Curs de drept civil. Drepturile reale principale | Autori: Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu, Bogdan Nazat

STOC EPUIZAT!

Lucrarea Curs de contracte civile conform Noului Cod civil | Autor: Titus Prescure prezinta si examineaza contractele civile reglementate de catre noul Cod civil intrat in vigoare la 1 octombrie 2011, utilizate atat in raporturile dintre neprofesionisti, cat si in raporturile dintre profesionisti ori dintre acestia si neprofesionisti. Totodata, lucrarea reprezinta un material didactic de baza in demersul studierii acestei discipline de catre studentii facultatilor de drept.

In cadrul cursului sunt analizate: vanzarea, schimbul, furnizarea, locatiunea (cu formele sale speciale – inchirierea locuintelor si arendarea), antrepriza, societatea, donatia, renta viagera, intretinerea, jocul, imprumutul, depozitul, asigurarea, mandatul si tranzactia: sunt evidentiate si comentate elementele de modernitate si de noutate introduse de legiuitorul roman in reglementarea unor contracte clasice si, de asemenea, este semnalata solutionarea normativa a unor vechi controverse doctrinare si jurisprudentiale.

EXTRAS:

Curs de drept civil. Succesiuni | Conform Noului Cod civil

Lucrarea de fata urmareste cinci aspecte importante ale succesiunii:

- Deschiderea mostenirii

- Mostenirea legala

- Mostenirea testamentara

- Transmisiunea mostenirii

- Partajul mostenirii

Prin bogatia si complexitatea problematicii sale, materia dreptului succesoral a fost dintotdeauna si continua sa fie atragatoare pentru jurist. In conditiile generale ale integrarii europene si ale frecventelor modificari legislative, dreptul succesoral este supus si el unor ample si inerente reconsiderari. In acest context, apreciem ca recentele dispozitii ale noului Cod civil si celorlalte acte normative in materie sunt oportune si utile.

Lucrarea este conceputa sa faca parte din categoria cursurilor universitare, accentul se pune pe sistematizarea materiei corespunzator categoriei careia i se adreseaza, dar materialul poate constitui si un punct de vedere pentru ulterioarele studii de drept succesoral.

EXTRAS:

Capitolul 1

Introducere în studiul drepturilor reale Recapitularea chestiunilor conexe din cadrul părţii generale. Raportul juridic. Distincţia bunuri mobile – bunuri imobile. Distincţia drepturi reale – drepturi de creanţă

I. Legislaţie relevantă. Comentarii de text

NCC

art. 535-546 (definiţie şi clasificări ale bunurilor; art. 536-540, 542 – distincţia bunuri mobile – bunuri imobile);

art. 547-550 (distincţia fructe-producte, dobândirea lor de către proprietar);

art. 1273 (principiul consensualismului în transmiterea şi constituirea drepturilor reale);

art. 1674 (regula consensualismului în materia vânzării);

art. 885 (principiul efectului constitutiv de drept al înscrierii în CF a drepturilor reale imobiliare);

art. 551 (enumerarea exemplificativă a drepturilor reale);

C. civ. 1864

art. 462-471 (Despre imobile);

art. 472-474 (Despre mobile).

• Legiuitorul nu preia în NCC categoria imobilelor prin destinaţie aşa cum se regăsea ea în C. civ. 1864 (bunuri prin natura lor mobile, care sunt considerate imobile, dacă proprietarul comun al acestora le-a afectat uzului şi exploatării imobilului prin natura sa).

În schimb, art. 538 NCC introduce o categorie nouă, a bunurilor care sunt considerate imobile (deşi sunt mobile prin natura lor) pentru că sunt afectate încorporării sau reîncorporării în bunul imobil prin natura sa.

• Bunurile mobile sunt în continuare o categorie reziduală – toate bunurile pe care legea nu le consideră imobile sunt mobile – art. 539 NCC 2 Drept civil. Drepturi reale

II. Speţe şi probleme teoretice

1. A îi vinde lui B 10 arbori spre tăiere, din parcela sa de pă- dure. Părţile stipulează în contract că arborii se vor tăia după o lună de la de încheierea acestuia. La 2 săptămâni de la încheierea vânzării, C, creditor al lui A, porneşte executarea silită împotriva acestuia, prin vânzarea la licitaţie a parcelei amintite.

B se opune, pe calea contestaţiei la executare. El arată că a dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare 10 arbori spre tăiere şi cere predarea lor. În replică, C invocă nulitatea contractului pentru lipsa formei autentice necesare înstrăinării imobilelor, precum şi neîndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară.

La rândul său, A arată că arborii vizaţi spre tăiere au ars într-un incendiu cauzat de o furtună cu fulgere, prin urmare el este liberat de obligaţia de predare, având în vedere că o clauză a contractului prevede că riscul pieirii fortuite a bunurilor vândute se va transfera odată cu proprietatea, indiferent dacă bunul a fost predat sau nu.

Analizaţi, separat, apărările lui C, respectiv ale lui A. Care va fi soluţia instanţei?

(Notă. A se vedea şi art. 1274 NCC).

2. A este proprietar al unui teren agricol dat în folosinţă gratuită lui B. Pornindu-se executarea silită împotriva lui A, creditorul vrea să vândă la licitaţie atât terenul, cât şi utilajele de exploatare a acestuia, pe care B le ţinea într-o baracă pe care o aşezase la capă- tul parcelei.

Comentaţi situaţia juridică din speţă.

3. La încetarea contractului de uzufruct dintre A şi B, având ca obiect o clădire, proprietarul A vinde clădirea respectivă lui C.

După o lună de la vânzare, B se prezintă la C, pretinzându-i să îi permită să ridice din imobil un cuier, o canapea şi centrala termică, iar din grădina casei o bancă, pe care susţine că le-a adus acolo în cursul uzufructului. A confirmă susţinerile lui B.

C precizează că le-a cumpărat ca elemente ale imobilului şi refuză să dea curs cererii lui B.

Fiind acţionat în judecată de către B, C repetă aceleaşi argumente. Care va fi soluţia instanţei? Motivaţi.

4. A, proprietar al unui imobil alcătuit din mai multe apartamente, încheie cu B un contract prin care constituie un drept de  uzufruct asupra unui apartament şi cu C un contract de închiriere a unui alt apartament. Ambele contracte se încheie pe o perioadă de 6 luni, iar B şi C îşi execută obligaţiile pecuniare în avans pentru întreaga durată a contractelor.

La două luni de la încheierea contractelor, în urma unei ruperi de nori, are loc o alunecare de teren, care afectează structura de rezistenţă a imobilului, făcându-l nesigur pentru locuit.

B şi C îi pretind lui A restituirea sumelor aferente ultimelor 4 luni din perioada pentru care a fost constituit uzufructul, respectiv a fost încheiată locaţiunea. A arată că nu acceptă să îi despăgubească, deoarece imobilul a fost deteriorat fără vina sa.

Sunteţi judecător, soluţionaţi motivat pretenţiile celor doi.

5. La data de 10.10.2012, A este acţionat în judecată de către B, care solicită executarea silită a creanţei sale împotriva lui A. Reclamantul arată că, în urmă cu un an, i-a vândut lui A mai multe materiale, printre care: pavele pentru exterior, ornamente de grădină din ciment şi cărămidă. Deoarece, până în prezent, A nu a achitat preţul, B invocă art. 2339 alin. (1) lit. a) NCC, exprimându-şi intenţia de a revinde bunurile respective (care se găsesc la A), pentru a-şi recupera prejudiciul. Reclamantul precizează că acest lucru este perfect posibil, deoarece: ornamentele se află aşezate în gră- dina casei lui A; de asemenea, A a desfiinţat recent anexa pentru a cărei construire a folosit cărămida, aceasta fiind recuperată şi depozitată tot pe terenul pârâtului. Pavelele au fost, la rândul lor, scoase din sol, pentru amenajarea unui nou drum de acces.

Analizaţi situaţia juridică. Precizaţi şi motivaţi soluţia instanţei.

6. B, creditor ipotecar al lui C, doreşte să îşi realizeze creanţa prin vânzarea silită a terenului cu vie, proprietatea lui C, asupra căruia poartă ipoteca sa. În consecinţă, la 8.10.2012, notează în cartea funciară a imobilului începerea urmăririi sale silite.

A formulează contestaţie la executare, care invocă un drept asupra recoltei de struguri, coaptă deja de două săptămâni şi în curs de culegere. În cadrul litigiului survenit între A şi B, A îşi întemeiază pretenţiile pe faptul că a cumpărat de la C încă din februarie recolta de struguri (încă) nerealizată, pentru anul respectiv. În probaţiune, A prezintă exemplarul său din înscrisul redactat de C, care constată vânzarea. La rândul său, B precizează că, în luna iunie a anului în curs, i-a acordat lui C un împrumut garantat de acesta cu o ipotecă, înscrisă în cartea funciară, asupra imobilului-teren pe care se găseşte via. B arată că doreşte să îl execute silit pe C prin vânzarea terenului şi a recoltei, în condiţiile în care contractul dintre A şi B nu a fost notat în CF, deci nu îi este opozabil.

Analizaţi susţinerile părţilor. Precizaţi şi motivaţi soluţia instanţei.

Ar fi diferită soluţia dacă obiectul vânzării l-ar fi reprezentat copacii care urmau să fie tăiaţi de pe parcela respectivă?

(Notă. A se vedea şi art. 2383 NCC).

7. Domnul E a comandat pictorului W realizarea unui portret al doamnei E pentru un anumit preţ, din care artistul a primit o parte substanţială la încheierea contractului. După terminarea portretului comandat, W a expus într-o expoziţie organizată la Paris acest tablou, declarând în mai multe rânduri că lucrarea este finalizată şi că reprezintă o realizare excepţională a sa. În urma participării la expoziţie, W a comunicat domnului E că refuză predarea tabloului. W s-a oferit să îi restituie acestuia suma de bani încasată. Mai apoi, W a adus tabloului chiar unele modificări substanţiale, în sensul înlocuirii feţei doamnei E cu aceea a unei alte persoane. Instanţa, sesizată de domnul E cu o cerere în vederea obligării pictorului la predarea tabloului, a dat curs acestei solicitări. W doreşte să introducă apel contra hotărârii.

Analizaţi hotărârea primei instanţe. Pe ce argumente credeţi că se sprijină aceasta?

Sunteţi avocat şi W vă contactează pentru atacarea hotărârii. Cum îl sfătuiţi să îşi motiveze apelul?

III. Jurisprudenţă şi probleme din practica judiciară

1. Soţii X, proprietari ai unei exploataţii piscicole compuse din mai multe terenuri, construcţii şi bazine cu păstrăvi, au încheiat în aceeaşi zi, două contracte de vânzare-cumpărare, prin care au înstrăinat, pe de o parte, terenurile şi clădirile către SC M., iar pe de alta, bazinele (bunuri mobile) cu păstrăv aşezate pe aceste terenuri şi materialele necesare exploatării către SC T.L. În contractul cu SC T.L. se prevede că, pe lângă materialele de exploatare, se vând bazinele conţinând n kg de păstrăv, pe un preţ global.

Ulterior, vânzătorii sunt chemaţi în judecată de către SC T.L., care solicită restituirea unei părţi din preţul plătit, pe motiv că, la  recenzarea populaţiei de păstrăv din bazine, s-a descoperit că aceasta era cu 50% mai mică decât cantitatea de peşte prevăzută în contract.

Vânzătorii se apără, invocând prescripţia acţiunii, arătând că trecuse mai mult de 1 an de la încheierea contractului, termenul de prescripţie prevăzut de art. 1334 C. civ. 1864 (art. 1622 C. civ. fr.) referitor la acţiunile în complinirea sau diminuarea preţului vânzării reglementate de art. 1326-1334 C. civ. 1864 (art. 1616-1622 C. civ. fr.).

Reclamanta solicită respingerea excepţiei prescripţiei invocate de pârâţi, susţinând că textele menţionate se aplică numai în materie imobiliară; or nici bazinele, nici peştii nu sunt bunuri imobile.

Instanţa de fond admite excepţia pârâţilor, susţinând că termenul de prescripţie prevăzut de art. 1334 C. civ. 1864 (art. 1622 C. civ. fr.) se aplică şi imobilelor prin destinaţie.

Analizaţi, din perspectiva problematicii drepturilor reale, solu- ţia instanţei de fond.

Pentru soluţia dată în recurs, a se vedea Cass., s. 1 civ., decizia din 11 ianuarie 2005, www.legifrance.gouv.fr.

2. Lucrările de ameliorare a terenurilor cultivate, care nu pot fi separate material de terenul căruia i-au profitat, reprezintă imobile prin natura lor, prin urmare vânzarea lor separată de fond, de către proprietarul terenurilor, are caracter imobiliar.

A se vedea Cass., s. com., decizia din 24 martie 1981, www. legifrance.gouv.fr (pentru instalarea unor sisteme de irigaţii).

IV. Bibliografie specială

V. STOICA, Drepturile reale şi drepturile de creanţă, în C.J. nr. 12/2003, p. 76;

F. BAUER, Sistemul drepturilor reale în Germania, în R.R.D.P. nr. 3/2007, p. 21;

C. ALUNARU, Sistemul german al drepturilor reale – posibilă sursă de inspiraţie pentru perfecţionarea codului civil român, în S.U.B.B., nr. 2-4/2002, p. 31;

O. UNGUREANU, C. MUNTEANU, Consideraţii asupra noţiunii şi definirii bunurilor, în R.R.D.P. nr. 3/2008;

O. UNGUREANU, C. MUNTEANU, Eseu asupra clasificării bunurilor în dreptul civil, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2010

DETALII EXTRAS:

Drept civil. Drepturile reale principale [In reglementarea NCC, Editia a 4-a] | Autor: Eugen Chelaru respectă structura consacrată pentru cursurile universitare care tratează materia drepturilor reale principale, fiind împărțită în 11 capitole:

1. Patrimoniul şi drepturile patrimoniale;

2. Dreptul de proprietate;

3. Dreptul de proprietate publică;

4. Dreptul de proprietate privată;

5. Regimul juridic al bunurilor imobile proprietate privată;

6. Modalităţile juridice ale dreptului de proprietate;

7. Apărarea dreptului de proprietate;

8. Posesia;

9. Dezmembrămintele dreptului de proprietate;

10. Modurile de dobândire a dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale;

11. Publicitatea imobiliară.

În cadrul fiecărui capitol o atenție deosebită a fost acordată prezentării reglementărilor care introduc instituții juridice noi în materia drepturilor reale principale sau schimbă configurația celor deja existente.

EXTRAS:

Test de autoevaluare pentru

Capitolul I

1. Dreptul este:

a) rezultatul evoluţiei societăţii;

b) societatea în ansamblul său;

c) principalul fenomen economic al unei societăţi.

2. Metodologia este:

a) un act normativ;

b) un dat social;

c) o ştiinţă despre metodă.

3. Metodologia cuprinde patru mari componente:

a) logica juridică, logica judiciară, artele juridice, tehnica juridică;

b) fenomene juridice, logica juridică, fenomene politice, logica judiciară;

c) logica juridică, artele juridice, tehnica juridică, fenomene juridico-politice.

4. Logica judiciară :

a) are în vedere sursele dreptului;

b) are în vedere modul de interpretare şi de punere în aplicare a normei juridice;

c) are în vedere modul de redactare a normei de drept.

Răspunsuri la testul de autoevaluare

Răspunsurile corecte sunt:

1 a; 2 c; 3 a; 4 b.

STOC EPUIZAT!