Romana
English
Български
Türkçe
Cosul de Cumparaturi
Yahoo Messenger
- Code: 978-606-678-239-5
- Producator: Editura Hamangiu
-
Rating:
EXTRAS:
Capitolul I. Introducere
Secţiunea 1. De ce transplantul constituţional?
Astăzi este o platitudine a susţine că fundamentele ideologice şi instituţionale ale constituţionalismului românesc au fost, aproape în întregime, construite prin intermediul transplantului constituţional, de-a lungul unei perioade ce acoperă primele şapte decenii ale secolului al XIX-lea. Pe de altă parte, este uimitor cât de sărac este discursul românesc despre acest fenomen. În literatura juridică românească, cel puţin, prezenţa lui este accidentală, şi, atunci când există, este cu regularitate stereotipică. Utilizând idei şi formule intelectuale împrumutate din filosofia culturii, etnopsihologie şi istoria culturii, cei câţiva interesaţi de subiect sunt prizonierii unui determinism care e departe de a încuraja corecta înţelegere a fenomenului transplantului juridic sau constituţional. Teorii ca „sincronismul cultural” sau „convergenţa artificială”[1] sunt relevante pentru a explica întâlnirea dintre cultura (constituţională) românească şi cea vest-europeană, dar sunt insuficiente pentru a surprinde cauzele, mecanismele concrete şi efectele transplantului constituţional. Mai mult, aceste perspective au fost, de regulă, utilizate pentru a explica doar originile şi mecanismele construirii constituţionalismului român modern ori ale dreptului constituţional. După transplantare, ideile şi instituţiile erau considerate părţi intrinseci ale sistemului juridic sau constituţional românesc şi analizate ca atare, cu foarte puţine referiri la originile lor. Într-un foarte puternic climat pozitivist, doctrinarii români au fost şi mai sunt încă interesaţi mai mult de normativitatea formal-juridică decât de înţelegerea mecanismelor schimbării juridice şi de rolul complex jucat de contextul cultural-juridic.
(...)
Cuprins
Capitolul I. Introducere
Secţiunea 1. De ce transplantul constituţional?
Secţiunea a 2-a. Consideraţii metodologice
§1. Obiectul cercetării
§2. Metodologia cercetării
Capitolul al II-lea. Introducere în teoria transplantului juridic
Secţiunea 1. Drept comparat şi transplant juridic
Secţiunea a 2-a. E posibil să importăm? Posibilitatea transplantului juridic
Secţiunea a 3-a. Fenomenologia transplantului juridic
§1. Cine importă? Actorii importului juridic
§2. De ce importăm? Cauzele importului juridic
2.1. Cauzele subiective ale importului juridic
2.2. Cauzele obiective ale importului juridic
Secţiunea a 4-a. Ce importăm şi în ce cantitate? Obiectul importului juridic
Secţiunea a 5-a. De unde importăm? Modelele importului juridic
Secţiunea a 6-a. Prin ce tehnici importăm? Mecanismele importului juridic
Secţiunea a 7-a. Cum importăm? Modalităţile transplantului juridic
Secţiunea a 8-a. În ce scop importăm? Finalităţile transplantului juridic
Secţiunea a 9-a. Care sunt consecinţele? Efectele importului juridic
Secţiunea a 10-a. Cum ar trebui să importăm? Transplantul juridic de succes
§1. Transplantul juridic între succes şi insucces
§2. Modele ale transplantului juridic de succes
Secţiunea a 11-a. Precizări metodologice
Capitolul al III-lea. Avatarurile constituţionalismului contemporan şi teoria transplantului constituţional de succes
Secţiunea 1. Constituţionalismul contemporan între cultură constituţională şi transplant constituţional
§1. Constituţionalism şi cultură constituţională
§2. Constituţionalism şi transplant constituţional
Secţiunea a 2-a. Constituţionalism şi inginerie culturală
Secţiunea a 3-a. Constituţionalism şi incoerenţă constituţională
Secţiunea a 4-a. Concluzii
Capitolul al IV-lea. Constituţionalism şi modele constituţionale în Europa secolului al XIX-lea
Secţiunea 1. Constituţionalismul modern liberal
§1. Drepturile şi libertăţile omului
§2. Suveranitatea naţională
§3. Guvernământul reprezentativ şi democraţia
§4. Limitarea puterii statale şi separaţia puterilor în stat
4.1. Teoria „clasică” a separaţiei puterilor în stat
4.1.1. Eroarea lui Montesquieu
4.1.2. Excepţii şi corecţii
4.1.3. Separaţia strictă a puterilor şi mecanismele de checks and balances
4.1.4. Colaborarea puterilor în stat
4.1.5. A treia putere în stat?
4.2. Re-lectura textului lui Montesquieu
4.2.1. Perspectiva „revoluţionară” a lui Eisenmann
4.2.2. Michel Troper
4.3. Separaţia puterilor în stat în literatura angloamericană
4.3.1. Cu sau fără Montesquieu?
4.3.2. M.C.J. Vile
4.4. Concluzii
4.5. Impactul asupra problematicii transplantului constituţional românesc
§5. Constituţionalism şi constituţie
5.1. Constituţie normă, constituţie limită, constituţie ordine
5.2. Supremaţia constituţiei
§6. Supremaţia legii sau statul de drept
Secţiunea a 2-a. Modelul constituţionalismului modern francez
Secţiunea a 3-a. Modelele constituţionale europene
§1. Modelul constituţional francez
§2. Modelul constituţional belgian
§3. Modelul constituţional englez
Secţiunea a 4-a. Elita politică românească între constituţionalismul naţional(ist) şi constituţionalismul universal
§1. Constituţionalism raţional şi constituţionalism organic
§2. Constituţionalism liberal şi constituţionalism naţional(ist)
Capitolul al V-lea. Premisele ideologice ale Revoluţiei de la 1848 şi influenţele constituţionalismului vest-european
Secţiunea 1. Proiecte de reformă în perioada preregulamentară (1802-1830)
§1. Suveranitatea naţională şi guvernământul reprezentativ
§2. Monarhia
§3. Separaţia puterilor în stat
§4. Drepturile şi libertăţile omului
§5. Constituţia normă
Secţiunea a 2-a. Constituţia Cărvunarilor (1822)
§1. Drepturile şi libertăţile omului
§2. Guvernământul reprezentativ
§3. Separaţia puterilor în stat
§4. Un constituţionalism liberal românesc incipient?
Secţiunea a 3-a. Regulamentele Organice (1831-1832)
§1. Transplant constituţional voluntar sau imperialism juridic?
§2. Influenţele constituţionalismului francez: 1791 şi/sau 1814?!
§3. Monarhia constituţionalizată v. Monarhia constituţională?
§4. Guvernământul reprezentativ
§5. Drepturile şi libertăţile omului
§6. Separaţia puterilor în stat
6.1. Separaţia puterilor în stat în literatura istorico-juridică
6.2. Monarhia constituţională sau (auto)limitată
§7. Liberalismul Regulamentelor Organice
§8. Regulamentele Organice între iritare (culturală) şi adaptare
Secţiunea a 4-a. Proiectul de constituţie al lui Ion Câmpineanu (1838
Secţiunea a 5-a. Proiectul de constituţie al lui Leonte Radu (1839)
Secţiunea a 6-a. Concluzii
Capitolul al VI-lea. Revoluţia de la 1848 şi incertitudinile instituţionale ale constituţionalismului românesc
Secţiunea 1. Proiectele de reformă şi proclamaţiile Revoluţiei de la 1848 în Ţara Românească şi Moldova
§1. Drepturile şi libertăţile omului
§2. Suveranitatea naţională şi guvernământul reprezentativ
§3. Separaţia puterilor în stat
Secţiunea a 2-a. Proclamaţia de la Islaz (9/21 iunie 1848)
§1. Ce există
§2. Ce au văzut alţii
§3. Ce am văzut noi
§4. Ce rezultă?
Secţiunea a 3-a. Proiectul de constituţie al lui Kogălniceanu din august 1848
§1. Proiectul de constituţie de la 1848 al lui Mihail Kogălniceanu în perspectiva istoriografiei dreptului public românesc
1.1. Izvoarele interne şi externe ale proiectului de constituţie
1.2. Analiza critică a perspectivei istoriografiei româneşti
§2. Constituţia celei de-a doua Republici franceze (1848)
§3. Un exerciţiu nereuşit de import constituţional
3.1. Puterea executivă
3.2. Puterea legislativă
3.3. Puterea judecătorească
3.4. Separaţia puterilor în stat şi regimul politic
§4. Un model de incoerenţă constituţională
Secţiunea a 4-a. Concluzii
Capitolul al VII-lea. Convenţia de la Paris din 1858
Secţiunea 1. Dezbaterile Adunărilor ad-hoc din Moldova şi Ţara Românească (1857)
§1. Monarhia constituţională parlamentară_
§2. Suveranitatea naţională şi guvernământul reprezentativ
§3. Drepturile şi libertăţile omului
§4. Separaţia puterilor în stat
§5. Constituţia autonomie
§6. Importul constituţional raţional
§7. Concluzii
Secţiunea a 2-a. Convenţia de la Paris (1858)
§1. Influenţele externe
§2. Convenţia de la Paris, Constituţia franceză de la 1852 şi Constituţia belgiană de la 1831 – scurtă comparare instituţional-principială
2.1. Principiile de organizare constituţională şi instituţii comune Convenţiei de la Paris şi Constituţiei franceze de la 1852
2.2. Diferenţe între Convenţia de la Paris şi Constituţia franceză de la 1852
2.3. Diferenţele esenţiale între Convenţia de la Paris şi Constituţia belgiană din 1831
2.4. Principii şi instituţii care apropie Convenţia de la Paris de Constituţia belgiană din 1831
2.5. Proiectul de constituţie al lordului Bulwer
§3. Constituţia franceză de la 1852
§4. Efectele instituţionale ale transplantului constituţional
§5. Imperialism constituţional şi cultură constituţională
Capitolul al VIII-lea. Proiectul de constituţie al Comisiei centrale de la Focşani (1859)
Secţiunea 1. Mărirea şi decăderea modelului constituţional belgian
Secţiunea a 2-a. Separaţia puterilor în stat
Secţiunea a 3-a. Concluzii
Capitolul al IX-lea. Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris (1864)
Secţiunea 1. Import constituţional şi parlamentarism
Secţiunea a 2-a. Importul constituţional şi valenţele cezarismului românesc
Secţiunea a 3-a. Concluzii
Capitolul al X-lea. Constituţia de la 1866
Secţiunea 1. Constituţionalism şi transplant constituţional la 1866
§1. Import constituţional direct sau indirect?
§2. Parlamentarism dualist versus parlamentarism monist_
Secţiunea a 2-a. Regimul parlamentar românesc între transplant constituţional şi eşec constituţional
§1. „Monarhia administrativă” şi „realismul” constituţional românesc
§2. Coordonatele regimului politic în Constituţia de la 1866
2.1. Parametrii instituţionali ai regimului parlamentar dualist în secolul al XIX-lea
2.2. Parametrii funcţionali ai regimului parlamentar dualist în secolul al XIX-lea
§3. Gândirea politico-juridică a regelui Carol I şi inflexiunile autoritarismului monarhic
3.1. Constituţia de la 1866
3.2. Rolul constituţional şi politic al domnului sau regelui în buna funcţionare a mecanismelor statului
3.3. Rotativa guvernamentală şi rolul partidelor politice
3.4. Alegerile parlamentare
3.5. Regimul parlamentar
3.6. Drepturile şi libertăţile cetăţeneşti
3.7. Democraţia
§4. Regimul guvernamental
§5. Concluzii
Capitolul al XI-lea. Constituţionalism şi cultură constituţională în România secolului al XIX-lea
Secţiunea 1. Constituţionalism şi cultură constituţională
Secţiunea 2. Particularităţile culturii constituţionale româneşti
§1. Impulsurile modernizării constituţionale: (i)logica urgenţei
1.1. Urgenţa legitimării europene: metamorfoza instituţională condiţionată
1.2. Urgenţa legitimării internaţionale a statului naţiune: suveranitatea internă şi politica „faptului împlinit”
§2. Actorii transplantului constituţional
2.1. Rolul elitei politico-juridice_
2.2. Impactul culturii juridice sau constituţionale franco-belgiene
2.3. Paradoxul transplantului constituţional românesc
§3. Avatarurile transplantului constituţional iraţional
§4. Transplant constituţional şi tradiţie constituţională
§5. Epistemologia modernizării constituţionale: teoria „formelor fără fond”
Secţiunea a 3-a. Eşecul transplantului constituţional?!
Capitolul al XII-lea. Concluzii
Secţiunea 1. În ceea ce priveşte transplantul constituţional
Secţiunea a 2-a. În ceea ce priveşte cultura constituţională românească
Bibliografie
Index
| Titlul cartii: | Transplant constitutional si constitutionalism in Romania moderna 1802-1866 |
|---|---|
| Numele autorului/lor: | Manuel Gutan |
| Editura: | Hamangiu |
| Data aparitiei: | 3 Septembrie 2013 |
| Numar de pagini: | 480 |
| ISBN: | 978-606-678-239-5 |
| Tip coperta: | Carte brosata |
| Pret intreg (Pretul de coperta afisat de producator): | 45 |
| Formatul de livrare: | Carte in format tiparit |
by , 20 Sep 2013
Cum constitutionalismul romanesc modern a fost departe de a fi o manifestare, cel putin in ceea ce priveste ideile si institutiile, el a fost creatia unui import constitutional. Prin urmare, modernizarea prin transplantare este una dintre cele mai remarcabile trasaturi ale traditiei constitutionale romanesti. Tocmai de aceea, in aceasta lucrare vom incerca sa raspundem unor probleme sensibile in ceea ce priveste: de ce constitutionalismul roman modern a fost construit prin import masiv de idei si institutii constitutionale din afara; care a fost impactul asupra societatii romanesti a modului in care aceste idei si institutii au fost importate; de ce acest transplant ar putea fi corect etichetat ca irational; care a fost reactia critica a intelectualitatii romanesti impotriva transplantului constitutional irational?
|
Drept constitutional 2013 | Autor: Stefan DeaconuEdiția de față a cursului de Drept constituțional elaborat de profesorul Ștefan DEACONU reprezintă o sursă importantă de informaţie pentru cei interesaţi de fenomenul constituţionalismului şi instituţiile constituţionale, în ansamblu. Pe lângă instituţiile clasice ale dreptului constituţional, cursul tratează teme relativ noi pentru ramura dreptului constituţional, precum: raportul dintre ordinea juridică naţională şi ordinea juridică a Uniunii Europene, ideea de constituţionalism la nivelul statelor membre ale UE, cetăţenia UE, corelaţia dintre drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor români şi drepturile şi libertăţile prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a UE, partidele politice de la nivelul UE sau natura juridică a UE. De asemenea, autorul are în vedere calitatea României de stat membru al Uniunii Europene şi tendinţele actuale în ceea ce priveşte extinderea ideii de „constituţie” şi „constituţionalism”.
Pretul nostru:
49.90 Lei (RON)
|
|
Drept constitutional si institutii politice. Volumul II | Autori: Muraru Ioan, Tanasescu Elena SiminaCursul de drept constituţional al profesorilor Ioan Muraru şi Simina Tănăsescu constituie unul din reperele devenite clasice pentru literatura de specialitate din România. Ediţia de faţă, a 14-a la numar, revăzută şi adusă la zi cu ultimele evoluții în plan instituțional, prezintă într-o manieră accesibilă şi riguroasă, principalele coordonate ale gândirii juridice cu privire la concepte fundamentale precum puterea de stat, teoria separației puterilor în stat, partidele politice, sistemul electoral, parlamentul, guvernul, autoritatea judecătorească. Prin conţinutul şi maniera de abordare lucrarea se adresează tuturor celor interesaţi de încadrarea juridică a fenomenului politic din ţara noastră, în primul rând studenţilor din învăţământul juridic, dar şi practicienilor dreptului, ziariştilor din presa scrisă şi vorbită şi, nu în ultimul rând, politicienilor, indiferent de apartenență
Pretul nostru:
64.90 Lei (RON)
|
|
Fenomenologia politica a dreptului. Volumul II: Politonomie | Autor: Parlagi AntonLucrarea de fata este structurata pe trei capitole, astfel: Capitolul I din volumul al II-lea, intitulat Premisele politice ale sistemelor normative, cuprinde următoarele secţiuni: nomoarhia, care abordează problematica autorităţii şi legitimităţii normelor, valorilor, principiilor şi sistemelor normative; politoarhia, care tratează tema distribuţiei puterii normative între diferite structuri socio-politice şi stat; statoarhia, în care sunt analizate fenomenele socio-politice de tip consensual, contractual şi consociaţional prin intermediul cărora se structurează statul. Capitolul al II-lea, intitulat Principiile politice ale sistemelor normative, conţine trei secţiuni, după cum urmează: socionomia, care se ocupă de instituţionalizarea (formalizarea) normelor şi principiilor normative; politonomia, care analizează procedurile şi instrumentele normative de guvernanţă; statonomia, care are ca obiect de studiu instituţiile juridice de reglare a funcţionării statului. Capitolul al III-lea este consacrat Forţei normative a instituţiilor politice şi are în componenţă următoarele secţiuni: nomocraţia, referitoare la forţa juridică a instituţiilor politice; politocraţia, care se ocupă de forţa politică a instituţiilor juridice; statocraţia, ca suprasistem de putere normativă politico-juridică.
Pretul nostru:
79.90 Lei (RON)
|
|
Criza legii contemporane | Autor: Ramona DuminicaInteresul pentru abordarea acestei temei s-a născut din dorinţa acoperirii unei lacune semnalate în discursurile ştiinţifice referitoare la lege care se limitează adesea doar la definirea legii, enumerarea formelor şi a caracterelor acesteia în contextul general al analizării surselor formale ale dreptului sau se preocupă doar de aplicarea legii în timp şi spaţiu ori de interpretarea ei. Prin reflecţia propusă asupra rolului şi funcţionalităţii legii contemporane şi prin propunerile de soluţii pentru depăşirea crizei în care legea se găseşte de ceva vreme, prezentul studiu se înfăţişează ca o lucrare singulară în peisajul juridic actual.
Pretul nostru:
24.90 Lei (RON)
|
