Gestionarea domeniului public | Jurisprudenta relevanta a C.J.U.E. si a instantelor nationale | Autor: Cosmin Flavius Costas

EXTRAS:

Într-o perioadă socială şi economică în care tendinţa legiuitorului este aceea de a reglementa în exces viaţa socială, respectiv de a îmbrobodi în proceduri din ce în ce mai complicate mecanismul de înfăptuire a vieţii economice, simplitatea fără simplificare şi esenţializarea demersurilor capătă din ce în ce mai multă substanţă inclusiv în materia procedurii de achiziţie publică. O.U.G. nr. 34/2006 este unul dintre cele mai modificate acte normative, şi aceasta nu pentru a crea mai multă predictibilitate legislativă, ci pentru a acomoda anumite interese şi înţelegeri birocratice.

Grija pentru modalitatea de folosire a banului public nu poate fi subliniată eficient de o procedură complicată şi schimbătoare, ci de o procedură simplă şi aptă de a fi înţeleasă cu eforturi intelectuale nu ieşite din comun. Generalitatea actului normativ, determinată de transpunerea dreptului Uniunii Europene în domeniu, nu ajută caracteristica despre care vorbeam, anume simplitatea procedurii, ci o îngreunează în condiţiile în care acelaşi concept poate primi sensuri şi interpretări diferite.

Schimbarea naturii juridice a contractului de achiziţie publică, dar doar prin perspectiva O.U.G. nr. 34/2006, nu ţine seama de incidenţa Legii nr. 554/2006, legea contenciosului administrativ care analizează la rândul său natura juridică a contractului menţionat.

Totodata, modificarea repetată a naturii juridice a procedurii de soluţionare a contestaţiilor se schimbă în nota menţionată anterior, anume aceea de a generaliza fără principii, de a complica fără a face o procedură coerentă, de a simplifica evitând simplitatea.

S-au avut in vedere, pe lângă modificările aduse materiei achiziţiilor publice de O.U.G. nr. 76/2010, aprobată prin Legea nr. 278/2010, Legea nr. 284/2010, Legea nr. 279/2011 sau O.U.G. nr. 114/2011, şi dispoziţiile Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, care modifică O.U.G. nr. 34/2006 de la data de 1 septembrie 2012.

Regimul de contencios administrativ al actelor premergatoare se prezinta in forma unei lucrari critice a generalizării transformării actului administrativ premergător, în act administrativ final, cu necesitatea diferenţierii regimurilor lor juridice de contencios administrativ, şi, totodată, drept o critică a generalizării actului detaşabil în practica instanţelor române, cu ilustrarea avantajelor unui nou criteriu pentru admisibilitatea cererilor purtând asupra actelor premergătoare.

Autorul, Andrei Răzvan Nănescu face propuneri de ordin teoretic provocate, pe de o parte, de experienţa sa în administraţia franceză, unde a simţit dreptul administrativ francez în mişcare, iar, pe de altă parte, de nevoia administratului român de a avea mijloacele potrivite pentru a ajuta şi convinge autorităţile şi instanţele române, să aleagă soluţii adecvate.

In cadrul lucrarii sunt dezbatute mai multe aspecte:

- explicarea înlănţuirii „fapt material - fapt juridic - formă procedurală prealabilă - uneori ridicată la rang de act administrativ premergător - condiţii procedurale concomitente - act final - condiţii procedurale posterioare”;

- explicarea mecanismului detaşării actului administrativ premergător, pentru a nu mai ascunde în spatele lui transformarea actelor premergătoare în acte finale;

- un nou criteriu de clasificare a actelor administrative premergătoare, în acte de decizie sau acte de execuţie;

- recunoaşterea noului criteriu doctrinar printre clasificările existente ale actelor administrative şi corelarea lui cu temeiul legal din legea contenciosului administrativ;

- analiza unor situaţii concrete, pentru „a pune la treabă” criteriul propus şi a demonstra, astfel, viabilitatea lui;

- analiza proceselor decizionale administrative complexe (argumentarea unui drept de natură procedurală de a continua procedura de avizare / limitarea în timp a procesului luării deciziei / autoritatea de lucru decis);

- fundamentarea soluţiei finelui de neprimire pentru acţiunile introduse de terţii la procedura decizională de avizare.

Lucrarea de fata Dezvoltarea capacitatii administrative | Autor: Vasile Tabara reprezinta rezultatul unei munci de cercetare şi a practicii îndelungate desfăşurate în domeniul administraţiei publice.

Aceasta carte a apărut din necesităţi practice şi este un instrument de lucru pentru cei care studiază fenomenul administrativ ca sistem şi acţiune, conducătorilor şi lucrătorilor din acest domeniu interesaţi de dezvoltarea capacităţii administraţiei, autorităţilor şi instituţiilor publice în care-şi desfăşoară activitatea.

De asemenea, se poate spune ca lucrarea se prezintă ca o monografie unitară ce dezvăluie o viziune de ansamblu şi de perspectivă asupra puterii şi funcţiei executive din societatea noastră actuală văzută şi din perspectiva noilor exigenţe generate de integrarea în Uniunea Europeană

Cursul analizează aspecte referitoare la noţiunea de „finanţe publice”, atribuţiile principalelor organe ale statului implicate în procesul bugetar, activitatea bugetară, veniturile şi cheltuielile publice, controlul execuţiei bugetare, răspunderea în materie financiară şi moneda unică europeană

EXTRAS:

Art. 2. Semnificaţia unor termeni.

(1) [1] În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) persoană vătămată – orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate şi grupul de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum şi organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate;

b) autoritate publică – orice organ de stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale care acţionează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autorităţilor publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică;

c) act administrativ – actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte categorii de contracte administrative supuse competenţei instanţelor de contencios administrativ;

d) act administrativ-jurisdicţional – actul emis de o autoritate administrativă învestită, prin lege organică, cu atribuţii de jurisdicţie administrativă specială; 

(...)

STOC EPUIZAT!

Lucrarea isi dezvaluie originalitatea prin modalitatea de abordare, prin preocuparea permanenta a autorului de a surprinde deficientele reale aparute in aplicarea mecanismelor constitutionale conferite raporturilor dintre cele trei autoritati publice esentiale in functionarea democratica a societatii romanesti.

Prof. univ. dr. Dana Tofan, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti Lucrarea domnului Bogdan Dima se constituie intr-o interesanta radiografie a raporturilor constitutionale dintre Presedinte, Guvern si Parlament, realizata in nota personala si cu deplina asumare a propriilor opinii, lectura indispensabila atat pentru profesionisti cat si pentru profani. prof. univ. dr. Elena Simina Tanasescu, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti Cartea lui Bogdan Dima este o contributie substantiala la dezvoltarea in Romania a studiilor de constructie institutional-constitutionala a democratiei, cu avantajul combinarii inteligente dintre dreptul constitutional si stiinta politica.

Actualitatea acestui volum a devenit stringenta dupa esecul comisiei speciale de revizuire a Constitutiei, tocmai datorita faptului ca acopera exact ceea ce i-a lipsit acelui forum parlamentar – expertiza disciplinara si transdisciplinara necesare unui proiect de o asemenea importanta cruciala. conf. univ. dr. Dan Pavel, politolog, Facultatea de stiinte politice, Universitatea din Bucuresti

Lucrarea de fata este o provocare pentru specialistul in drept constitutional ce considera, in termenii modelului doctrinar francez, ca problematica semiprezidentialismului este artificial creata si lipsita de relevanta stiintifica. Ea atrage atentia, cu eleganta stilistica si claritate conceptuala, asupra unui "sistem de guvernare" pe care Constitutia Romaniei il reglementeaza formal, de care ne lovim zi de zi in viata constitutional-politica, dar pe care refuzam sa-l radiografiem doctrinar in complexitatea sa. conf. univ. dr. Manuel Gutan, Facultatea de Drept, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu