Editura Hamangiu

EXTRAS:

Cartea este structurată în zece capitole, primele şapte tratează, în ordine, elementele cererii de chemare în judecată astfel cum sunt enunţate de art. 194‑195 C.proc.civ., respectiv părţile din proces (Capitolul I), reprezentarea în proces (Capitolul II), obiectul (Capitolul III) şi cauza (Capitolul IV), probele pe care se întemeiază cererea (Capitolul V), semnătura (Capitolul VI) şi numărul de exemplare (Capitolul VII), un capitol distinct se referă la aspectele procedurale ridicate de dispoziţiile privind regularizarea cererilor (Capitolul VIII), iar ultimele două capitole analizează elementele controversate şi interesante ce ţin de taxele judiciare de timbru în reglementarea dată de O.U.G. nr. 80/2013 (Capitolul IX) şi ajutorul public judiciar (Capitolul X), aspecte ce interesează, în principal, procedura regularizării cererii de chemare în judecată.

Nucleul lucrării îl constituie încheierile de şedinţă ale instanţelor de judecată naţionale, prin care a fost anulată cererea de chemare în judecată, precum şi încheierile pronunţate asupra cererilor de reexaminare împotriva soluţiilor de anulare. Unde a fost cazul, au fost incluse soluţiile similare sau contrare celor expuse (în secţiunea Jurisprudenţă, situată după încheierea de şedinţă) cu un extras al considerentelor relevante, au fost sintetizate soluţiile din doctrină asupra aspectului tratat în jurisprudenţă (în secţiunea Doctrină, situată după încheierea de şedinţă) şi au fost prezentate comentariile autorului (în secţiunea Comentariu, respectiv Comentariu şi doctrină, situată după încheierea de şedinţă).

EXTRAS:

Executarea silită constituie a doua fază a procesului civil, în care operează realizarea efectivă a dreptului creditorului constatat prin titlul executoriu. Codul de procedură civilă reglementează această fază a procesului civil în Cartea a V-a, denumită „Despre executarea silită”, în cuprinsul art. 622-913 NCPC.

Executarea silită reprezintă „procedura prin intermediul căreia titularul unui drept subiectiv civil recunoscut printr-un titlu executoriu constrânge, cu ajutorul organelor competente, pe cel care îi încălcase dreptul de a executa prestaţia specificată în titlu, asigurându-se în felul acesta respectarea dreptului şi restabilirea ordinii de drept încălcate”.

Executarea silită constituie o formă de manifestare a acţiunii civile, în virtutea căreia creditorul are dreptul de a solicita organului de executare punerea în executare a titlului pe care acesta îl deţine împotriva debitorului, în vederea valorificării efective a dreptului pe care titlul îl constată.

Executarea silită, ca fază a procesului civil, poate lipsi atunci când debitorul îşi execută de bunăvoie obligaţia, creditorul nemaifiind nevoit a se adresa organelor competente pentru valorificarea drepturilor sale constatate prin titlul executoriu.

Dreptul financiar este ramura dreptului public ce reuneşte norme juridi‑ ce privind administrarea finanţelor publice. Astfel, se reglementează regimul juridic al resurselor băneşti aflate la dispoziţia puterii publice, necesare pentru îndeplinirea sarcinilor şi funcţiilor sale, care se constituie, gestionează şi utilizează în cadrul sistemului bugetar naţional.

Sistemul finanţelor publice se prezintă ca ansambluri de acte şi operaţiuni financiare grupate în raport de finalitatea lor practică: constituirea resurselor financiare ale instituţiilor publice şi utilizarea acestor resurse financiare în scopul de a îndeplini funcţiile specifice ale acestor instituţii publice.

Finanţele publice se constituie pentru funcţionarea administraţiilor publi‑ ce centrale sau locale, care efectuează operaţiuni de repartiţie[1] sau de pro‑ ducere de servicii necomerciale, pornind de la resursele provenind în majori‑ tatea lor (direct sau indirect) din prelevări obligatorii. Sunt astfel de servicii: serviciile medicale publice, serviciile educaţionale publice, servicii sociale, servicii administrative, precum evidenţa populaţiei, administrarea drumuri‑ lor etc.

Finanţele publice îndeplinesc o funcţie de repartiţie[2] prin transferuri de resurse, realizate, în virtutea legii, în două sensuri: de la persoane fizice, ju‑ ridice ori alte entităţi către fondurile publice şi de la fondurile publice către beneficiarii acestora reprezentaţi de persoane fizice, persoane juridice ori alte entităţi. Funcţia de repartiţie îşi are originea în proporţionalitatea obligaţiilor fiscale cu veniturile şi în accesarea serviciilor publice proporţional cu nevo‑ ile

Aceasta carte reuneste textele noilor coduri penale, cu toate modificarile si completarile la zi. Pe langa cele doua coduri, se regasesc si cele doua legi de executare a pedepselor, a masurilor privative si neprivative de libertate – Legile nr. 253 si nr. 254 din 2013, intrate in vigoare la 1 februarie 2014, odata cu noile coduri.

Editia a 13-a a culegerii Legislatia profesiei de avocat contine actele esentiale pentru membrii acestui corp profesional:

– Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, astfel cum a fost modificata prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 297/2014 prin care s-a constatat neconstitutionalitatea sintagmei „care trebuie rezolvata in termen de doua luni de la emiterea deciziei” de la alin. (2) al art. 25, cu referire la obligatia incetarii starii de incompatibilitate a avocatilor admisi in profesie care nu au renuntat la profesia exercitata anterior (publicata in Monitorul Oficial nr. 521 din 14 iulie 2014);

– Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotararea Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania nr. 64/2011, inclusiv recenta completare adusa prin Hotararea nr. 1069/2015 (publicata in Monitorul Oficial nr. 173 din 12 martie 2015), prin care s-a clarificat modalitatea de operare a diviziunii patrimoniale in materia profesiei de avocat pana la adoptarea Regulamentului de organizare si functionare a Registrului electronic al evidentei patrimoniului de afectatiune al avocatilor;

– Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana, aplicabil de la 1 ianuarie 2007 si in tara noastra;

– O.U.G. nr. 221/2000 privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor;

– Regulamentul de organizare si functionare a U.N.B.R. si de desfasurare a sedintelor Consiliului U.N.B.R., aprobat prin Hotararea nr. 5/2011 a Consiliului U.N.B.R.;

– Decizia nr. 113/2014 (Regulamentul privind emiterea, administrarea si utilizarea cardului de identitate CCBE – Consiliul Barourilor Europene – pentru legitimare de catre avocatii definitivi din Romania).

Teste grila pentru examenele de an, licenta si admitere in profesiile juridice

Drept civil. Drept procesual civil. Drept penal. Drept procesual penal

Autori: Iosif R. Urs, Alexandru Boroi, Constantin Sima, Carmen Todica, Madalina Dinu, Carmen-Silvia Paraschiv, Violeta Slavu

EXTRAS:

CAPITOLUL I TEORIA GENERALĂ. PERSOANELE

Secțiunea I. Teoria generală

§1. Teste grilă

1. Dreptul subiectiv civil real este un drept:

a) patrimonial, relativ, opozabil inter partes;

b) patrimonial, absolut, opozabil erga omnes;

c) nepatrimonial, absolut, opozabil erga omnes.

2. Dreptul subiectiv civil de creanță este un drept:

a) patrimonial, absolut, opozabil inter partes;

b) patrimonial, relativ, opozabil inter partes;

c) patrimonial, relativ, opozabil erga omnes.

3. Obligația de „a da” constă în îndatorirea:

a) de a preda un lucru;

b) de a plăti o sumă de bani;

c) de a transmite sau de a constitui un drept real.

4. Potrivit Codului civil, sunt bunuri imobile prin natura lor (art. 537):

a) terenurile, izvoarele și cursurile de apă; 

b) lucrările fixate în pământ cu caracter temporar;

c) părțile integrate într-un imobil care sunt temporar detașate de acesta.

(...)

EXTRAS:

10. Invocarea, ulterior intrării în vigoare a noului Cod civil, a uzucapiunii împlinite sub imperiul legii vechi va fi guvernată de:

a. dispoziţiile legii vechi, fiind vorba de ultraactivitatea legii vechi pentru o situaţie juridică pendente;

b. dispoziţiile legii vechi, fiind vorba de neretroactivitatea legii noi;

c. dispoziţiile noului Cod civil.

11. În privinţa legii aplicabile în cazul uzucapiunii:

a. dacă posesia a început sub imperiul vechii reglementări, atunci această reglementare este aplicabilă uzucapiunii;

b. dacă posesia asupra unui bun imobil a început după intrarea în vigoare a Codului civil din 2009, dar la data începerii posesiei nu era deschisă cartea funciară pentru imobilul respectiv, uzucapiunea este supusă dispoziţiilor Codului civil din 1864;

c. dacă posesia asupra unui bun imobil a început după intrarea în vigoare a Codului civil din 2009, dar la data începerii posesiei era deschisă cartea funciară pentru imobilul respectiv, uzucapiunea este supusă dispoziţiilor Codului civil din 2009.

12. Obligaţiile extracontractuale în cazul gestiunii de afaceri sunt guvernate de:

a. legea în vigoare la data la care a început gestiunea;

b. legea în vigoare la data la care gestiunea a luat sfârşit;

c. legea în vigoare la data la care gestiunea a luat sfârşit, în privinţa modurilor de stingere a obligaţiilor născute pe acest temei.

(...)