Drept penal. Partea generala. Partea speciala. Editia a III-a | Carte de: Udroiu Mihail

Lucrarea Probatiunea in Romania. Evaluari normative si sociologice. Cu referiri la Noul Cod penal | Autor: Oancea Gabriel realizeaza o trecere în revistă a evoluţiei instituţiei probaţiunii din România, fiind evidenţiate atât etapele care au marcat acest proces din punct de vedere normativ, dar şi demersurile de adaptare a practicilor probaţiunii la tendinţele internaţionale în materia reabilitării persoanelor aflate în conflict cu legea penală.

În condiţiile în care serviciile de probaţiune îşi desfăşoară activitatea în strânsă legătură celelalte instituţii din sistemul de justiţie penală şi în special cu instanţele de judecată, cartea include şi o evaluare a percepţiei judecătorilor cu privire la importanţa şi utilitatea acestor activităţi în procesul de individualizare şi punere în executare a pedepselor.

"Dovezile sunt antidotul marturiilor mincinoase" spunea Francis Bacon, inca de la inceputul secolului al XVII-lea. Acest adevar ce razbate peste timp ar putea deveni deviza oricarui organ de cercetare penala, ca reprezentant al societatii care l-a investit si care i-a transferat autoritatea sa morala.

Este in afara oricaror discutii faptul ca nobila misiune de aparare a ordinii si linistii publice, vietii, integritatii corporale si sanatatii persoanelor, avutului public si privat solicita, din partea organelor de ancheta penala, o preocupare continua pentru perfectionarea pregatirii de specialitate. Spre deosebire de alte profesii, "meseria" de anchetator capata in zilele noastre valente superioare. Ca o conditie de sine qua non a inaltului profesionalism, cultul pentru adevar trebuie sa se manifeste in stricta concordanta cu litera si spiritul legii, intr-un climat care sa asigure si sa garanteze libertatile si drepturile cetatenesti.

"Persoanele raspunzatoare de aplicarea legii trebuie sa se achite permanent de datoria pe care le-o impune legea, servind colectivitatea si protejand orice persoana impotriva actelor ilegale, conform inaltului grad de responsabilitate pe care il cere profesia lor".

Marea majoritate a faptelor de natura penala sunt constatate de catre organele de politie din compartimentele judiciar, combaterea crimei organizate, combaterea criminalitatii economico-financiare, paza si ordine publica, politie rutiera s.a. Acestea sunt chemate sa desfasoare activitatile de urmarire penala de prima urgenta: cercetarea la fata locului, constatarea infractiunii flagrante, ascultarea partii vatamate, dispunerea unor constatari tehnico-stiintifice si medico-legale, identificarea si ascultarea martorilor, efectuarea perchezitiei, identificarea, urmarirea si prinderea faptuitorilor etc. Acestora li se adauga si alte activitati specifice pentru probarea activitatii infractionale si dovedirea vinovatiei. Prin urmare, activitatile specifice anchetei penale nu sunt atributul exclusiv al compartimentelor de cercetare penala, deoarece la aflarea adevarului si justa solutionare a cauzelor aflate in instrumentare concura, deopotriva, si celelalte formatiuni, in raport cu specificul si atributiile ce le sunt conferite prin lege.

DREPT PENAL. Sinteze pentru pregatirea examenului de admitere si definitivare in profesia de avocat (Autori: Av. Eduard Dragomir, Av. Roxana Paliță) - EDITIA A III-A, Editura Nomina Lex, București, 2011. 

Pachetul 6 CARTI PROCEDURA PENALA (Th. Mrejeru) este oferta exclusiva a Editurii Nomina Lex si poate fi achizitionat cu o reducere substantiala!

Din pachet fac parte 6 titluri ale aceluiasi autor - Theodor Mrejeru, in domeniul procedurii penale:

1. Tratat de drept procesual penal.

2. Partea generala Actiunile in procesul penal - editia a II-a

3. Competenta in materie penala

4. Judecata penala in prima instanta

5. Probele in procesul penal

6. Reabilitarea. Procedura speciala in procesul penal

Aceasta lucrare Drept penal. Partea generala. Legea penala si infractiunea prezinta informatii utile despre cele doua institutii foarte importante ale Dreptului penal: Legea penala si Infractiunea.

Atat Legea penala, cat si Infractiunea sunt constituite pe doua titluri: II si III, fiind precedate de titlul I destinat prezentarii unor aspecte introductive. Continutul lucrarii permite celui care o lectureaza sa aiba o imagine completa a normelor juridice care reglementeaza aplicarea legii penale in timp si spatiu, trasaturile esentiale ale infractiunii, tentativa, participatia, pluralitatea de infractiuni si cauzele care inlatura caracterul penal al faptei.

Sunt valorificate si analizate operele reprezentative publicate in aceasta materie, precum si numeroase spete solutionate de organele judiciare, inclusiv de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie. De asemenea, sunt prezentate decizii relevante ale Curtii Constitutionale si hotarari ale Curtii Europene a Drepturilor Omului.

EXTRAS:

SEMINAR 1

Noţiuni generale. Definiţia dreptului penal

Obiectul dreptului penal. Scopul dreptului penal

Caracterele dreptului penal. Principiile dreptului penal

§1. Aspecte teoretice

1. Definiţia dreptului penal

Dreptul penal este ramura sistemului de drept formată din totalitatea normelor juridice care incriminează faptele ce constituie infracţiuni, stabilind sancţiunile ce urmează a fi aplicate celor ce să- vârşesc aceste fapte, precum şi condiţiile tragerii la răspundere penală a acestor persoane, în scopul apărării valorilor sociale ale statului de drept.

2. Obiectul dreptului penal

Obiectul dreptului penal este reprezentat de relaţiile de apărare socială ce iau naştere la momentul adoptării legii penale şi care pot fi de conformare, atunci când subiecţii de drept respectă norma penală, sau represive, atunci când, încălcând legea penală, subiecţii de drept sunt supuşi măsurilor coercitive impuse de aceasta.

3. Scopul dreptului penal

Dreptul penal are ca scop apărarea valorilor sociale ale societăţii împotriva săvârşirii de infracţiuni.

4. Caracterele dreptului penal

– caracter de drept public;

– caracter autonom;

– structură unitară.

5. Principiile dreptului penal

– legalităţii;

– umanismului;

– egalităţii în faţa legii penale;

– prevenirii săvârşirii faptelor prevăzute de legea penală;

– unicul temei al răspunderii penale îl reprezintă infracţiunea;

– personalităţii răspunderii penale;

– individualizării sancţiunilor de drept penal.

§2. Întrebări

1. Definiţi dreptul penal.

2. Ce reprezintă obiectul dreptului penal?

3. Caracterizaţi scopul dreptului penal.

4. Enumeraţi caracterele dreptului penal.

5. Prin ce se defineşte caracterul de drept public al dreptului penal?

6. Descrieţi caracterul autonom al dreptului penal.

7. Ce asigură unitatea dreptului penal şi ce presupune aceasta?

8. Enumeraţi principiile dreptului penal.

9. Caracterizaţi principiul legalităţii dreptului penal.

10. Caracterizaţi principiul umanismului dreptului penal.

11. Descrieţi principiul egalităţii în faţa legii penale.

12. Cum caracterizaţi principiul prevenirii săvârşirii faptelor prevăzute în legea penală?

13. Care este unicul temei al răspunderii penale? Scurte consideraţii.

14. Caracterizaţi principiul personalităţii răspunderii penale.

15. Ce presupune principiul individualizării sancţiunilor de drept penal?

EXTRAS:

Secţiunea II. Aplicarea legii penale în timp

Art. 10. Activitatea legii penale. Legea penală se aplică infracţiunilor săvârşite în timpul cât ea se află în vigoare.

Art. 11. Neretroactivitatea legii penale. Legea penală nu se aplică faptelor care, la data când au fost săvârşite, nu erau prevăzute ca infracţiuni.

Art. 12. Retroactivitatea legii penale. (1) Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz executarea pedepselor, a măsurilor de siguranţă şi a măsurilor educative, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte, încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.

(2) Legea care prevede măsuri de siguranţă sau măsuri educative se aplică şi infracţiunilor care nu au fost definitiv judecate până la data intrării în vigoare a legii noi.

Notă. A se vedea supra, nota de la art. 2, precum şi art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.

Art. 13. Aplicarea legii penale mai favorabile. (1) În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă.

(2) Când legea anterioară este mai favorabilă, pedepsele complementare care au corespondent în legea penală nouă se aplică în conţinutul şi limitele prevăzute de aceasta, iar cele care nu mai sunt prevăzute în legea penală nouă nu se mai aplică.

(...)

Prezenta lucrare analizează instituţiile juridice fundamentale ale Părţii generale a noului Cod penal (Legea nr. 286/2009), având la bază nu numai o cercetare ştiinţifică a acestora, dar şi vasta experienţă a primului autor ca practician al dreptului penal.

Pentru perspectiva unei cariere de judecător sau procuror, autorii au avut în vedere şi tematica concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, analizând detaliat fiecare instituţie şi prezentând exemple din practica judiciară, chestiuni controversate în materie şi opinii de o valoare incontestabilă.

De asemenea, autorii au făcut unele observaţii critice, propunând legiuitorului îmbunătăţirea noii legi penale. Prin argumentaţia sa clară şi detaliată, lucrarea devine un instrument util atât studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor, cât şi teoreticienilor sau practicienilor dreptului penal.