Drept civil. Mostenirea. Liberalitatile conform Noului Cod civil | Autor: Veress Emőd

Titlul lucrării: NOUL COD CIVIL COMENTAT SI ADNOTAT (Art. 2.557-2.664). Cartea a VII-a: Dispoziţii de Drept Internaţional Privat

Autor / Coordonator: Avocat Eduard Dragomir

Colectie: Codul civil al României

Producător: Editura Nomina Lex, Info-Consulting Agency

ISBN: 978-606-8153-32-2

Numar de pagini: 623

Format: 148 X 215

Interior: cusut

Coperta: cartonată, tare, lucioasa

Data lansării: 3 Martie 2012

Disponibilitate: Pe stoc

Prezentare pe scurt: Lucrarea de faţă reprezintă prima publicaţie ce abordează dispozitiile Noului Cod civil al României în materia Dreptului Internaţional Privat. Totodată, pentru întâia oară sunt prezentate şi comentate toate articolele în materie; pentru prima dată, sub fiecare articol s-au introdus note ce cuprind trimiteri la legislaţia conexă cu articolul în cauză (atât din dreptul intern, cât şi din dreptul internaţional), trimiteri de natură a veni în sprijinul avocaţilor şi celorlalte categorii de profesionişti ai dreptului; pentru prima dată în acest domeniu sunt reproduse toate articolele corespondente din reglementarea anterioară, pentru ca oricine să poată analiza schimbările intervenite comparand de sine însuşi noul si vechiul cadru legal; sunt reproduse ad literram dispoziţiile Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Noului Cod civil; sunt reproduse în citat definiţii doctrinare, acolo unde s-a considerat util; sunt prezentate elemente de drept comparat atât din statele membre ale Uniunii Europene, cât şi din alte state; sunt prezentate în extras şi câteva elemente de jurisprudenţă, atât din dreptul intern, cât şi european; legislaţia Uniunii Europene incidentă în cazul anumitor articole este reprodusă integral. Şi, în final, lucrarea se încheie cu un glosar de termeni şi expresii juridice şi un tabel general de observaţii, corespondenţe şi corelaţii.

Prin formatul de prezentare îngrijit, coperta frumos cartonată şi interiorul cusut, lucrarea de față, care a văzut lumina tiparului în noiembrie 2011, se adresează în primul rând acelui segment al utilizatorilor care zilnic, prin prisma profesiei, au nevoie de noul cod civil ca şi instrument de birou.

Ediţia de faţă a acestei cărţi cuprinde, după cum rezultă chiar din grafica copertei:

- Noul Cod civil ad litteram, astfel cum a fost republicat în Monitorul Oficial  nr. 505 din 15 iulie 2011;

- Un extras din Legea nr. 71/2011, legea de punere în aplicare a Noului Cod civil  (doar un EXTRAS);

- Ordonanţa nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligaţii bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar  (INTEGRAL);

- Ordonanţa de urgenţă nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil  (INTEGRAL);

- Ordinul nr. 11/2011 privind aprobarea Regulamentului Băncii Naţionale a României și al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 15/10/2011 referitor la plasamentele  prevăzute de art. 831 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil (INTEGRAL);

- Index alfabetic

Şi dacă unii dintre dvs. vă întrebaţi deja dacă grafica copertei a fost aleasă la întâmplare sau chiar vrea să transmită vreun mesaj, ei bine da, puzzle-ul de pe copertă are menirea de a spune, poate într-un alt mod decât prin cuvinte, că această carte este doar prima dintr-o întreagă colecţie ce va urma sub titlul "NOUL COD CIVIL COMENTAT ŞI ADNOTAT". Datorită volumului imens de muncă şi pentru că Editura Nomina Lex îşi doreşte să fie o lucrare de referinţă, cu adevărat utilă atât practicienilor dreptului, cât şi teoreticienilor, atât studenţilor la drept, cât şi altor categorii de profesionişti, editarea lucrării va avea loc de-a lungul mai multor volume, fără a se şti însă nici numărul exact al volumelor şi nici ordinea lor de apariţie. Primul dintre volume este deja prezentat pe coperta spate a acestei ediţii ad litteram şi va apărea cel mai probabil în cursul lunii decembrie 2011.

Paul Vasilescu este profesor la Facultatea de drept a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj si a mai publicat Relativitatea actului juridic civil (2008), Regimuri matrimoniale. Parte speciala (2009), a scris cu Ionel Reghini si Serban Diaconescu Introducere in dreptul civil (2008), a coordonat volumele Consumerismul contractual (2006) si Cesiunea conventionala de contract (2007), dupa cum a ingrijit si lucrarea colectiva Mircea Muresan - Dictionar de drept civil (2009).

Cartea trateaza toate institutiile clasice ale obligatiilor: transformarea, transmiterea si stingerea obligatiilor, garantiile – personale si reale si izvoarele obligatiilor – faptul juridic licit, actul unilateral, contractul si raspunderea civila delictuala.

In prefata lucrarii, autorul, profesor la Facultatea de Drept a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, dezvaluie ca, scriind aceasta carte, a fost interesat „nu numai cum este acum obligatia reglementata, dar si care e punctul de fractura cu vechiul codice, care este sursa intelectuala, iar nu atat normativa, a reglementarii din noul Cod civil. Dar o carte de drept este prin definitie un efort de a explica tehnic obligatia civila, de aceea nu am putut consacra randuri prea lungi sensurilor non-juridice ale textelor analizate. Texte care impun un efort exegetic ce va trebui suplimentat in viitor cu mai multa jurisprudenta, dar si cu o reflexie asupra sensurilor culturale ale noii legi. Toate acestea vor ramane de facut in viitor, care cu cat se apropie, cu atat va face din noul cod o lege veche.”

EXTRAS:

Lucrarea Drept civil. Drepturile reale principale conform Noului Cod civil (2012) se adreseaza unei categorii diversificate de cititori; analizeaza principalele instituţii în materie si reprezinta un instrument util pentru o mai bună înţelegere a acestui domeniu al dreptului civil, in conformitatea noilor reglementari.

Manualul prezinta sistematizat, principalele reglementări din materia drepturilor reale, în conformitate cu prevederile Noului Cod civil, care se află într-un puternic raport de continuitate şi constanţă cu vechiul Cod.

Studiul acestor noi prevederi este cu atât mai necesar în prezent, când, după 147 de ani, s-a petrecut o schimbare de Cod civil pe scena juridică a ţării.

Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, intrată în vigoare la data de 1 octombrie 2011, conferă dreptului de a moşteni o nouă configuraţie. In acest sens, numeroase lucrari de specialitate iau parte la transformari importante, astfel incat dreptul civil sa intre pe fagasul normal al Noului Cod civil.

Noile reglementări în această materie vor contribui substanţial la creşterea calităţii actului de justiţie. Alături de cei care înfăptuiesc justiţia, sunt interesaţi de cunoaşterea dispoziţiilor noului Cod civil în materia dreptului de a moşteni, de asemenea, partenerii justiţiei, teoreticienii dreptului, notarii publici, funcţionarii publici cu atribuţii în acest domeniu, studenţii specializărilor Drept şi Administraţie publică.

Totodata, prezintă utilitate practică şi cunoaşterea dispoziţiilor Codului civil de la 1864, întrucât acestea sunt aplicabile, în virtutea principiului tempus regit actum, moştenirilor deschise anterior datei de 1 octombrie 2011.

In lucrarea de faţă sunt analizate comparativ instituţiile dreptului succesoral, prin raportare la ambele acte normative menţionate şi sunt relevate de o manieră foarte clară noutăţile aduse de Legea nr. 287/2009, prin inserarea unor „inventare ale noutăţilor”.

EXTRAS:

Titlul I. Aspecte introductive privind moştenirea în general

Capitolul I. Noţiuni introductive

Secţiunea 1. Noţiunea, sediul materiei dreptului succesoral, felurile moştenirii

§1. Noţiunea de moştenire

1. Codul civil în vigoare a optat pentru o definiţie legală a noţiunii de moştenire. Astfel, conform art. 953 NCC, „Moştenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în fiinţă”. Deşi cuprinde o definiţie succintă, articolul citat surprinde trăsăturile esenţiale ale noţiunii de moştenire. Rezultă, aşadar, că ceea ce se transmite printr-o moştenire este un patrimoniu ca ansamblu de drepturi şi obligaţii, că moştenirea, ca modalitate de transmitere a patrimoniului, intervine numai în cazul unei persoane fizice şi numai în situaţia decesului acesteia (fiind reglementate reguli speciale de transmitere a patrimoniului unei persoane juridice pentru cazul încetării existen- ţei acesteia), precum şi faptul că transmiterea patrimoniului se realizează către una sau mai multe persoane fizice sau persoane juridice în fiinţă ori chiar către stat.

Pentru desemnarea instituţiei pe care o analizăm, Codul civil a optat pentru folosirea cu precădere a termenului de moştenire şi doar excepţional pentru sintagma de succesiune sau derivate ale acesteia (de exemplu, „reprezentare succesorală”, „cotă succesorală”, „rezervă succesorală”, „masă succesorală”, „opţiune succesorală”, „succesibil” etc.). În limbajul curent şi chiar în cel juridic, noţiunea de moştenire şi cea de succesiune sunt folosite ca sinonime, ceea ce nu este greşit, numai că între cele două noţiuni nu există o sinonimie perfectă, relaţia dintre ele fiind una dintre întreg şi parte. Prin urmare, toate moştenirile sunt succesiuni, pe când nu toate succesiunile sunt moşteniri.

Rezultă că noţiunea de succesiune este susceptibilă de două înţelesuri. În sens larg (sens care include şi excede noţiunii de moştenire), prin succesiune se înţelege transmisiunea unui patrimoniu ca întreg, a unei fracţiuni dintr-un patrimoniu sau a unui bun ori bunuri determinate de la o persoană fizică sau juridică la o altă persoană fizică sau juridică, atât prin acte juridice între vii (de exemplu, în baza contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părţi, cumpărătorul este un succesor în drepturi şi, în anumite privinţe, chiar în obligaţii al vânzătorului, dar nu şi un moştenitor al acestuia), cât şi prin acte juridice pentru cauză de moarte.

În sens restrâns (sens egal ca încărcătură terminologică no- ţiunii de moştenire), prin succesiune se înţelege transmisiunea unui patrimoniu ca întreg, a unei fracţiuni dintr-un patrimoniu sau a unui bun ori bunuri determinate de la o persoană fizică decedată către una sau mai multe persoane fizice sau juridice în fiinţă sau către stat. Acesta este şi sensul avut în vedere de art. 953 NCC.

Sintagma de moştenire desemnează atât transmisiunea patrimoniului, a unei fracţiuni a acestuia sau a unui bun ori bunuri determinate dintr-un patrimoniu, cât şi patrimoniul în sine care se transmite (obiectul acestei transmisiuni). Din punct de vedere al dreptului succesoral, patrimoniul care se transmite prin moştenire poartă denumirea de patrimoniu succesoral sau masă succesorală.

(...)

DETALII EXTRAS:

Drept civil. Succesiuni. Caiet de seminar | Autor: Genoiu Ilioara este o lucrare cu un pronunţat caracter practic, cuprinzând sinteze, probleme de seminar şi bibliografia aferentă.

Sintezele conţin prezentarea sistematizată a problematicii moştenirilor, fiind realizate, în partea finală, inventare ale noutăţilor consacrate de Codul civil în vigoare (prin raportare la Codul civil de la 1864).

În cadrul problemelor de seminar, sunt propuse teme de reflecţie, teme pentru referate, întrebări clasice (posibile subiecte de examen), teste grilă (cu una, cu mai multe variante sau fără vreo variantă corectă de răspuns) şi speţe. Structurată astfel, cartea se doreşte a fi un instrument util pentru studenţii de la programele de studii Drept şi Administraţie publică, ajutându-i pe aceştia să-şi pregătească examenul de semestru la disciplina „Drept succesoral”, examenul de licenţă la disciplina „Drept civil”, precum şi examenele ulterioare absolvirii studiilor de licenţă (precum cel pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii sau cel pentru primirea în profesia de avocat).

Prezenta lucrare analizează problematica dreptului la moştenire, de o manieră comparativă, prin raportare atât la dispoziţiile Codului civil în vigoare, cât şi la cele ale Codului civil de la 1864, venind astfel, credem noi, în sprijinul studenţilor de la facultăţile de profil, teoreticienilor şi practicienilor dreptului.

A fost aleasă această metodă de prezentare a materiei moştenirilor, întrucât dispoziţiile vechii reglementări vor mai prezenta utilitate o perioadă semnificativă de timp de acum înainte, moştenirile deschise anterior datei de 1 octombrie 2011 fiind guvernate, în virtutea principiului tempus regit actum, de regulile acestuia. În temeiul acestui considerent, s-a încercat relevarea noutăţilor aduse de Legea nr. 287/2009 în materie.

În lucrare sunt identificate unele insuficienţe ale dispoziţiilor Codului civil în vigoare, cu incidenţă în materia moştenirilor şi, într-o oarecare măsură, sunt propuse anumite remedii ale acestora. Această ediție este completată cu aspecte care, la momentul apariţiei primei ediţii (februarie 2012), nu au fost avute în vedere. Ea reflectă, în egală măsură, şi concepţiile doctrinare, exprimate între timp în acest domeniu de interes, aduce noi argumente în susţinerea anumitor puncte de vedere, consolidându-le, şi renunţă (în foarte puţine cazuri, însă) la unele opinii mai puţin argumentate în favoarea altora.