Drept international public. Editia a 2-a | Autori: Bianca Selejan-Gutan, Laura Maria Craciunean

Cuprins

Capitolul 1. Introducere

§1. Definiţia dreptului internaţional public

§2. Particularităţile şi natura dreptului internaţional public

§3. Dreptul internaţional public şi dreptul intern

§4. Dreptul internaţional public şi dreptul internaţional privat

§5. Diviziuni (ramuri) ale dreptului internaţional public

§6. Repere în dezvoltarea istorică a dreptului internaţional public

6.1. Antichitatea

6.2. Evul Mediu

6.3. Epoca dreptului internaţional modern

§7. Teoriile dreptului internaţional. Dreptul internaţional şi teoriile relaţiilor internaţionale

7.1. Teoriile specifice dreptului internaţional

7.1.1. Teoriile dreptului natural

7.1.2. Teoriile pozitiviste

7.1.3. Teorii ale „compromisului” între dreptul natural şi cel pozitiv

7.1.4. Alte abordări

7.2. Dreptul internaţional şi teoriile specifice relaţiilor internaţionale

7.2.1. Teoriile realiste

7.2.2. Teoriile liberal‑instituţionaliste

7.2.3. Teoriile economice

7.2.4. Teoriile constructiviste

Capitolul 2. Izvoarele dreptului internaţional public

§1. Noţiunea şi sfera izvoarelor dreptului internaţional public

§2. Tratatul internaţional

§3. Cutuma internaţională

§4. Principiile generale de drept

§5. Principiile dreptului internaţional public

5.1. Principiul nerecurgerii la forţă sau la ameninţarea cu forţa

5.2. Principiul soluţionării pe cale paşnică a diferendelor internaţionale

5.3. Principiul neamestecului în treburile interne sau al neimixtiunii

5.4. Principiul cooperării

5.5. Principiul autodeterminării popoarelor

5.6. Principiul egalităţii suverane a statelor

5.7. Principiul „pacta sunt servanda”

5.8. Principiul inviolabilităţii frontierelor

5.9. Principiul integrităţii teritoriale

5.10. Principiul respectării drepturilor omului

§6. Echitatea

§7. Mijloacele auxiliare de determinare a normelor dreptului internaţional

7.1. Jurisprudenţa

7.2. Doctrina

§8. Alte izvoare ale dreptului internaţional public

8.1. Actele organizaţiilor internaţionale

8.2. Actele unilaterale ale statelor

§9. Ierarhia normelor în dreptul internaţional public. Ius cogens

Capitolul 3. Subiectele dreptului internaţional public

§1. Introducere. Despre personalitate în dreptul internaţional public

§2. Statele – subiecte primare ale dreptului internaţional public

2.1. Criteriile de identificare a statelor în dreptul internaţional

2.2. Suveranitatea şi egalitatea statelor

2.2.1. Suveranitatea statelor

2.2.2. Egalitatea statelor

2.3. Elementele statului

2.3.1. Teritoriul

2.3.2. Populaţia

2.3.3. Autoritatea guvernamentală

2.3.4. Capacitatea de a intra în relaţii cu alte state

2.4. Unele tipuri speciale de state în dreptul internaţional contemporan

2.4.1. Federaţia

2.4.2. Asociaţiile de state

2.4.3. Vaticanul

2.4.4. Ordinul Suveran de Malta

2.4.5. Statele de facto

2.4.6. Statele neutre

2.4.7. Mini‑statele

2.4.8. Teritoriile aflate sub mandat şi cele aflate sub tutelă

2.5. Recunoaşterea internaţională a statelor şi guvernelor

2.5.1. Recunoaşterea statelor

2.5.2. Recunoaşterea guvernelor

2.6. Succesiunea statelor

§3. Organizaţiile internaţionale interguvernamentale ca subiecte ale dreptului internaţional public

3.1. Introducere

3.2. Personalitatea juridică internaţională a organizaţiilor internaţionale

3.3. Structura organizaţiilor internaţionale

3.4. Membrii organizaţiilor internaţionale

3.5. Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU)

§4. Popoarele şi mişcările de eliberare naţională

4.1. Popoarele

4.2. Mişcările de eliberare naţională

§5. Organizaţiile internaţionale nonguvernamentale

§6. Societăţile transnaţionale

§7. Individul în dreptul internaţional public

Capitolul 4. Populaţia în dreptul internaţional public

§1. Populaţia ca element constitutiv al statului

§2. Cetăţenia

2.1. Dobândirea cetăţeniei

2.2. Pierderea cetăţeniei

2.3. Conflictele pozitive şi negative de cetăţenie

§3. Regimul juridic al străinilor

§4. Protecţia diplomatică

§5. Categorii speciale: regimul refugiaţilor şi al persoanelor strămutate

§6. Azilul teritorial

Capitolul 5. Protecţia internaţională a drepturilor omului

§1. Primele preocupări pentru protecţia drepturilor omului

§2. Sistemul de protecţie a drepturilor omului în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite

2.1. Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite

2.2. Declaraţia universală a drepturilor omului

2.3. Pactele internaţionale privind drepturile omului

2.3.1. Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice (PIDCP)

2.3.2. Pactul Internaţional privind Drepturile Economice, Sociale şi Culturale (PIDESC)

2.4. Alte convenţii ONU privind drepturile omului

2.4.1. Convenţia pentru eliminarea oricărei forme de discriminare rasială

2.4.2. Convenţia asupra eliminării oricărei forme de discriminare faţă de femei

2.4.3. Convenţia împotriva torturii şi altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante

2.5. Proceduri extraconvenţionale de protecţie a drepturilor omului la nivelul ONU

2.5.1. Procedura publică 1235 instituită prin Rezoluţia Consiliului Economic şi Social nr. 1235 din 1967

2.5.2. Procedura confidenţială 1503 creată prin Rezoluţia ECOSOC nr. 1503 din 1970

2.5.3. Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului

§3. Sistemul european de protecţie a drepturilor omului

3.1. Scurt istoric

3.2. Organele Consiliului Europei

3.3. Elaborarea şi semnarea Convenţiei europene a drepturilor omului

3.4. Curtea Europeană a Drepturilor Omului

3.5. Carta Socială Europeană

3.6. Alte convenţii privind drepturile omului elaborate în cadrul Consiliului Europei

3.7. Protecţia drepturilor omului în cadrul Uniunii Europene

3.7.1. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

3.7.2. Tratatul de la Lisabona (2007, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009). Prevederi în materia drepturilor omului

3.8. Protecţia drepturilor omului în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa

§4. Sistemul interamerican de protecţie a drepturilor omului

§5. Sistemul african de protecţie a drepturilor omului

§6. Carta arabă a drepturilor omului

§7. Probleme speciale ale dreptului internaţional al drepturilor omului: protecţia minorităţilor

7.1. Consideraţii generale

7.2. Noţiunea de „minorităţi”

7.3. Instrumente juridice internaţionale din dreptul internaţional al drepturilor omului (sistemul ONU) pentru protecţia minorităţilor

7.4. Drepturile garantate de art. 27: drepturi individuale sau colective?

7.5. Obligaţiile impuse statelor de art. 27 al PIDCP

7.6. Drepturile ocrotite de art. 27

7.7. Populaţiile indigene

7.8. Declaraţia din 1992 asupra Drepturilor Persoanelor Aparţinând Minorităţilor Naţionale sau Etnice, Religioase şi Lingvistice

7.9. Consideraţii finale privind problema minorităţilor în sistemul ONU

7.10. Instrumente adoptate de Consiliul Europei în materia protecţiei minorităţilor

Capitolul 6. Teritoriul în dreptul internaţional public

§1. Noţiunea şi elementele teritoriului. Suveranitatea teritorială

§2. Dobândirea şi modificarea titlului asupra teritoriului

2.1. Consideraţii introductive

2.2. Modalităţi de dobândire a titlului asupra teritoriului

2.3. Modificarea teritoriului

§3. Delimitarea teritoriului şi regimul juridic al unor spaţii în dreptul internaţional public

3.1. Frontierele

3.2. Fluviile, lacurile şi canalele maritime internaţionale

3.2.1. Fluviile şi lacurile internaţionale

3.2.2. Canalele internaţionale

3.2.2.1. Canalul Suez

3.2.2.2. Canalul Panama

3.2.2.3. Canalul Kiel

3.2.2.4. Canalul Dunăre‑Marea Neagră şi Canalul Poarta Albă‑Midia‑Năvodari

3.3. Dreptul mării

3.3.1. Consideraţii introductive despre dreptul mării

3.3.2. Apele maritime interioare

3.3.3. Marea teritorială

3.3.4. Zona contiguă. Zona economică exclusivă. Platoul continental

3.3.5. Marea liberă

3.3.6. Strâmtorile internaţionale

3.4. Spaţiul aerian

3.5. Spaţiul cosmic

3.6. Antarctica şi Arctica

Capitolul 7. Jurisdicţia statelor în dreptul internaţional public

§1. Jurisdicţia statelor

1.1. Jurisdicţia civilă

1.2. Jurisdicţia penală

§2. Imunitatea statelor şi a organizaţiilor internaţionale

2.1. Imunitatea statelor

2.2. Imunitatea organizaţiilor internaţionale

§3. Imunităţile şi privilegiile diplomatice

3.1. Concepte‑cheie ale dreptului diplomatic

3.1.1. Misiunile diplomatice

3.1.2. Structura şi personalul misiunilor diplomatice

3.2. Imunităţile şi privilegiile diplomatice

3.2.1. Inviolabilitatea localurilor misiunilor diplomatice

3.2.2. Inviolabilitatea arhivelor, documentelor şi corespondenţei diplomatice

3.2.3. Imunităţile şi privilegiile personalului diplomatic

3.3. Consideraţii generale privind relaţiile consulare şi dreptul consular. Imunităţile şi privilegiile consulare

Capitolul 8. Tratatul internaţional. Introducere în dreptul tratatelor

§1. Consideraţii generale

1.1. Definiţia şi clasificarea tratatelor

1.2. Codificarea dreptului tratatelor

§2. Încheierea tratatelor

2.1. Condiţii de fond şi de formă ale tratatelor

2.2. Negocierea tratatelor

2.3. Autentificarea tratatelor

2.4. Exprimarea consimţământului statului de a fi legat prin tratat

2.4.1. Ratificarea

2.4.2. Acceptarea, aprobarea şi aderarea

2.4.3. Schimbul de instrumente constituind tratatul

2.5. Intrarea în vigoare a tratatelor

2.6. Legislaţia română privind încheierea tratatelor

§3. Rezervele la tratate

§4. Respectarea şi aplicarea tratatelor de către statele părţi

§5. Efectele tratatelor faţă statele terţe

§6. Modificarea tratatelor

§7. Încetarea şi suspendarea aplicării tratatelor

§8. Nulitatea tratatelor

§9. Interpretarea tratatelor

Capitolul 9. Introducere în dreptul internaţional umanitar

§1. Scurte consideraţii istorice

§2. Dreptul internaţional umanitar contemporan

2.1. Consideraţii generale. Izvoarele dreptului umanitar

2.1.1. Izvoarele convenţionale

2.1.1.1. Dreptul de la Haga

2.1.1.2. Dreptul de la Geneva

2.1.2. Izvoare cutumiare

2.1.3. Legile şi regulamentele interne

2.2. Principiile dreptului umanitar

2.2.1. Principiul umanităţii sau Clauza Martens

2.2.2. Principiul distincţiei între combatanţi şi necombatanţi

2.2.3. Principiul propoţionalităţii

2.2.4. Principiul nondiscriminării

2.2.5. Principiul protecţiei sporite a populaţiei civile

2.2.6. Principiul potrivit căruia dreptul părţilor la conflict de a alege mijloacele şi metodele de luptă nu este nelimitat

2.2.7. Principiul interzicerii suferinţelor inutile

2.2.8. Principiul independenţei lui ius ad bello de ius in bellum

2.3. Câmpul de aplicare al dreptului umanitar. Distincţia dintre conflictele armate internaţionale şi cele non‑internaţionale

2.4. Categorii de persoane şi bunuri protejate de dreptul umanitar

2.4.1. Reguli de protecţie a răniţilor, bolnavilor şi naufragiaţilor

2.4.2. Reguli de protecţie a prizonierilor de război

2.4.3. Reguli de protecţie a populaţiei civile

2.5. Metode şi mijloace de purtare a războiului interzise de dreptul umanitar

2.5.1. Interzicerea metodelor şi mijloacelor care produc rău inutil (superfluu), cum ar fi:

2.5.2. Metodele şi mijloacele care nu respectă principiul distincţiei combatanţi/necombatanţi

2.5.3. Metodele şi mijloacele de război ecologic

2.5.4. Metodele perfide de război

2.6. Aplicarea dreptului umanitar

2.6.1. Aplicarea dreptului umanitar de către state

2.6.2. Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR)

Capitolul 10. Răspunderea internaţională

§1. Răspunderea internaţională a statelor

1.1. Consideraţii generale

1.2. Temeiul răspunderii internaţionale a statelor

1.3. Imputabilitatea faptului internaţional ilicit

1.4. Ilegalitatea actelor şi faptelor statelor potrivit dreptului internaţional___ 268 1.5. Cauze care înlătură caracterul ilicit al faptului

1.6. Conţinutul răspunderii internaţionale a statelor

§2. Răspunderea internaţională a indivizilor. Dreptul internaţional penal

2.1. Ce este dreptul internaţional penal?

2.2. Crimele de drept internaţional

2.2.1. Genocidul

2.2.2. Crimele împotriva umanităţii

2.2.3. Crimele de război

2.2.4. Crimele împotriva păcii sau crima de agresiune

2.3. Delictele de drept internaţional (delicta iuris gentium)

2.4. Tribunalele penale internaţionale

2.4.1. Tribunalul Militar Internaţional de la Nürnberg

2.4.2. Tribunalul Internaţional pentru Extremul Orient de la Tokyo

2.4.3. Tribunalele penale internaţionale pentru fosta Iugoslavie şi pentru Ruanda

2.4.3.1. Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPII)

2.4.3.2. Tribunalul Penal Internaţional pentru Ruanda (TPIR)

2.4.4. Curtea Penală Internaţională permanentă

Capitolul 11. Soluţionarea paşnică a diferendelor internaţionale

§1. Noţiunea de diferend internaţional

§2. Principii aplicabile soluţionării diferendelor internaţionale

§3. Mijloace non‑jurisdicţionale de soluţionare paşnică a diferendelor internaţionale

3.1. Negocierea

3.2. Bunele oficii

3.3. Medierea

3.4. Ancheta

3.5. Concilierea

§4. Mijloace jurisdicţionale de soluţionare a diferendelor internaţionale

4.1. Arbitrajul internaţional

4.2. Curtea Internaţională de Justiţie

4.2.1. Organizarea Curţii

4.2.2. Competenţa Curţii

4.2.2.1. Competenţa contencioasă

4.2.2.2. Competenţa consultativă

4.2.3. Procedura în faţa Curţii

§5. Soluţionarea paşnică a diferendelor în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite

5.1. Adunarea Generală

5.2. Consiliul de Securitate

5.3. Secretarul General

Bibliografie selectivă

Titlul cartii:	Drept international public. Editia a 2-a | Autori: Bianca Selejan-Gutan, Laura Maria Craciunean
Numele autorului/lor:	Bianca Selejan-Gutan, Laura Maria Craciunean
Editura:	Hamangiu
Data aparitiei:	16 Octombrie 2014
Numar de pagini:	344
ISBN:	978-606-27-0086-7
Tip coperta:	Brosata
Pret intreg (Pretul de coperta afisat de producator):	49
Formatul de livrare:	Carte in format tiparit