Actele executorului judecatoresc | Autor: Ioan Garbulet

Cele trei volume:

1. Decizii relevante ale Curtii Constitutionale in materia organizarii judiciare;

2. Decizii relevante ale Curtii Constitutionale in materia statutului judecatorilor si procurorilor;

3. Decizii relevante ale Curtii Constitutionale in materia altor profesii juridice (avocati, notari, consilieri juridici, executori judecatoresti, mediatori, personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea), reunesc pentru prima oara impreuna jurisprudenta instantei de contencios constitutional cu referire la organizarea judiciara si statutul profesiilor juridice.

Statutul magistratilor urmareste sa asigure competenta, independenta si impartialitatea pe care, in mod legitim, orice persoana le asteapta de la instante si de la fiecare judecator caruia ii este incredintata apararea drepturilor sale, dar si stabilitatea procurorilor.

In acelasi timp, organizarea judecatoreasca asigura independenta instantelor si a judecatorilor, conditie obligatorie pentru existenta statului de drept si garantia fundamentala a unui proces echitabil, puterea judecatoreasca fiind unul dintre cei trei piloni fundamentali, egali ca importanta, ai statului de drept, alaturi de legislativ si executiv. Aceasta independenta trebuie sa existe in raport cu societatea, in general, dar si cu partile din orice litigiu asupra caruia judecatorii trebuie sa se pronunte.

In plus, profesia de avocat se desfasoara dupa reguli stabilite prin lege, in scopul asigurarii unei asistente juridice calificate, cei care doresc sa practice aceasta profesie fiind datori sa respecte legea si sa accepte regulile impuse de aceasta. Un astfel de proiect este extrem de util pentru toate profesiile juridice, prin prisma informatiilor furnizate, urmarind pe rand framantarile si solutiile Curtii Constitutionale, respectarea statului de drept si a coordonatelor dreptului la un proces echitabil, una dintre componentele principiului asigurarii preeminentei dreptului intr-o societate democratica.

Selectia a fost realizata de Dragos Calin, judecator, Curtea de Apel Bucuresti, proiectul fiind sprijinit de Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania.

Cele trei volume:

1. Decizii relevante ale Curtii Constitutionale in materia organizarii judiciare;

2. Decizii relevante ale Curtii Constitutionale in materia statutului judecatorilor si procurorilor;

3. Decizii relevante ale Curtii Constitutionale in materia altor profesii juridice (avocati, notari, consilieri juridici, executori judecatoresti, mediatori, personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea), reunesc pentru prima oara impreuna jurisprudenta instantei de contencios constitutional cu referire la organizarea judiciara si statutul profesiilor juridice.

Statutul magistratilor urmareste sa asigure competenta, independenta si impartialitatea pe care, in mod legitim, orice persoana le asteapta de la instante si de la fiecare judecator caruia ii este incredintata apararea drepturilor sale, dar si stabilitatea procurorilor.

In acelasi timp, organizarea judecatoreasca asigura independenta instantelor si a judecatorilor, conditie obligatorie pentru existenta statului de drept si garantia fundamentala a unui proces echitabil, puterea judecatoreasca fiind unul dintre cei trei piloni fundamentali, egali ca importanta, ai statului de drept, alaturi de legislativ si executiv. Aceasta independenta trebuie sa existe in raport cu societatea, in general, dar si cu partile din orice litigiu asupra caruia judecatorii trebuie sa se pronunte.

In plus, profesia de avocat se desfasoara dupa reguli stabilite prin lege, in scopul asigurarii unei asistente juridice calificate, cei care doresc sa practice aceasta profesie fiind datori sa respecte legea si sa accepte regulile impuse de aceasta. Un astfel de proiect este extrem de util pentru toate profesiile juridice, prin prisma informatiilor furnizate, urmarind pe rand framantarile si solutiile Curtii Constitutionale, respectarea statului de drept si a coordonatelor dreptului la un proces echitabil, una dintre componentele principiului asigurarii preeminentei dreptului intr-o societate democratica.

Selectia a fost realizata de Dragos Calin, judecator, Curtea de Apel Bucuresti, proiectul fiind sprijinit de Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania.

Cele trei volume:

1. Decizii relevante ale Curtii Constitutionale in materia organizarii judiciare;

2. Decizii relevante ale Curtii Constitutionale in materia statutului judecatorilor si procurorilor;

3. Decizii relevante ale Curtii Constitutionale in materia altor profesii juridice (avocati, notari, consilieri juridici, executori judecatoresti, mediatori, personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea), reunesc pentru prima oara impreuna jurisprudenta instantei de contencios constitutional cu referire la organizarea judiciara si statutul profesiilor juridice.

Statutul magistratilor urmareste sa asigure competenta, independenta si impartialitatea pe care, in mod legitim, orice persoana le asteapta de la instante si de la fiecare judecator caruia ii este incredintata apararea drepturilor sale, dar si stabilitatea procurorilor.

In acelasi timp, organizarea judecatoreasca asigura independenta instantelor si a judecatorilor, conditie obligatorie pentru existenta statului de drept si garantia fundamentala a unui proces echitabil, puterea judecatoreasca fiind unul dintre cei trei piloni fundamentali, egali ca importanta, ai statului de drept, alaturi de legislativ si executiv. Aceasta independenta trebuie sa existe in raport cu societatea, in general, dar si cu partile din orice litigiu asupra caruia judecatorii trebuie sa se pronunte.

In plus, profesia de avocat se desfasoara dupa reguli stabilite prin lege, in scopul asigurarii unei asistente juridice calificate, cei care doresc sa practice aceasta profesie fiind datori sa respecte legea si sa accepte regulile impuse de aceasta. Un astfel de proiect este extrem de util pentru toate profesiile juridice, prin prisma informatiilor furnizate, urmarind pe rand framantarile si solutiile Curtii Constitutionale, respectarea statului de drept si a coordonatelor dreptului la un proces echitabil, una dintre componentele principiului asigurarii preeminentei dreptului intr-o societate democratica.

Selectia a fost realizata de Dragos Calin, judecator, Curtea de Apel Bucuresti, proiectul fiind sprijinit de Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania.

EXTRAS:

Încă de la prima sa apariţie, în anul 1956, Călăuza juristului s-a dorit a fi o punte de legătură între teorie şi practică. Eminentul profesor Tudor Popescu împreună cu discipolul său, profesorul Dumitru Florescu, reputat jurist şi făuritor de cărţi, au reuşit să realizeze, în câteva sute de pagini, un ghid prin labirintul de legi şi proceduri pentru cei aflaţi la început de drum în profesia de jurist, când teoria din facultate s-a vădit a nu fi întotdeauna suficientă pentru exercitarea la un standard rezonabil de calitate a profesiei juridice alese.

Ulterior anului 1989, fiecare colectiv de autori ai lucrării, coordonaţi de profesorul Dumitru Florescu în demersul de reeditare, a actualizat cu rigoare numeroasele, foarte numeroasele modificări legislative, urmărind şi reuşind nu doar simpla reactualizare a normei legale, ci şi raportarea acesteia la procesul concret aplicativ specific diferitelor ramuri ale profesiei de jurist.

Lucrarea, în forma actuală, constituie atât o continuare a operei începute cu peste jumătate de secol în urmă, cât şi o viziune contemporană, nu doar analitică, ci şi aplicativă, asupra normelor de drept naţional raportate la normele dreptului european, în concordanţă cu statutul României de stat membru al Uniunii Europene, începând cu anul 2007.

Confruntându-se zi de zi cu stresul şi suferinţa manifestate în raporturile dintre angajatori şi angajaţi, autoarea, judecător de carieră în materia litigiilor de muncă, sesizează că justiţia este uneori inadecvată pentru unele cauze. Legea nu rezolvă totul, este uneori prea tranşantă şi poate duce spre soluţii inadecvate, dacă nu chiar injuste.

Procesul judiciar provoacă rupturi, lasă răni, produce frustrări, ură, dorinţa de răzbunare şi întreţine un climat propice dezvoltării unor noi conflicte. Povestea a zeci de cazuri ilustrează în acest volum o abordare neobişnuită a magistratului aflat în căutarea unor metode noi de soluţionare a conflictelor.

Pionier în Europa, în ce priveşte medierea litigiilor de muncă, autoarea a instituţionalizat această metodă de soluţionare a cauzelor, prin care părţile îşi regăsesc demnitatea în ascultarea şi respectul reciproc.

STOC 0

EXTRAS:

... avocatul trebuie să vorbească eficient în fata instantei. Pretoriul a suferit transformări esentiale în epoca modernă. A apus vremea pledoariilor ample, exercitiilor oratorice emoționante si înfruntărilor dure pe tărâmul măiestriei lingvistice pentru captarea bunăvointei auditorului. Procesele actuale sunt tehnice, extrem de profesionalizate, iar judecătorii nu mai sunt simplii martori ai desfăsurării teatrale a avocatilor. Salile de judecată care au fost martorele pledoariilor celebre ce ne sunt prezentate ca modele la scoală au suferit transformări radicale. Mai întâi, a dispărut juriul. În acest moment decizia aparține exclusiv judecătorului, iar nevoile acestuia pentru a-si asuma o decizie sau alta sunt total diferite de cele ale unor nespecialisti. Apoi, pretoriul modern este afectat de o criză majoră a timpului. Desfăsurarea lucrurilor în sala de judecată are loc la o viteză mai mare, totul trebuie concentrat si uneori redus la esentă. Judecătorii si însusi mecanismul sistemului judiciar evoluează la viteze de neconceput altădată.

(...)

EXTRAS:

1. Noţiunea de artă

Provenit din latinescul ars, termenul de artă are urmă- toarele semnificaţii:

- „activitate a omului care are ca scop producerea unor valori estetice şi care foloseşte mijloace de exprimare cu caracter specific”;

- „îndemânare deosebită într-o activitate, pricepere, măiestrie”;

- „îndeletnicire care cere multă îndemânare şi anumite cunoştinţe”.

O explicaţie a artei (în versuri) o întâlnim la scriitorul francez Victor Hugo (1802-1885):

„Arta e glorie şi bucurie;

E flacăra ce arde-n vijelie,

Arta-i un cântec minunat ce place

Acelor ce-s îndrăgostiţi de pace.

Arta-i gândirea omenească

Ce orice lanţuri poate să zdrobească”

In concepţia criticului literar George Călinescu (1899-1965), arta este:

- o oglindire a vieţii;

- expresia umanităţii;

- mod superior de gândire şi acţiune prin creaţia de obiecte specifice.

(...)