Legislatia privind organizarea judiciara (actualizare: 01.07.2012) | Coordonator: Briciu Traian-Cornel

EXTRAS:

Capitolul I. Noţiuni introductive privind răspunderea penală a persoanei juridice

Secţiunea 1. Noţiunea răspunderii penale a persoanei juridice

1. Pentru o lungă perioadă, dreptul penal şi dreptul procedural penal din Europa continentală şi cel aparţinând sistemului common law păreau a fi, în opinia doctrinei, ireconciliabile. Însă în ultimele două decenii s-a produs o convergenţă semnificativă, care a redus prăpastia dintre cele două sisteme, chestiunea răspunderii penale a persoanei juridice fiind elementul care a constituit liantul acestei apropieri. Atât din punct de vedere calitativ, cât şi din punct de vedere cantitativ, infracţionalitatea persoanei juridice acoperă aria cea mai semnificativă a infracţionalităţii în cadrul societăţii, constituind, în opinia unui autor, drept cel mai important subiect dezbătut în dreptul penal la momentul actual.

Implicarea extraordinară a persoanelor juridice în toate domeniile vieţii sociale este redată plastic de un alt autor: „companiile ne pun la dispoziţie hrana pe care o mâncăm, apa pe care o bem, ne satisfac necesităţile şi dorinţa de lux de zi cu zi. (...) nu statul este cel care ne oferă toate aceste lucruri, ci companiile. Astfel de companii generează bunăstarea economiei în general şi a ac- ţionarilor în special, oferind locuri de muncă pentru majoritatea populaţiei. Ca urmare a restructurării revoluţionare a economiei şi a politicii instituţionale a statului, este inevitabil ca puterea şi influenţa acestor companii să crească, iar nu să se diminueze în viitorul apropiat”.

O asemenea putere nu poate atrage după sine decât o răspundere echivalentă. La fel ca şi persoanele fizice, persoanelejuridice au datoria de a nu produce prejudicii altora în societate – neminem laedere – , iar dacă acest lucru se întâmplă totuşi, ele sunt ţinute să răspundă, indiferent de natura normei juridice încălcate.

2. Răspunderea penală a persoanei juridice a devenit una dintre cele mai dezbătute tematici ale secolului al XX-lea şi începutului de secol al XXI-lea. Această dezbatere a devenit cu adevărat semnificativă după anii ’90, când atât Statele Unite ale Americii, cât şi Europa s-au confruntat cu un număr alarmant de infracţiuni comise prin intermediul persoanelor juridice – infracţiuni de mediu, antitrust, fraudă, din domeniul farmaceutic, al dreptului muncii, infracţiuni de corupţie, economice şi fiscale. Unele corporaţii – Dynergy, Adelphia Communications, WorldCom, HealthSouth, Parmalat sau Royal Ahold au „preferat” domeniul falsificării documentelor financiare. Altele, printre care Royal Caribbean, Olympic Pipeline, Exxon, Pfizer, Bayer, Shering-Plough Corporation, au încălcat norme de dreptul mediului şi cele privind asigurarea să- nătăţii populaţiei. McWane Inc., una dintre cele mai mari companii producătoare de ţevi din lume, deţine „recordul” în producerea de decese ca urmare a nerespectării diferitelor aspecte ale legisla- ţiei. Consecinţele proliferării fenomenului infracţional corporativ constau în mari pierderi de natură economică, precum şi de vieţi omeneşti. În afara acestora, efectele pe termen lung constând în afectarea mediului înconjurător, a sănătăţii oamenilor, pe care poate, la momentul de faţă, nu le sesizăm încă, nu ar trebui să fie subestimate.

EXTRAS:

Introducere

Dintre toate infracţiunile, evaziunea fiscală este, cu siguranţă, cea care beneficiază de cea mai mare clemenţă din partea opiniei publice.

Cu toate acestea, evaziunea fiscală este o infracţiune care, din punct de vedere economic, face cele mai multe victime. Aceasta diminuează resursele financiare necesare finanţării cheltuielilor publice şi creează distorsiuni concurenţiale şi inegalităţi în detrimentul contribuabililor de bună-credinţă care înţeleg să-şi declare veniturile şi/sau bunurile impozabile şi să-şi plătească taxele şi impozitele aferente.

Efectele acestei infracţiuni se văd foarte bine mai ales în aceste momente de criză financiară, când, din lipsa resurselor, au loc disponibilizări de personal, reduceri de salarii, pensii etc.

Lucrarea prezintă într-o manieră practică fenomenul evaziunii fiscale. Pentru o mai bună înţelegere a textului legal, cât şi a modalităţilor de comitere a infracţiunilor, au fost folosite foarte multe exemple. În acest fel, cititorul poate privi legea cu ochii practicianului, poate înţelege legea prin prisma realităţilor sociale.

Originalitatea abordării nu rezidă doar în ideile expuse, ci şi în modul de analiză, care îmbină partea de contabilitate cu partea juridică. De altfel, o analiză serioasă a acestei probleme nu poate să facă abstracţie nici de partea juridică, nici de partea de contabilitate, mai ales că în contabilitate lucrurile sunt privite altfel decât în juridic (existând şi un principiu al prevalenţei economicului asupra juridicului).

Lucrarea este structurată în 5 capitole.

În primul capitol a fost analizată noţiunea de evaziune fiscală, făcându-se distincţie între noţiunea de evaziune fiscală şi cea de optimizare fiscală, această din urmă noţiune fiind analizată de alţi autori sub denumirea de „evaziune fiscală legală”. În plus, au fost prezentate cauzele evaziunii fiscale, aspect foarte important în lupta de combatere a acestui fenomen, întrucât o boală nu poate fi tratată eficient decât dacă se cunosc cauzele, sau, altfel spus, un tratament adecvat ţine cont nu numai de simptome, ci şi de cauze.

(...)

Adresându-se tuturor celor care au aşteptat apariţia Legii pentru punerea în aplicare a Noului Cod penal (Legea nr. 187/2012 – M.Of. nr. 757 din 12 noiembrie 2012, în vigoare de la 1 februarie 2014), fie ei practicieni ori teoreticieni ai Dreptului sau simpli cetăţeni, cartea conţine, pe lângă Codul propriu-zis (Legea nr. 286/2009), actualizat, un Cuvânt-înainte şi o Prefaţă scrise de prof. univ. dr. Valerian Cioclei, membru al Comisiei de elaborare a Noului Cod, precum şi un extras din Legea pentru punerea în aplicare, incluzând dispoziţii tranzitorii, de punere în aplicare şi finale, dar şi un Tabel corespondenţă articole Noul Cod penal – Codul penal în vigoare şi alte acte normative.

Toate acestea sunt menite a-l ajuta pe cititor să se familiarizeze cu noile prevederi cuprinse în Noul Cod actualizat, oferind lămuriri şi indicaţii preţioase cu privire, mai ales, la elementele de noutate aduse de acesta în sistemul legislativ românesc.

Titlu epuizat, momentan!

Fenomenul evaziunii fiscale este unul complex care afectează capa citatea statului de a se finanta si, pe cale de consecintă, poate produce importante perturbări de ordin macro economic. În aceste conditii, interesul cu privire la fenomen este partajat între expertii în stiintele economice si cei în stiinte juridice. Din punct de vedere juridic evaziunea fiscală interesează, pe de o parte, dreptul financiar si dreptul fiscal iar, pe de altă parte, dreptul penal, câtă vreme evaziunea fiscală reprezintă o conduită incriminată.

Lucrarea Infractiunile de evaziune fiscală realizată de Bogdan Vîrjan abordează tema din perspectiva dreptului penal, fără a ignora însă perspectiva finantistă si chiar pe cea economică, deoa rece complexitatea subiectului necesită o abordare interdisci pli nară, cel putin din punct de vedere conceptual. Interesul realizării unei cercetări stiintifice pe tema evaziu nii fiscale este legat de mai multe aspecte. Asa cum am mentionat anterior este vorba de un subiect complex si multidisciplinar. Cel mai frecvent el a fost însă analizat din perspective pur economice, astfel încât cele mai multe lucrări pe tema evaziunii fiscale se regă sesc în doctrina economică, atât la autori români, cât úi la autori stră ini.

Din punct de vedere juridic, în doctrina română cel putin, tema a fost mai frecvent abordată din perspectiva dreptului finan ciar si fiscal. În aceste condiĠii, o cercetare monografică din per spec tiva dreptului penal nu poate fi lipsită de interes. Interesul unei cercetări pe tema infractiunilor de evaziune fis cală mai poate fi justificat si prin aceea că, în această materie, frec ventele modificări de ordin legislativ, precum si practica judiciară aflată într-o continuă diversificare impun o analiză mereu actua lizată. Contributia originală pe care lucrarea o aduce în cercetarea temei priveúte mai multe aspecte. Este de subliniat, în acest sens, în pri mul rând, spiritul critic manifestat, atât cu privire la unele opinii doctrinare, cât si cu privire la unele carenĠe legislative sau la apli carea greúită, în practică, a unor dispozitii legale.