Deontologia profesionala a executorului judecatoresc | Autor: Valeriu Capcelea, Eugen Huruba

Desfasurarea relatiilor internationale nu poate fi conceputa, in prezent, in afara dreptului international public, iar pregatirea oricarui specialist in domeniul relatiilor internationale nu se poate realiza fara o cunoastere temeinica atat a continutului, cat si a dinamicii normelor juridice internationale in raporturile dintre actorii ce participa la viata internationala si a implicatiilor majore pe care acestea le au in viata interna a statelor.

Prezenta lucrare abordeaza institutiile specifice dreptului international public dintr-o perspectiva cuprinzatoare in care analiza juridica se imbina cu cea a evenimentelor istorice, politice, militare si economice internationale, oferind o analiza interdisciplinara in scopul explicarii cat mai complete a fenomenelor internationale, nu de putine ori, deosebit de complexe.

Structurata in 12 capitole, lucrarea abordeaza teme precum izvoarele si subiectele dreptului international, tratatele internationale, dreptul marii, solutionarea pasnica a diferendelor sau raspunderea in dreptul international, iar existenta, la sfarsitul fiecarui capitol, a dictionarului juridic, a testelor de evaluare si a temelor de referate demonstreaza imbinarea intr-o maniera deosebita a rigorii rationamentului juridic cu claritatea pedagogica.

EXTRAS:

1. Regimul juridic al edificiilor de cult este o temă care, din punct de vedere al dreptului statal, nu a fost tratată încă. Există o lucrare care analizează aceste bunuri din punctul de vedere al ordinii interne a cultelor. Pe lângă această lipsă, motivul determinant al acestui studiu l-a constituit găsirea unei soluţii la conflictul ce priveşte edificiile de cult ce au aparţinut cultului greco-catolic, preluate de la acesta în perioada 1940-1989.

Spre a ajunge la o soluţie trebuie să stabilim dacă, de principiu, este posibilă trecerea credincioşilor, membri ai persoanei juridice a unităţii de cult, la un alt cult diferit, la o altă persoană juridică, şi odată cu aceştia să treacă şi edificiul de cult la cultul nou ales, pe calea unui transfer între două patrimonii diferite.

Analiza regimului juridic al edificiului de cult cât şi a acestei posibilităţi de trecere şi de transfer arătată anterior, ca exerciţiu al dreptului la libertate religioasă, face necesară studierea dreptului la libertate religioasă, a limitelor în care acest drept poate fi exercitat de persoana fizică şi în legătură cu persoana juridică, limite care sunt cantonate de către stat, dar de maniera în care cultelor li s-a atribuit autonomie, ceea ce înseamnă că ele stăpânesc asupra domeniului religiei cu puterea derivată din autonomie

(...)

Cultul este autonom, iar statul este neutru din punct de vedere al religiei. Trecerea unor credincioşi de la un cult la altul este o problemă de religie, cu privire la care statul este neutru, şi, chiar dacă se reflectă şi asupra patrimoniului, pare că statul nu se poate implica. Statul este obligat însă să asigure pacea socială, astfel că ar părea că trebuie să asigure o soluţie, soluţie posibilă, însă cadrată sau limitată de autonomie şi neutralitate, limită în care se pot pronunţa şi instanţele.

Sunt analizate orice alte litigii sau controverse ce au apărut sau pot să apară, sistemele sau teoriile folosite în soluţionarea lor, dar nu înainte de a analiza cât se poate de consistent regimul juridic al acestor bunuri.

(...)