- Code: 978-606-673-462-2
- Producator: Editura Universul Juridic
- Rating:
Lucrarea tratează o problemă deosebit de interesantă şi actuală în peisajul stiintei dreptului, in general si a dreptului politienesc, in special.
Am în vedere faptul că, începând din anul 1990, organele polițieneşti din România au suferit serioase transformări, toate cu scopul final de a‐şi alinia activitatea la cerințele unor asemenea instituții într‐un stat de drept democratic.
Cercetarea ştiințifică în acest domeniu trebuie să răspundă la întrebarea daca aceste transformari au un rol pozitiv în activitatea instituției, pe de o parte, iar pe de altă parte, dacă ceea ce s‐a întreprins corespunde evolutiei fenomenului infractional si serioaselor cerinte pe care societatea românească le are fata de aceste organe.
Având în vedere că acest proces continuă, considerăm foarte importantă cercetarea realizată prin considerentele de mai sus şi ținând cont de contextul în care ea s‐a realizat. Adaug la aceasta un alt element pozitiv, anume acela că lucrarea a fost realizată nu de un specialist din interiorul sistemului, ci de un cadru didactic universitar, ceea ce da o culoare aparte acestei interesante cercetari.
Autoarea, abordând curajos această cercetare, a realizat o valoroasă mono‐ grafie a instituției poliției, folosind importantele izvoare cunoscute şi unele necunoscute şi a reuşit ca într‐o valoroasă lucrare să trateze în mod excelent tema propusă.
Lucrarea tratează, în capitolele ei, probleme referitoare la aspecte de ordin istoric, care sunt abordate cu o temeinicie lăudabilă, reuşind să ne demonstreze existența şi acțiunea acestor instituții de‐a lungul secolelor şi deceniilor.
Ceea ce mă determină să apreciez, în mod deosebit, calitatea lucrării este faptul că autoarea ne demonstrează un fapt cunoscut, anume acela că în România au existat valoroase organe polițieneşti care au făcut față cu succes problemelor interne, iar în plan extern erau recunoscute ca instituții de prestigiu.
Întâlnim în lucrare o bună demonstrație în legătură cu activitatea poliției în timpul regimului totalitar, apoi transformările care au avut loc după decembrie 1989 şi, ceea ce este mai important, analizarea structurilor şi atribuțiilor Poliției Române.
Toate problemele tratate sunt de o înaltă ținută ştiințifică, abordează în mod serios chestiunile de fond şi, ca un fir roşu, lucrarea este străbătută de dorința de a scoate în evidență noul, de a găsi soluții şi formulări care să conducă la perfecționarea activității poliției.
Subliniez o chestiune deosebit de interesantă, anume aceea că, temeinic, autoarea prezintă elemente de drept polițienesc comparat dintr‐un număr de state ale lumii, respectiv Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Portugalia, Spania, Ungaria, Australia, Brazilia, Canada, China, Israel, Japonia, Republica Moldova, Norvegia, Noua Zeelandă, Statele Unite ale Americii.
Constat, de asemenea, că a fost tratat excelent capitolul referitor la atribuțiile Poliției Române în planul cooperării internaționale şi, ceea ce este foarte interesant, este modul în care au fost cercetate şi tratate activitățile Poliției Române în procesul misiunilor internaționale.
O altă concluzie de fond se referă la faptul că autoarea, în cursul cercetării şi elaborării lucrării, nu a părăsit niciun moment tema propusă şi, din contextul problematicilor complexe s‐a oprit şi a selectat în fiecare capitol atribuțiile instituției cercetate. Analizând această valoroasă lucrare, conchid că avem de‐a face cu o cercetare ştiințifică de calitate într‐un domeniu sensibil, neinvestigat suficient de literatura de specialitate şi foarte necesar în etapa actuală.
Prof. univ. dr. General locotenent (r)
ION SUCEAVĂ
Cuprins
PREFAȚĂ
INTRODUCERE
CAPITOLUL I UNELE CONSIDERAȚII PRIVIND PRINCIPALELE ETAPE ALE EVOLUȚIEI POLIȚIEI ÎN ROMÂNIA
1. Primele începuturi ale activității polițieneşti
1.1. Considerații generale
1.2. Structuri cu funcții polițieneşti în perioada feudalismului dezvoltat
1.2.1. Unele aspecte privind activitatea de poliție în Țara Românească şi Moldova până la instaurarea domniilor fanariote
1.2.2. Activitatea polițienească în timpul domniilor fanariote (1711 – 1821)
2. Evoluția structurilor polițieneşti în perioada 1821 – 1859
2.1. Semnificația Regulamentului Organic în planul organizării activității polițieneşti
2.2. Organizarea poliției în Țara Românească şi Moldova în baza Regulamentelor Organice (perioada 1831‐1859)
3. Poliția Română în perioada 1860 ‐1914
3.1. Considerații generale
3.2. Legea asupra organizării poliției generale a statului din 1 aprilie 1903
3.3. Reglementări în domeniul principalelor sectoare componente ale serviciului polițienesc
3.3.1 Poliția comunală
3.3.2. Garda Națională
3.3.3. Poliția circulației
3.3.4. Însemnele şi uniformele de poliție
3.3.5. Jandarmeria
3.3.6. Siguranța generală a statului
3.4. Unele considerații privind organizarea poliției în Transilvania, Basarabia, Bucovina şi Oltenia
3.4.1. Organizarea poliției în Transilvania
3.4.2. Organizarea poliției în Basarabia
3.4.3. Organizarea poliției în Bucovina
3.4.4. Organizarea poliției în Oltenia
4. Evoluția Poliției Române în perioada 1914 – 1949. Atribuții
4.1. Organele polițieneşti în perioada 1914 – 1929
4.1.1. Ministerul de Interne şi organele polițieneşti din structura acestuia
4.1.2. Jandarmeria
4.1.3. Organizarea Arhivelor Statului
4.2. Legea poliției din 1929. Evoluția organizării poliției în perioada 1929‐1935
4.2.1. Legea poliției din 21 iulie 1929
4.2.2. Evoluția organizării poliției în baza Legii din 1929 şi a reglementărilor ulterioare
4.3. Organele polițieneşti în perioada 1936‐1949
4.3.1. Organele polițieneşti în perioada 1936‐1940
4.3.1.1. Ministerul de Interne
4.3.1.2. Direcția Generală a Poliției
4.3.1.3. Prefectura Poliției Capitalei
4.3.2. Organele polițieneşti în perioada 1940‐1949
4.3.3. Jandarmeria
5. Activitatea polițienească în conformitate cu atribuțiile legale în perioada regimului totalitar
5.1. Considerații generale
5.2. Decretul prezidențial nr. 25 din 23 ianuarie 1949
5.3. Organizarea Ministerului Afacerilor Interne în perioada regimului totalitar
5.4. Legea nr. 21/1969 privind organizarea şi funcționarea Miliției
CAPITOLUL II TRANSFORMĂRILE INTERVENITE ÎN ORGANIZAREA MINISTERULUI DE INTERNE, A STRUCTURILOR SUBORDONATE ŞI A ATRIBUȚIILOR POLIȚIENEŞTI DUPĂ ANUL 1989
1. Considerații generale
2. Implementarea acquis‐ului comunitar în domeniul Justiție şi Afaceri Interne. Demilitarizarea Poliției Române
2.1. Precizări prealabile
2.2. Progresele înregistrate de România pe linia implementării acquis‐ului comunitar în domeniul polițienesc în perioada 1997‐2004
2.2.1. Evoluția procesului de demilitarizare a Poliției în perioada 1997‐2004
2.2.2. Programele europene destinate Inspectoratului General al Poliției Române
2.3. Stadiul progreselor înregistrate în perioada 2005‐2006 la nivelul Ministerului Administrației şi Internelor
2.3.1. Precizări prealabile
2.3.2. Progresele înregistrate în perioada 2005‐2006
2.3.2.1. Aplicarea Planului de acțiune Schengen
2.3.2.2. Atingerea unui grad ridicat de control şi supraveghere la viitoarele granițe externe ale Uniunii Europene
2.3.2.3. Accelerarea luptei împotriva corupției la nivel înalt
2.3.2.4. Adoptarea unui cadru legal cu privire la atribuțiile Jandarmeriei, ale Poliției şi la cooperarea dintre acestea
2.3.2.5. Dezvoltarea şi aplicarea unei strategii multianuale coerente de luptă împotriva crimei organizate
2.4. Stadiul Reformei Poliției Române în perioada 2005 ‐ 2006
2.4.1. Considerații generale
2.4.2. Rezultatele reformei Poliției Române în anii 2005 şi 2006
3. Ministerul de Interne
3.1. Cadrul legal
3.2. Atribuțiile Ministerului Afacerilor Interne
3.3. Structura organizatorică a Ministerului Afacerilor Interne
3.3.1. Prezentare generală
3.3.2. Aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne
3.3.3. Unități, instituții şi structuri aflate în subordinea/în cadrul Ministerului Afacerilor Interne
CAPITOLUL III STRUCTURA ŞI ATRIBUȚIILE POLIȚIEI ROMÂNE ÎN CONFORMITATE CU DISPOZIȚIILE LEGII NR. 218/2002
1. Considerații generale
2. Structura organizatorică şi atribuțiile Poliției Române
2.1. Prezentare generală
2.2. Inspectoratul General al Poliției Române
2.2.1. Conducerea şi atribuțiile Inspectoratului General al Poliției Române
2.2.2. Structura Inspectoratului General al Poliției Române
2.3. Unități teritoriale în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române
2.4. Corpul Național al Polițiştilor
2.5. Autoritatea teritorială de ordine publică
2.5.1. Constituirea Autorității teritoriale de ordine publică
2.5.2. Organizarea şi atribuțiile Autorității teritoriale de ordine publică.
CAPITOLUL IV UNELE ASPECTE PRIVIND ATRIBUȚIILE SPECIFICE POLIȚIEI ROMÂNE ÎN CONDIȚIILE ADERĂRII ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ
1. Principalele atribuții ale Poliției Române prevăzute de Legea nr. 218/2002
1.1. Prezentarea atribuțiilor Poliției Române
1.2. Competența de exercitare a atribuțiilor Poliției Române
1.3. Unele considerații privind natura juridică a atribuțiilor Poliției Române
2. Principalele atribuții preventive în activitatea poliției
3. Unele considerații privind atribuțiile poliției în domeniul prevenirii şi combaterii criminalității organizate
3.1. Aspecte generale privind criminalitatea organizată
3.2. Prevenirea şi combaterea corupției ca formă de manifestare a criminalității economico‐financiare
3.3. Prevenirea şi combaterea diferitelor forme de manifestare a criminalității organizate
4. Atribuțiile poliției în domeniul prevenirii şi combaterii infracțiunilor prin care se aduce atingere patrimoniului cultural național
5. Prevenirea şi combaterea infracționalității
6. Atribuții, competențe şi managementul activității de urmărire penală
7. Raporturile Poliției Române cu instituții ale statului şi cu societatea civilă
7.1. Considerații generale
7.2. Raporturile Poliției Române cu instituții ale statului
7.2.1. Raporturile Poliției Române cu Jandarmeria Română
7.2.2. Raporturile Poliției Române cu Poliția de Frontieră Română
7.2.3. Raporturile Poliției Române cu Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale
7.2.4. Raporturile Poliției Române cu Inspectoratul General pentru Imigrări
7.2.5. Raporturile Poliției Române cu Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne
7.2.6. Raporturile Poliției Române cu Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date
7.2.7. Raporturile Poliției Române cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență
7.2.8. Raporturile Poliției Române cu Poliția Locală
7.2.9. Raporturile Poliției Române cu Oficiul Național de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor
7.2.10. Raporturile Poliției Române cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor
7.2.11. Raporturile poliției cu autoritățile administrației publice locale
7.3. Raporturile Poliției Române cu societatea civilă
CAPITOLUL V ELEMENTE DE DREPT COMPARAT PRIVIND ORGANIZAREA ŞI ATRIBUȚIILE ORGANELOR DE POLIȚIE
1. Considerații generale privind legislația în domeniul polițienesc la nivelul Uniunii Europene. Codul european de etică al poliției
2. Cadrul legal de reglementare a activității polițiilor în unele state membre ale Uniunii Europene
3. Reglementări legale ale activității polițieneşti din alte state ale lumii
CAPITOLUL VI COOPERAREA POLIȚIENEASCĂ LA NIVEL EUROPEAN ŞI INTERNAȚIONAL
1. Cooperarea judiciară şi cooperarea polițienească. Delimitări conceptuale
2. Cadrul instituțional prin care se fixează atribuțiile în planul cooperării polițieneşti
2.1. Cadrul instituțional european de cooperare polițienească
2.1.1. Considerații generale
2.1.2.Europol
2.1.3. FRONTEX – Agenția Europeană pentru Managementul Cooperării Operaționale la Frontierele Externe ale Statelor Membre
2.1.4. Colegiul European de Poliție – CEPOL
2.1.5. COLPOFER
2.1.6. RAILPOL
2.1.7. AQUAPOL
2.2. Cooperarea Schengen
2.2.1. Precizări generale privind Acordul Schengen şi Convenția de aplicare a acestui Acord
2.2.2. Formele de cooperare polițienească reglementate în Convenția de aplicare a Acordului Schengen
2.2.3. Cooperarea în vederea combaterii terorismului, criminalității transfrontaliere şi migrației ilegale potrivit Tratatului de la Prüm (Schengen III)
2.3. Cadrul instituțional internațional de cooperare polițienească
2.3.1. Organizația Internațională de Poliție Criminală – INTERPOL
2.3.2. International Police Association (IPA)
3. Atribuțiile Poliției Române în planul cooperării polițieneşti europene şi internaționale
3.1. Considerații generale
3.2. Centrul de Cooperare Polițienească Internațională
3.2.1. Cadrul legal, atribuțiile şi structura Centrului de Cooperare Polițienească Internațională
3.2.2. Punctul Național Focal
3.2.3. Cooperarea desfăşurată prin ataşați de afaceri interne şi ofițeri de legătură
3.2.4. Cooperarea cu Europol prin intermediul Unității Naționale Europol
3.2.5. Cooperarea cu țările membre din spațiul Schengen prin intermediul Biroului S.I.R.E.N.E.
3.2.6. Biroul Național Interpol
4. Noi atribuții ale Poliției Române în domeniul cooperării europene şi internaționale. Misiuni internaționale de menținere a păcii
4.1. Considerații introductive
4.2. Misiunea ONU din Kosovo ‐ UNMIK
4.3. Misiunea ONU din Haiti ‐ MINUSTAH
4.4. Misiunea ONU din Timorul de Est ‐ UNMIT
4.5. Misiunea ONU din R.D. Congo ‐ MONUC
4.6. Misiunea de Poliție a Uniunii Europene în Bosnia‐Herțegovina ‐ EUPM
4.7. Misiunea de Poliție a Uniunii Europene în R.D. Congo ‐ EUPOL
4.8. Misiunea de Poliție a Uniunii Europene în Kosovo – EUPT
4.9. Misiunea de monitorizare a Uniunii Europene din Georgia ‐ EUMM
4.10. Misiunea OSCE din Macedonia
CAPITOLUL VII CONCLUZII ŞI PROPUNERI DE LEGE FERENDA PRIVIND PERFECȚIONAREA CADRULUI LEGISLATIV REFERITOR LA ATRIBUȚIILE POLIȚIEI ROMÂNE
BIBLIOGRAFIE
Titlul cartii: | Atributiile politiei romane | Autor: Maria-Irina Grigore-Radulescu |
---|---|
Numele autorului/lor: | Maria-Irina Grigore-Radulescu |
Editura: | Universul Juridic |
Data aparitiei: | 30 Ianuarie 2015 |
Numar de pagini: | 490 |
ISBN: | 978-606-673-462-2 |
Tip coperta: | Brosata |
Pret intreg (Pretul de coperta afisat de producator): | 50 |
Formatul de livrare: | Carte in format tiparit |