Filozofia dreptului. Marile curente. Editia a III-a | Autori: Popa Nicolae, Dogaru Ion, Danisor Gheorghe, Danisor Dan Claudiu

Cartea Introducere in istoria dreptului. Caiet de seminar | Autor: Paraschiv Elena se adresează studenţilor in primul rand, fiindu-le necesar pentru însuşirea evoluţiei gândirii despre legi, drepturi, îndatoriri şi structuri juridice, despre principalele opere monumentale ale dreptului, din cele mai vechi timpuri şi până în zilele noastre.

De asemenea, ajuta la suplinirea bagajului de cunoştinţe al viitorului jurist cu elemente de cultură fără de care nicio profesiune nu este desăvârşită; lucrarea este utilă şi altor persoane care doresc să cunoască instituţiile de drept ce au stat la baza formării dreptului românesc şi altor sisteme de drept, apariţia acestei lucrări reprezentând o noutate în acest domeniu important pentru evoluţia dreptului, în general.

Prezenta lucrare implică o largă deschidere spre alte ştiinţe, precum istoria doctrinelor sociale, economice şi politice, istoria diplomaţiei şi istoria militară, istoria filosofiei şi a religiilor, prezentând o viziune cuprinzătoare asupra dreptului, de la apariţie, până în prezent; prezintă practica şi gândirea juridică din toate etapele istorice, cu referire la centrele de civilizaţie ale omenirii: Orientul antic, lumea greco-romană, tradiţiile romanităţii în evul mediu şi în epoca modernă, prezentând influenţa lor asupra dreptului românesc.

In lucrare sunt definite noţiunile specifice dreptului, referitoare la persoane, familie, drepturi, obligaţii, răspundere şi contracte, proprietate şi succesiune etc., concepte care înlesnesc însuşirea ramurilor principale ale dreptului, fiind prezentată evoluţia concepţiilor politice, a ştiinţei dreptului şi jurisprudenţei de-a lungul istoriei, de la formele incipiente la societatea modernă, întemeiată pe separaţia puterilor, pe guvernarea legilor şi pe garantarea constituţională a drepturilor şi libertăţilor omului, demonstrând, în baza datelor şi faptelor oferite de această disciplină, înrudirea dreptului românesc cu dreptul roman şi, implicit, cu valorile europene la care am aderat.

Prin formatul de prezentare îngrijit, coperta frumos cartonată şi interiorul cusut, lucrarea de față, care a văzut lumina tiparului în noiembrie 2011, se adresează în primul rând acelui segment al utilizatorilor care zilnic, prin prisma profesiei, au nevoie de noul cod civil ca şi instrument de birou.

Ediţia de faţă a acestei cărţi cuprinde, după cum rezultă chiar din grafica copertei:

- Noul Cod civil ad litteram, astfel cum a fost republicat în Monitorul Oficial  nr. 505 din 15 iulie 2011;

- Un extras din Legea nr. 71/2011, legea de punere în aplicare a Noului Cod civil  (doar un EXTRAS);

- Ordonanţa nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligaţii bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar  (INTEGRAL);

- Ordonanţa de urgenţă nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil  (INTEGRAL);

- Ordinul nr. 11/2011 privind aprobarea Regulamentului Băncii Naţionale a României și al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 15/10/2011 referitor la plasamentele  prevăzute de art. 831 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil (INTEGRAL);

- Index alfabetic

Şi dacă unii dintre dvs. vă întrebaţi deja dacă grafica copertei a fost aleasă la întâmplare sau chiar vrea să transmită vreun mesaj, ei bine da, puzzle-ul de pe copertă are menirea de a spune, poate într-un alt mod decât prin cuvinte, că această carte este doar prima dintr-o întreagă colecţie ce va urma sub titlul "NOUL COD CIVIL COMENTAT ŞI ADNOTAT". Datorită volumului imens de muncă şi pentru că Editura Nomina Lex îşi doreşte să fie o lucrare de referinţă, cu adevărat utilă atât practicienilor dreptului, cât şi teoreticienilor, atât studenţilor la drept, cât şi altor categorii de profesionişti, editarea lucrării va avea loc de-a lungul mai multor volume, fără a se şti însă nici numărul exact al volumelor şi nici ordinea lor de apariţie. Primul dintre volume este deja prezentat pe coperta spate a acestei ediţii ad litteram şi va apărea cel mai probabil în cursul lunii decembrie 2011.

Teoria generală a dreptului este o disciplină de referinţă pentru ştiinţa dreptului: ea cuprinde acel set conceptual prin care este explicată realitatea juridică.

Teoria generală a dreptului este o disciplină de sinteză: ea preia de la ştiinţele juridice de ramură datele esenţiale privind formele de manifestare particulare ale dreptului şi, pe cale de abstractizare, formulează modele explicative pentru întregimea dreptului.

EXTRAS:

1.

Teme pentru seminarii

Seminariile se vor axa pe rezolvarea unor probleme de ordin practic ce au intervenit sau pot să intervină în exerciţiul puterii de stat. Pentru o parte dintre aspectele ce fac obiectul seminariilor, veţi găsi mai jos bibliografia specială pentru seminar. La aceasta se adaugă noţiunile prezentate la curs, precum şi cele prezentate în materialele bibliografice indicate la curs.

1.1. Seminar I – Introducere

Fiind primul seminar, acesta se va axa pe introducerea în dreptul constituţional, urmând să fie prezentat locul acestei ramuri de drept în sistemul dreptului, obiectul şi trăsăturile acestui obiect de studiu, precum şi modul de desfăşurare a cursurilor, seminariilor şi examenelor.

1.2. Seminar II – Statul de drept

1. Prin legea X, s-a stabilit că funcţionarii publici au dreptul la două sporuri salariale ce se adăugau salariului de bază. Prin aceleaşi dispoziţii, s-a stabilit ca până la finele anului 2008, Guvernul va stabili prin hotărâre cuantumul acelor sporuri. Cu toate acestea, Guvernul nu a adoptat nicio hotărâre în acest sens.

În aceste condiţii, o parte dintre funcţionarii publici au introdus acţiuni în faţa instanţelor de judecată, prin care au cerut să li se acorde cele două sporuri, în cuantum de 25% din salariul de bază. O parte dintre instanţele sesizate au admis aceste acţiuni şi au obligat instituţiile publice angajatoare să achite acele sporuri, motivând că puterea executivă nu se poate sustrage de la obligaţiile sale stabilite prin lege şi că, în lipsa unei hotărâri pe care Guvernul refuză să o adopte, legea rămâne fără nicio valoare. O altă parte a instanţelor de judecată a refuzat să oblige angajatorii la plata unor sporuri salariale, motivând că acestea nu se pot stabili pe calea unei hotărâri judecătoreşti decât prin încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat.

În aceste context, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat o decizie în recurs în interesul legii, prin care a acceptat al doilea punct de vedere. Această decizie nu schimbă însă situaţia celor ale căror acţiuni în faţa instanţelor au fost admise prin hotărâri definitive.

Comentaţi situaţia creată din perspectiva principiului statului de drept.

2. Prin hotărârea de Guvern X s-a decis reducerea pensiilor pentru anumite categorii de persoane. Persoanele afectate au atacat în faţa instanţelor de judecată hotărârea X, cerând anularea sa. De asemenea, s-a cerut suspendarea punerii în executare a hotă- rârii pe durata judecării cauzei. Cererea de suspendare a fost admisă de către Curtea de Apel Bucureşti. Recursul pe care l-a formulat Guvernul în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost respins, astfel încât aplicarea hotărârii a fost suspendată până la data la care instanţele ar fi soluţionat cererea de anulare a hotărârii Guvernului. 

Ulterior, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea în anulare şi a dispus anularea hotărârii de Guvern. Guvernul a declarat recurs, dar până la judecarea recursului a emis o ordonanţă de urgenţă prin care a abrogat hotărârea de Guvern X. Prin aceeaşi ordonanţă de urgenţă s-a decis reducerea pensiilor pentru aceleaşi categorii de persoane. Comentaţi situaţia creată din perspectiva principiului statului de drept.

3. Prin legea electorală în vigoare în iunie 2012, mandatele de parlamentar se repartizau după un sistem mixt, în care o parte dintre ele se adjudecau prin vot uninominal, iar celelalte se repartizau fiecărui partid care a depăşit pragul electoral proporţional cu numărul de voturi obţinut.

Cu patru luni înainte de alegeri, Parlamentul adoptă o nouă lege electorală, prin care se stabileşte că toate mandatele de parlamentar se vor adjudeca, pe calea votului uninominal, acelui candidat care a obţinut cele mai multe voturi în colegiul său electoral.

Privind la regulile statului de drept, este această lege constituţională?

DETALII EXTRAS:

Capitolul I.

Reglementarea socială şi reglementarea juridică

§1. Consideraţii introductive

La început de mileniu III, dreptul devine din ce în ce mai incert, obligat să părăsească iluziile modernităţii: iluzia progresului neîntrerupt şi programat, a universalismului, a ideologiilor care prezintă dreptul ca un sistem închis şi autonom. Fragilitatea sa „congenitală” – cum o numeşte Jean Carbonnier – ţine, după reputatul sociolog, de condiţia umană, o condiţie a mortalului.

Analiza fundamentelor epistemologice ale dreptului a demonstrat că orice drept este relativ, că există un pluralism al surselor dreptului, că se impune o întoarcere la pragmatism şi că nu se mai poate vorbi de drept fără a gira complexitatea procesului de creare a normelor juridice.

Aceeaşi complexitate caracterizează societatea contemporană, care trăieşte descompunerea marilor sisteme teoretice, structuralismul, funcţionalismul, marxismul şi, totodată, apariţia concepţiilor de tip interacţionist, care acordă un interes mai mare schimbării decât ordinii, supleţii şi flexibilităţii dreptului.

(...)

EXTRAS: