Dialogul judecatorilor constitutionali | Autori: Tudorel Toader, Marieta Safta

EXTRAS:

1.

Teme pentru seminarii

Seminariile se vor axa pe rezolvarea unor probleme de ordin practic ce au intervenit sau pot să intervină în exerciţiul puterii de stat. Pentru o parte dintre aspectele ce fac obiectul seminariilor, veţi găsi mai jos bibliografia specială pentru seminar. La aceasta se adaugă noţiunile prezentate la curs, precum şi cele prezentate în materialele bibliografice indicate la curs.

1.1. Seminar I – Introducere

Fiind primul seminar, acesta se va axa pe introducerea în dreptul constituţional, urmând să fie prezentat locul acestei ramuri de drept în sistemul dreptului, obiectul şi trăsăturile acestui obiect de studiu, precum şi modul de desfăşurare a cursurilor, seminariilor şi examenelor.

1.2. Seminar II – Statul de drept

1. Prin legea X, s-a stabilit că funcţionarii publici au dreptul la două sporuri salariale ce se adăugau salariului de bază. Prin aceleaşi dispoziţii, s-a stabilit ca până la finele anului 2008, Guvernul va stabili prin hotărâre cuantumul acelor sporuri. Cu toate acestea, Guvernul nu a adoptat nicio hotărâre în acest sens.

În aceste condiţii, o parte dintre funcţionarii publici au introdus acţiuni în faţa instanţelor de judecată, prin care au cerut să li se acorde cele două sporuri, în cuantum de 25% din salariul de bază. O parte dintre instanţele sesizate au admis aceste acţiuni şi au obligat instituţiile publice angajatoare să achite acele sporuri, motivând că puterea executivă nu se poate sustrage de la obligaţiile sale stabilite prin lege şi că, în lipsa unei hotărâri pe care Guvernul refuză să o adopte, legea rămâne fără nicio valoare. O altă parte a instanţelor de judecată a refuzat să oblige angajatorii la plata unor sporuri salariale, motivând că acestea nu se pot stabili pe calea unei hotărâri judecătoreşti decât prin încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat.

În aceste context, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat o decizie în recurs în interesul legii, prin care a acceptat al doilea punct de vedere. Această decizie nu schimbă însă situaţia celor ale căror acţiuni în faţa instanţelor au fost admise prin hotărâri definitive.

Comentaţi situaţia creată din perspectiva principiului statului de drept.

2. Prin hotărârea de Guvern X s-a decis reducerea pensiilor pentru anumite categorii de persoane. Persoanele afectate au atacat în faţa instanţelor de judecată hotărârea X, cerând anularea sa. De asemenea, s-a cerut suspendarea punerii în executare a hotă- rârii pe durata judecării cauzei. Cererea de suspendare a fost admisă de către Curtea de Apel Bucureşti. Recursul pe care l-a formulat Guvernul în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost respins, astfel încât aplicarea hotărârii a fost suspendată până la data la care instanţele ar fi soluţionat cererea de anulare a hotărârii Guvernului. 

Ulterior, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea în anulare şi a dispus anularea hotărârii de Guvern. Guvernul a declarat recurs, dar până la judecarea recursului a emis o ordonanţă de urgenţă prin care a abrogat hotărârea de Guvern X. Prin aceeaşi ordonanţă de urgenţă s-a decis reducerea pensiilor pentru aceleaşi categorii de persoane. Comentaţi situaţia creată din perspectiva principiului statului de drept.

3. Prin legea electorală în vigoare în iunie 2012, mandatele de parlamentar se repartizau după un sistem mixt, în care o parte dintre ele se adjudecau prin vot uninominal, iar celelalte se repartizau fiecărui partid care a depăşit pragul electoral proporţional cu numărul de voturi obţinut.

Cu patru luni înainte de alegeri, Parlamentul adoptă o nouă lege electorală, prin care se stabileşte că toate mandatele de parlamentar se vor adjudeca, pe calea votului uninominal, acelui candidat care a obţinut cele mai multe voturi în colegiul său electoral.

Privind la regulile statului de drept, este această lege constituţională?

DETALII EXTRAS: