Lupinul dulce. Planta proteaginoasa | Autori: Jacques Papineau, Christian Huyghe

Lucerna aparţine familiei leguminoaselor şi este caracterizată de capacitatea de a fixa azotul atmosferic în urma unei simbioze existente între plantă şi o bacterie care se dezvoltă în sistemul radicular al plantei. Vom înţelege, aşadar, de ce lucerna este inclusă în rândul „plantelor cu viitor asigurat“: dacă astăzi, în bună parte, azotul atmosferic este adus într-o formă utilizabilă în multe domenii dar mai ales în agricultură, cu consumuri uriaşe de energie termică (metan), se pune întrebarea legată de înlocuirea acestui procedeu în momentul secătuirii resurselor energetice fosile. Lucerna este un răspuns potenţial la această întrebare.

Lucerna se cultivă singură sau într-un amestec de seminţe cu o graminee cum ar fi de pildă ovăzul. Putem cultiva lucernă mai pe toate solurile evitându-le însă pe cele foarte acide (pH < 5) sau băltirile. Solurile asanate şi profunde sunt totuşi preferate din cauza ofertei de posibilităţi pentru dezvoltarea rădăcinilor pivotante.

Trebuie ştiut că rădăcinile lucernei pot pătrunde până la 10 m adâncime oferind o rezistenţă sporită la secetă prelungită.

De asemenea lucerna e destul de rezistentă a temperatură, la o variabilitate excesivă între frig şi căldură nu se produc pagube notabile. Datorită faptului că reprezintă un furaj valoros chiar şi când se conservă prin uscare dar şi din cauza capacităţii lucernei de fixare a azotului atmosferic producţiile de lucernă şi deci suprafeţele cultivate sunt remarcabile.

Lucerna pe care o cultivăm sau pe care o vedem cultivată poate aparţine uneia dintre cele două specii consacrate: Medicago Sativa şi Medicago Falcata.

Cultura sfeclei

(sfecla de zahar, sfecla furajera, sfecla rosie, loturi semincere pentru sfecla)

Consumul mondial de zahar este asigurat in proportie covarsitoare de trestia de zahar si de sfecla de zahar. Daca trestia de zahar care detine suprematia, nu intalneste conditii prielnice de dezvoltare oriunde pe glob, sfecla de zahar detine un areal favorizant extrem de extins atat in emisfera nordica cat si in cea sudica. 

In perspectiva din ce in ce mai conturata,a cresterii cererii de biocarburanti la nivel mondial,sfecla de zahar detine avantajul suficientei unei tehnologii extrem de simple in vederea obtinerii de alcool etilic(folosit direct drept combustibil).

Cresterea cererii de biocarburanti va atrage dupa sine extinderea suprafetelor cultivate cu sfecla.

MOMENTAN, ACEASTA CARTE NU ESTE PE STOC!

IOANA TUDOR - MICROENCICLOPEDIE ILUSTRATA: Ciupercile din flora spontana a Romaniei - Manualul culegatorului si consumatorului autohton - Ghid de identificare a peste 300 de specii de ciuperci comestibile si otravitoare de pe teritoriul Romaniei - Editura GRAMEN, 2010-2011.