Psihologia in transporturi | Autori: Mihaela Chraif, Mihai Anitei

Structurată pe douăsprezece capitole, lucrarea Florindei Golu oferă o viziune panoramică asupra spectacolului înlănţuirii ciclurilor vieţii, cu aspectele lor de contrast, schimbătoare, cu continuităţile şi discontinuităţile lor. Se insistă, cu temei, pe momentele tensionale, conflictuale, de criză, generatoare de noi motivaţii ale dezvoltării, care imprimă acesteia caracterul de proces frământat, dramatic, în contextul căruia individul se află într-o continuă şi febrilă căutare de sine.

Vârstele şi stadiile dezvoltării sunt diferite, cu profiluri psihologice distincte, dar nu sunt delimitate strict, rigid, prin graniţe de netrecut. Dimpotrivă, orice nou stadiu se prepară în sânul stadiului precedent şi oferă, la rândul lui, premisele trecerii către stadiul următor. De aici aspectul de istorie unică şi unitară a evoluţiei în timp a fiinţei umane, care rămâne tot timpul ea însăşi, identică cu sine, dar care, în acelaşi timp, acumulează şi asimilează variate modificări – cognitive, emoţionale, comportamentale, acţionale – adaptându-se la noile statute şi roluri pe care societatea i le scoate în cale pe fiecare nou palier de vârstă. Desigur că, încercând să se adaptezele la cerinţele şi prescripţiile sociale, actorii dezvoltării lunecă adesea pe panta anumitor derapări, abateri, deviaţii de la modelele psihocomportamentale expectate. Se produc aşa-numitele „erori de dezvoltare”, care, necorectate la timp, prin mecanisme educaţionale, pot sa-l coste scump pe individ, întârziindu-i evoluţia şi reducându-i potenţialul adaptativ în raport cu viaţa familială, profesională, personală.

Autoarea este foarte atentă la aceste posibile evoluţii deformate, anomice, le identifică, le semnalează celor interesaţi şi schiţează strategii ameliorative.

Dincolo de prim-planul analizei, care curge natural, fluent pe un făgaş structurat, am zice, algoritmic şi constant menţinut de autoare, construcţia lucrării conţine şi un plan secund, care îmbracă forma unor casete, tabele şi imagini, aferente textului, conţinând numeroase analize de caz, informaţii exemplificative, materiale iconice care dau suport şi substanţă tratării teoretice şi care determină ca, pe ansamblu, textul să devină foarte convingător, iar lectura lui foarte plăcută.

Autoarea evită stilul linear, simplist, superficial de biografiere descriptiv-narativă a evoluţiei psihice a omului şi trece la o abordare mai apropiată de realitate, îmbinând descrierea cu analiza explicativă aprofundată. Această calitate, asociată într-o manieră fericită cu modul de conducere a discursului ştiinţific, care este unul concret, flexibil, atrăgător, convingător, determină ca portretul psihologic al omului, cu diversele lui componente, configurate şi eşalonate cronologic, să capete coerenţă, nuanţă şi culoare, să devină unul viu, impregnat de luminile, dar şi de umbrele proprii fiecărei perioade de vârstă şi definitoriu pentru fiecare individualitate în parte. Toate acestea credem că îl vor motiva pe cititor să zăbovească cu interes asupra textului şi să realizeze o lectură agreabilă şi profitabilă.

Lucrarea Florindei Golu se înscrie în tradiţia şcolii psihologiei româneşti, cu rezultate remarcabile în domeniul analizei longitudinale a evoluţiei omului, a modului cum face el diverse achiziţii psihice, cum le gestionează şi cum se preocupă de multiplicarea lor – analiză al cărei iniţiator şi exponent de marcă este prof. Ursula Şchiopu.

Recomandăm, cu toată căldura, cititorilor – psihologi şi nepsihologi – cartea Florindei Golu, având convingerea că vor găsi în ea atât o informaţie bogată, diversă, modernă despre dezvoltarea psihică a omului cât şi sugestii, metode şi tehnici de explorare a universului evolutiv al psihismului şi, implicit, de îmbunătăţire a performanţelor cunoaşterii de sine şi a altora.

Unele din tehnicile prezentate pe parcursul acestei lucrãri sunt utilizate în cabinetele de consiliere psihologicã si psihoterapie, iar altele, mai simple, pot fi utilizate chiar de persoanele care suferã de tulburãri anxioase nu prea grave, în absenta unui terapeut calificat.

În prima parte a lucrãrii sunt prezentate principiile psihoterapiei cognitive si cognitiv-comportamentale, precum si evolutia tehnicilor ce se inscriu in acest domeniu. O atentie deosebita este acordata metodelor cognitive de evaluare si autoevaluare a tulburarilor anxioase si a fricilor umane.

În partea a doua a lucrãrii sunt descrise metode comportamentale si cognitiv-comportamentale de terapie a tulburãrilor caracterizate prin anxietate generalizatã si atacuri de panicã, precum si a tulburãrilor fobice si obsesiv-compulsive. Sunt analizate în detaliu si aspectele psihologice ale fobiei sociale.

O parte însemnatã a lucrãrii este dedicatã anxietãtii legate de problemele sexuale si de relatiile interpersonale.

Particularitãtile si caracteristicile societãtii în care trãim, nesiguranta resimtitã permanent determinã ca din ce în ce mai multi indivizi sã se confrunte cu acest fenomen: anxietatea. Prezenta lucrare se înscrie în acest context. Ea îsi propune sã ofere un motiv de reflectie în legãturã cu demersul psihoterapiei moderne si faciliteazã întelegerea aparitiei tulburãrilor care au la bazã anxietatea.

Autoarea, prof. univ. dr. Irina Holdevici, cu peste 25 de ani de experientã ca psihoterapeut si psiholog specializat în optimizarea performantelor umane, recunoscutã în tarã si strãinãtate, a publicat numeroase volume, studii si articole în domeniul psihoterapiei cognitiv-comportamentale.

Volumul de fatã se remarcã prin ansamblul de cunostinte stiintifice transmis, invitând cititorul sã se întrebe în legãturã cu modul în care tehnicile de psihoterapie rezolvã numeroase probleme de viatã cu care se confruntã oamenii sau în legãturã cu dificultãtile pe care le întâmpinã si de care trebuie sã tinã seama terapia

Aceasta carte si-a propus, inca de la prima ei editie, din anul 2007, sa surprinda nuantarile si distilarile pe care le-a "suferit” conceptul de invatare umana, de la impunerea lui in psihologie pana la statutul de concept-pivot al unei ramuri a psihologiei generale (psihologia invatarii). 

Scopul unei asemenea incursiuni nu a fost unul pur teoretic, abstract, ci, mai degraba acela de a evidentia faptul ca progresul in cunoasterea invatarii a insemnat progresul in cunoasterea si afirmarea fiintei umane nu numai ca fiinta reactiva ci si ca fiinta generativa, proactiva, care aspira la dobandirea abilitatii de a-si utiliza constient, eficient teribila capacitate de a invata in impresionantele procese ale autoimplinirii existentiale si ale evolutiei spirituale.

DESPRE AUTOR:

Valeria Negovan

Profesor universitar, doctor, la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, departamentul Psihologie, Universitatea din Bucuresti, titular al cursurilor Psihologia educatiei si Psihologia invatarii (nivel licenta) si Psihologia carierei - nivel master) si promotor al unor noi discipline/cursuri universitare la diferite programe de studii masterale (Psihologie educationala avansata, Managementul situatiilor de criza in mediul scolar, Interventii psihologice in situatii de criza in mediul scolar, Psihologie pozitiva aplicata in educatie, Sanatate si siguranta in mediul scolar/educativ, Psihologia invatarii - implicatii in orientarea scolara si vocationala).

Activitatea stiintifica a Valeriei Negovan este focalizata pe teme ca invatarea academica (strategii si stil de invatare, autonomie si autoreglare), starea de bine (well being) in relatie cu autodeterminarea in mediul universitar; antecedentele si consecintele autonomiei si autodeterminarii in planul functionarii psihice optimale a copiilor, adolescentilor si tinerilor.

Ca psiholog cu drept de libera practica, principal, autonom, cu drept de supervizare profesionala in specialitatea „Psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala”, acreditat de Colegiul Psihologilor din Romania, desfasoara activitati practice de interventie care ii asigura baza empirica si domeniul aplicativ pentru cercetarea stiintifica si pentru sintezele teoretice.

Lucrarea "Psihologia carierei" se adreseaza in primul rand studentilor (nivel licenta, masteral sau doctoral) de la facultatile care pregatesc specialisti in domenii in care “cariera” este obiect de studiu si/sau interventie ameliorativ-optimizatoare (psihologie, stiintele educatiei, sociologie, resurse umane).

Pentru tinerii specialisti, angajati deja in provocatorul traseu-flux al construirii carierei, cartea si-a dorit sa transmita, in plus, mesajul ca viata omului contemporan, construindu-se ca o cariera si cariera omului contemporan tinzand sa se identifice cu viata sa, vechea dilema «cariera profesionala sau viata personala» necesita noi perspective de abordare si noi solutii.

Lucrarea de fata abordeaza un subiect de un real interes pentru o categorie larga de cititori preocu­pati de aspectele psihologice ale perfor­mantei umane în general. Oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca exista unele elemente comune care caracte­rizeaza per­sonalitatea omului care reuseste indiferent de domeniul de activitate.

Totodata, lucrarea este rodul experientei autoarei în dome­niul psihoterapiei, psihologiei sportive si a psiho­logiei optimizarii comportamentului, ea cuprinzand date din literatura de specialitate, dar si cazuri clinice în care tehnicile psiho­terapeutice si autoformative au ajutat persoana sa devina mai sa­natoasa, mai echilibrata, mai eficienta.

Aceasta carte se adreseaza tuturor celor care doresc sa se autoperfectioneze si sa fie sana­tosi, eficienti si sa aiba succes indiferent de domeniul de activitate.Desigur, exista si diferente, mai ales în privinta aptitudinilor, care pot sa fie psiho­motrice la spor­tivi, artistice sau manageriale, dar personalitatea orientata spre succes pare sa fie împinsa de ace­leasi resorturi interioare spe­cifice. Mai mult, metodele de reglare si auto­reglare ale starilor psihice, care îsi au originea în psihologia umana se se extind astazi tot mai mult în activitatea tuturor categoriilor de oameni si mai ales în psihologia educationala, pentru prevenirea esecului scolar si/sau profesional datorat unor factori de natura afectiva. Stresul, de exemplu, reprezinta o dimen­siune constanta a vietii noastre cotidiene. 

Daca pana în 1989 factorii stresanti tineau, în primul rand, de as­pectele negative ale dicta­turii, la ora actuala, societatea de tranzitie aduce pe scena vietii, noi tipuri de situatii stresante: incerti­tudinea, schimbarile rapide si adesea impre­vizibile, concurenta, somajul, necesitatea reorientarii si recalificarii profe­sio­nale rapide si, nu în ultimul rand, scaderea nivelului de trai.