” („Poena est malum passionis quod infligitur propter malum actionis”).

(...)

Lucrarea isi dezvaluie originalitatea prin modalitatea de abordare, prin preocuparea permanenta a autorului de a surprinde deficientele reale aparute in aplicarea mecanismelor constitutionale conferite raporturilor dintre cele trei autoritati publice esentiale in functionarea democratica a societatii romanesti.

Prof. univ. dr. Dana Tofan, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti Lucrarea domnului Bogdan Dima se constituie intr-o interesanta radiografie a raporturilor constitutionale dintre Presedinte, Guvern si Parlament, realizata in nota personala si cu deplina asumare a propriilor opinii, lectura indispensabila atat pentru profesionisti cat si pentru profani. prof. univ. dr. Elena Simina Tanasescu, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti Cartea lui Bogdan Dima este o contributie substantiala la dezvoltarea in Romania a studiilor de constructie institutional-constitutionala a democratiei, cu avantajul combinarii inteligente dintre dreptul constitutional si stiinta politica.

Actualitatea acestui volum a devenit stringenta dupa esecul comisiei speciale de revizuire a Constitutiei, tocmai datorita faptului ca acopera exact ceea ce i-a lipsit acelui forum parlamentar – expertiza disciplinara si transdisciplinara necesare unui proiect de o asemenea importanta cruciala. conf. univ. dr. Dan Pavel, politolog, Facultatea de stiinte politice, Universitatea din Bucuresti

Lucrarea de fata este o provocare pentru specialistul in drept constitutional ce considera, in termenii modelului doctrinar francez, ca problematica semiprezidentialismului este artificial creata si lipsita de relevanta stiintifica. Ea atrage atentia, cu eleganta stilistica si claritate conceptuala, asupra unui "sistem de guvernare" pe care Constitutia Romaniei il reglementeaza formal, de care ne lovim zi de zi in viata constitutional-politica, dar pe care refuzam sa-l radiografiem doctrinar in complexitatea sa. conf. univ. dr. Manuel Gutan, Facultatea de Drept, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu