Recent adaugate

Crescatoria de Gaste

Crescatoria de Gaste

Pretul nostru: 29.00 Lei (RON)
ALTOIREA, pe intelesul tuturor

ALTOIREA, pe intelesul tuturor

Pretul nostru: 23.50 Lei (RON)
Super REDUCERE - Pachet 3 Carti pt. Admiterea in Avocatura / Magistratura

Super REDUCERE - Pachet 3 Carti pt. Admiterea in Avocatura / Magistratura

Pret intreg: 359.00 Lei (RON)
Pretul nostru: 179.50 Lei (RON)
Reducere: 179.50 Lei (RON) (50.00%)
Teste Grila – Drept civil. Drept procesual civil. Drept penal. Procedura penala | 2015

Teste Grila – Drept civil. Drept procesual civil. Drept penal. Procedura penala | 2015

Pret intreg: 110.00 Lei (RON)
Pretul nostru: 99.00 Lei (RON)
Reducere: 11.00 Lei (RON) (10.00%)

Google+

Drept civil. Succesiuni. Mostenirea testamentara | Autor: Ioana Nicolae

  

Recomanda unui prieten Adauga parerea ta Adauga in lista de dorinte Adauga spre comparare
Descriere

EXTRAS:

(...)

Vom analiza în cele ce urmează aceste caractere juridice ale testamentului:

a) testamentul este un act juridic – fiind un act juridic, testamentul trebuie să îndeplinească în primul rând condiţiile generale de validitatea ale oricărui act juridic în general, dar în acelaşi timp trebuie să îndeplinească şi condiţiile specifice de validitate impuse de lege pentru testament. Prin act juridic civil se înţelege manifestarea de voinţă sau, după caz, acordul de voinţă făcut cu intenţia de a produce efecte juridice, adică de a naşte, de a modifica sau de a stinge un raport juridic civil concret. Condiţiile generale de validitate impuse actului juridic se referă la consimţământ, capacitate, obiect şi cauză, condiţii la care se adaugă cele specifice testamentului;

b) testamentul este un act juridic unilateral – clasificarea actelor juridice civile în funcţie de numărul părţilor se face în acte juridice unilaterale, acte juridice bilaterale şi acte juridice multilaterale. Testamentul se încadrează în categoria actelor juridice unilaterale. Actul juridic unilateral reprezintă rezultatul voinţei unei singure părţi, aşa cum prevede art. 1324 C. civ. În cazul testamentului, manifestarea de voinţă a testatorului este suficientă pentru a da naştere la drepturi şi obligaţii, evident, de la moartea testatorului. Fiind vorba despre un act juridic unilateral, nu se cere ca legatarul să-şi manifeste opţiunea pentru ca acesta să-şi producă efectele juridice. Pentru a înţelege mai bine acest aspect, arătăm că manifestarea de voinţă a testatorului exprimată prin testament produce efecte juridice la moartea sa, indiferent de poziţia legatarului. Cu alte cuvinte, legatul se dobândeşte chiar din momentul deschiderii moştenirii prin actul unilateral al testatorului, dacă legatarul nu renunţă la legat.

Ceea ce trebuie reţinut este faptul că acceptarea legatului de către legatar sau a celorlalte dispoziţii cuprinse în testament constituie acte juridice distincte şi unilaterale, acte de opţiune succesorală, care nu trebuie să se întâlnească cu voinţa testatorului ca în cazul actelor juridice bilaterale. Voinţa testatorului manifestată prin întocmirea testamentului va produce efecte juridice, respectiv are loc transmiterea legatului către legatar, de la data deschiderii moştenirii, cu singura condiţie ca legatarul să nu repudieze legatul. Aşa cum am menţionat, acceptarea legatului de către legatar constituie un act de opţiune succesorală, act unilateral şi distinct de testamentul lăsat de defunct, aceste acte distincte nefiind necesar să se unească, ca în cazul actului juridic bilateral (contract);

c) testamentul este un act juridic esenţialmente personal – aceasta înseamnă că testamentul nu poate fi încheiat prin reprezentare sau cu încuviinţarea ocrotitorului legal. Doar o persoană cu capacitatea de a dispune poate testa, exclusiv personal, iar o persoană lipsită de această capacitate nu poate încheia, nici prin reprezentare şi nici cu încuviinţarea ocrotitorului legal, un astfel de act. Caracterul esenţialmente personal al testamentului nu este contrazis de prevederile art. 94 din Legea nr. 36/1995, text care prevede că testatorul îşi dictează dispoziţiile în faţa notarului. Notarul public se îngrijeşte de scrierea testamentului, pe care îl citeşte testatorului sau, după caz, îl dă să îl citească, făcând menţiune expresă despre îndeplinirea acestor formalităţi. Dacă dispunătorul îşi redactase deja actul de ultimă voinţă, testamentul autentic îi va fi citit de către notarul public. După citire, dispunătorul trebuie să declare că actul exprimă ultima sa voinţă, testamentul fiind apoi semnat de către testator, iar încheierea de autentificare, de către notarul public. De asemenea, trebuie menţionat că testatorul poate apela pentru întocmirea testamentului la cunoştinţele de specialitate ale unui avocat, care să îl informeze asupra condiţiilor de redactare şi a clauzelor testamentare, nefiind încălcat în acest sens caracterul esenţialmente personal al acestui act juridic. Ceea ce este esenţial este ca manifestarea de ultimă voinţă, făcută prin întocmirea testamentului, să reprezinte voinţa personală a testatorului. Testamentul este în egală măsură un act cu caracter individual, adică acesta reprezintă voinţa unei singure persoane. Articolul 1036 C. civ. interzice expres testamentul reciproc prin care două sau mai multe persoane testează, prin acelaşi act, fie una în favoarea celeilalte, fie amândouă în favoarea unui terţ;

d) testamentul este un act juridic solemn – aceasta semnifică că testamentul, sub sancţiunea nulităţii absolute, trebuie să fie încheiat într-una dintre formele impuse de lege. Condiţiile de formă ale testamentului sunt condiţii ad validitatem. Persoana care doreşte să testeze o va putea face exclusiv printr-una dintre formele de testament prevăzute de lege, putându-se vorbi în acest sens de o libertate limitată a testatorului impusă de lege;

e) testamentul este un act juridic mortis causa – aceasta semnifică faptul că efectele dispoziţiilor testamentare se produc numai la moartea testatorului. Până la momentul decesului lui de cuius, acesta poate dispune potrivit propriei dorinţe de bunurile ce fac obiectul dispoziţiilor testamentare. Aceasta înseamnă că legatarul nu are niciun drept asupra bunurilor ce fac obiectul legatului, atâta timp cât testatorul este în viaţă, iar efectele specifice ale testamentului se produc odată cu moartea lui de cuius, la momentul deschiderii moştenirii. În ceea ce priveşte condiţiile de validitate ale testamentului, menţionăm că acestea se analizează în funcţie de data întocmirii acestuia, şi nu raportat la data deschiderii moş- tenirii, când testamentul îşi produce efectele;

f) testamentul este un act juridic esenţialmente revocabil – testatorul, până la decesul său, poate reveni oricând asupra dispoziţiilor sale testamentare. Aceasta înseamnă că testatorul poate revoca testamentul total sau parţial sau poate aduce anumite modificări dispoziţiilor sale testamentare anterioare. Articolul 956 C. civ. interzice expres ca testatorul să renunţe la dreptul de a revoca testamentul, renunţarea constituind un pact asupra unei succesiuni viitoare, prohibit expres de legiuitor.

(...)

Pretul nostru: 35.00 Lei (RON)
Cantitate:

Cuprins

TITLUL I. DEVOLUŢIUNEA TESTAMENTARĂ A MOŞTENIRII

Capitolul I. Noţiuni privind moştenirea testamentară

Secţiunea 1. Testamentul. Elemente comune tuturor formelor testamentare

1.1. Testamentul – reglementare legală, definiţie, caractere juridice şi cuprins

1.2. Proba şi interpretarea testamentului

Secţiunea a 2-a. Condiţiile de validitate ale testamentului

2.1. Noţiuni introductive

2.1.1. Condiţiile de fond cerute pentru validitatea testamentului

2.1.1.1. Capacitatea

2.1.1.2. Consimţământul

2.1.1.3. Obiectul

2.1.1.4. Cauza

2.2. Condiţiile de formă cerute pentru validitatea testamentului

2.2.1. Noţiuni introductive generale privind forma testamentului

2.2.2. Forma scrisă

2.2.3. Interzicerea testamentului reciproc

Capitolul II. Formele testamentului

2.1. Noţiuni generale privind formele testamentului

2.2. Testamentele ordinare

2.2.1. Testamentul olograf

2.2.1.1. Reglementarea şi noţiunea testamentului olograf

2.2.1.2. Avantajele şi inconvenientele testamentului olograf

2.2.1.3. Condiţiile speciale de formă ale testamentului olograf

2.2.1.4. Deschiderea testamentului olograf

2.2.1.5. Forţa probatorie a testamentului olograf

2.2.2. Testamentul autentic

2.2.2.1. Reglementarea şi noţiunea testamentului autentic

2.2.2.2. Avantajele şi inconvenientele testamentului autentic

2.2.2.3. Autentificarea testamentului

2.2.2.4. Înregistrarea testamentului autentic

2.2.2.5. Forţa probantă a testamentului autentic

2.3. Testamentele privilegiate

2.3.1. Noţiunea şi reglementarea legală a testamentelor privilegiate

2.3.2. Testamentul făcut în caz de epidemii, catastrofe, războaie sau alte asemenea împrejurări excepţionale

2.3.3. Testamentul întocmit la bordul unei nave sau aeronave

2.3.4. Testamentul militarilor

2.3.5. Testamentul făcut de o persoană internată într-o instituţie sanitară

2.3.6. Reguli comune aplicabile testamentelor privilegiate

2.4. Alte forme testamentare

2.4.1. Testamentul sumelor şi valorilor depozitate

2.4.2. Testamentul făcut în străinătate de un cetăţean român

Capitolul III. Principalele dispoziţii testamentare

Secţiunea 1. Legatul

1.1. Noţiunea de legat. Caractere juridice. Desemnarea legatarului

1.2. Clasificarea legatelor

1.2.1. Clasificarea legatelor după obiectul lor

1.2.1.1. Legatul universal

1.2.1.2. Legatul cu titlu universal

1.2.1.3. Legatul cu titlu particular

1.2.2. Clasificarea legatelor după criteriul modalităţilor care le afectează

1.2.2.1. Legatul pur şi simplu

1.2.2.2. Legatul cu termen

1.2.2.3. Legatul sub condiţie

1.2.2.4. Legatul cu sarcină (sub modo)

1.3. Ineficacitatea legatelor

1.3.1. Noţiunea de ineficacitate a legatului

1.3.2. Nulitatea legatelor

1.3.3. Revocarea legatelor

1.3.3.1. Revocarea voluntară

1.3.3.2. Revocarea judecătorească

1.3.3.3. Caducitatea legatelor

1.3.3.4. Destinaţia bunurilor constituind obiectul unui legat ineficace

Secţiunea a 2-a. Dezmoştenirea

2.1. Noţiunea dezmoştenirii şi reglementarea legală

2.2. Felurile dezmoştenirii

2.3. Efectele dezmoştenirii

2.4. Nulitatea dezmoştenirii

Secţiunea a 3-a. Execuţiunea testamentară

3.1. Reglementarea legală şi noţiunea execuţiunii testamentare

3.2. Natura juridică a execuţiunii testamentare

3.3. Atribuţiile şi puterile executorului testamentar

3.4. Încetarea execuţiunii testamentare

Capitolul IV. Limitele dreptului de dispoziţie asupra moştenirii

4.1. Consideraţii introductive privind limitele dreptului de dispoziţie asupra moştenirii

4.2. Oprirea actelor juridice asupra unei moşteniri nedeschise

4.2.1. Noţiune şi reglementare

4.2.2. Condiţiile actelor juridice asupra moştenirii nedeschise

4.2.3. Sancţiunea aplicabilă actelor juridice asupra moştenirii nedeschise

4.3. Oprirea substituţiilor fideicomisare graduale şi veşnice

4.3.1. Reglementarea legală şi noţiunea substituţiei fideicomisare

4.3.2. Condiţiile substituţiei fideicomisare

4.3.3. Regimul juridic al substituţiei fideicomisare

4.3.4. Liberalităţile reziduale

4.4. Oprirea liberalităţilor care încalcă rezerva succesorală

4.4.1. Reglementarea legală şi noţiunea rezervei succesorale

4.4.2. Caracterele juridice ale rezervei succesorale

4.4.2.1. Rezerva succesorală este o parte a moştenirii

4.4.2.2. Rezerva succesorală este indisponibilă

4.4.3. Moştenitorii rezervatari

4.4.3.1. Precizări prealabile

4.4.3.2. Rezerva descendenţilor

4.4.3.3. Rezerva ascendenţilor privilegiaţi

4.4.3.4. Rezerva soţului supravieţuitor

4.4.4. Calculul rezervei şi al cotităţii disponibile

4.4.4.1. Noţiuni introductive

4.4.4.2. Stabilirea activului brut al moştenirii

4.4.4.3. Stabilirea activului net al moştenirii

4.4.4.4. Reunirea fictivă a valorii donaţiilor făcute de defunct

4.4.4.5. Determinarea valorii rezervei şi a cotităţii disponibile

4.4.5. Reducţiunea liberalităţilor excesive

4.4.5.1. Reglementarea legală şi noţiunea reducţiunii liberalităţilor excesive

4.4.5.2. Persoanele care pot invoca reducţiunea liberalităţilor excesive

4.4.5.3. Ordinea reducţiunii liberalităţilor excesive

4.4.5.4. Căile procedurale de exercitare a dreptului la reducţiune

4.4.5.5. Efectele reducţiunii liberalităţilor excesive

4.4.5.6. Reducţiunea unor liberalităţi speciale

4.5. Raportul donaţiilor

4.5.1. Reglementarea legală şi noţiunea de raport al donaţiilor

4.5.2. Domeniul de aplicare a raportului donaţiilor

4.5.2.1. Debitorii obligaţiei de raport

4.5.2.2. Donaţiile care sunt supuse raportului şi donaţiile care nu sunt supuse raportului

4.5.3. Condiţiile raportului donaţiilor

4.5.4. Persoanele care pot cere raportul donaţiilor

4.5.5. Modul cum se realizează raportul donaţiilor

4.5.6. Căile procedurale de realizare a raportului donaţiilor

4.5.7. Modul de evaluare a bunului în cazul raportului prin echivalent

4.5.8. Raportul în natură

4.5.9. Imputarea liberalităţilor şi cumulul rezervei cu cotitatea disponibilă

Bibliografie 

Titlul cartii: Drept civil. Succesiuni. Mostenirea testamentara | Autor: Ioana Nicolae
Numele autorului/lor: Ioana Nicolae
Editura: Hamangiu
Data aparitiei: 5 Ianuarie 2015
Numar de pagini: 216
ISBN: 978-606-27-0167-3
Tip coperta: Brosata
Pret intreg (Pretul de coperta afisat de producator): 35
Formatul de livrare: Carte in format tiparit

by Admin, 06 Jan 2015

Cartea este destinata in principal uzului studentilor Facultatii de Drept din cadrul Universitatii Transilvania din Brasov, atat a celor ce frecventeaza cursurile de zi, precum si a celor de la programul cu frecventa redusa, venind sa completeze programa universitara la disciplina Succesiuni, impreuna cu lucrarea Drept civil. Succesiuni. Mostenirea legala.

Newsletter

Enter your email to subscribe to Newsletter:

Cosul de cumparaturi

In acest moment, COSUL DE CUMPARATURI este gol !

Moneda

Recent vizualizate

Bestsellers

Tratat de crestere a bovinelor. Volumul 1

Tratat de crestere a bovinelor. Volumul 1

Pretul nostru: 80.00 Lei (RON)
Cresterea Crapului - Carte din Colectia Ferma

Cresterea Crapului - Carte din Colectia Ferma

Pretul nostru: 39.00 Lei (RON)

eXTReMe Tracker