Arestarea preventiva si detentia in jurisprudenta CEDO (Editia a 2-a 2011) | Autor: Dragos BOGDAN

Potrivit art. 34 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului: “Curtea poate fi sesizată printr-o cerere de către orice persoană fizică, orice organizaţie neguvernamentaiă sau orice grup de particulari care se pretinde victima unei încălcări de către una din Înalteie Părti Contractante a drepturilor recunoscute în Conventie sau în protocoalele sale” (s.n. — R.D.).

Din textul citat, rezultă conditiile puse de Convenţie pentru ca o cerere individuală să îndeplinească criteriile legitimării active a unei actiuni care face obiectul unei proceduri declansate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu alte cuvinte, aspectul activ al competenţei personale a Curţii asupra cererilor individuale.

Aceste conditii sunt: capacitatea procesuală activă, calitatea procesuală activă si interesul de a acţiona. Aceste condiţii pe care niciodată jurisprudenţa nu le-a sistematizat ca atare — au un conţinut specific materiei Conventiei Europene a Drepturilor Omului si procedurii în fata Curtii de la Strasbourg. Chiar dacă structura lor calchiază de regulă tiparele procedurii civile interne după care s-a inspirat, aprecierea asupra îndep!inirii acestor conditii nu va urma în mod necesar criteriile de recunoastere a locus standiîn dreptul naţional.

Autoarea isi propune sa analizeze critic si comparativ, astfel dupa cum precizeaza de la bun inceput, implicatiile si efectele pe care le au hotararile celor doua mari jurisdictii europene in dreptul intern, Curtea de la Strasbourg si Curtea de Justitie a Uniunii Europene de la Luxemburg, fiecare cu competente precis determinate ce isi pun pecetea asupra modului de interpretare si de aplicare a normelor juridice nationale in materia protectiei drepturilor si libertatilor fundamentale, in special din punctul de vedere "al respectarii standardelor minime de garantare a principiului egalitatii si a dreptului la nediscriminare" Recentele modificări ale dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, aşa cum acesta a fost completat de Tratatul de la Lisabona, statuează că „Uniunea aderă la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene va coopera, într-un cadru juridic modern oferit de viitorul Acord de aderare a UE la Convenţie, cu instanţa de la Strasbourg, conform principiului complementarităţii.

BIBLIOGRAFIE:

Structurata pe parcursul a doua parti - Partea I - Consideratii teoretice si Partea a II-a: Documente si formulare utile, lucrarea de fata abordeaza un subiect din ce in ce mai dezbatut in ultima vreme in contextul cresterii numarului de cereri in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului.

In partea I - Consideratii teoretice cuprinde mai multe capitole de un real folos in activitatea oricarui jurist sau schiar student la drept, precum:

- Drepturile omului pe continentul european si sistemul institutional de aparare si garantare;

- Organizarea si functionarea Curtii Europene a Drepturilor Omului;

- Procedura in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului;

- Rolul avocatului in procedurile Curtii Europene a Drepturilor Omului;

- Rolul agentului guvernamental in procedurile Curtii Europene a Drepturilor Omului;

- Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Uniunea Europeana (acest capitol cuprinde o prezentare pe larg a Cartei Drepturilor Fundamentale de la Lisabona, intrata in vigoare la 1 decembrie 2009, Carta care instituie personalitate juridica proprie Uniunii Europene).

Cea de-a doua parte a lucrarii - Documente si formulare utile - este de natura a da o latura foarte practica cartii, reunind principalele reglementari necesare unei persoane care doreste sa formuleze o plangere catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului:

- Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Protocoalele aditionale;

- Legislatia interna in materie;

- Regulamentul CEDO;

- Cerere de masuri provizorii;

- Cerere introductiva de instanta;

- Observatiile scrise;

- Cereri privind satisfactia echitabila;

- Nota in atentia persoanelor care doresc sa se adreseze Curtii;

- Model de procura pentru reprezentarea in fata CEDO 

Manualul isi propune, printr-un limbaj facil, sa se constituie intr-un instrument util atat pentru teoreticienii, cat si pentru practicienii domeniului. Avand in vedere faptul ca informatia oferita cu privire la UE este foarte generoasa, dar de cele mai multe ori, controversata, din cauza confuziilor inregistrate referitoare la utilizarea diversilor termeni, lucrarea prezinta si analizeaza principalele probleme cu care s-ar putea confrunta toti cei care doresc o cunoastere a materiei.

Astfel, incepand cu prezentarea contextului international care a condus la aparitia Comunitatilor Europene, cercetarea pune accent pe o serie de delimitari de ordin conceptual: institutiile Uniunii, personalitatea juridica a acesteia, politicile pe care se fundamenteaza Uniunea, obiectivele acesteia s.a. 

In paginile finale ale lucrarii sunt prezentate cateva documente relevante, dar si bibliografia cu cele mai noi lucrari si acte actualizate pana in luna martie 2011.

Extras:

Cuvânt-înainte

Motto:

„Nu trăi nici cu gândul la trecut, nici la viitor, doar lasă munca zilnică să îti folosească toată energia si vei ajunge să fii satisfăcut”

Sir William Osler

Fenomene negative cum sunt: cresterea sărăciei, a somajului si evolutia demografică negativă sunt consecintele insecuritătii în care trăim, si se datorează multiplelor si variatelor forme de dezvoltare economică si socială; impactul si efectele migratiei internationale aflată în expansiune influentează de asemenea piata muncii si, pe cale de consecintă, politica socială. Orice stat, în fiecare etapă pe care o traversează trebuie să răspundă unor astfel de provocări, să fie pregătit să găsească un echilibru viabil între protectia socială, echitatea functionării sistemului legislativ al muncii si eficienta economică, urmărind permanent adaptarea lor la realitătile economice si sociale contemporane.

Această lucrare îsi propune o analiză sistematizată, completă si la zi a normelor juridice internationale (ONU, OIM), a celor elaborate de Consiliul Europei si Uniunea Europeană cu privire la protectia migrantilor. Lucrarea se adresează specialistilor, tuturor celor care doresc să lucreze în afara granitelor tării si, nu în ultimul rând, se adresează studentilor în drept, în special studentilor-masteranzi care doresc să dobândească o specializare în domeniul dreptului social european sau/si al relatiilor de muncă si industriale oferindu-le un instrument de pregătire a examenelor, temeiurile epistemice si aplicative de a studia si întelege mai uúor maniera în care sunt grefate drepturile de securitate socială pe relatia individuală de muncă si cum se integrează acestea în procesul globalizării după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona (1 decembrie 2009).

Multumesc editurii C.H. Beck, care a făcut posibilă aparitia lucrării, multumesc studentilor mei, care prin cercetarea întreprinsă si participarea lor activă la dezbateri m-au determinat să scriu această carte si multumesc anticipat tuturor cititorilor ei. Îmi doresc ca prin această lucrare să nu trezesc doar curiozitatea publicului interesat sau a specialistilor, ci, mai ales, dorinta acestora de a se apleca mai profund asupra unei problematici cu care, mai devreme sau mai târziu, ne confruntăm cu totii.

Claudia Ana Moarcăs Costea

EXTRAS:

Liberarea conditionata in reglementarea noului Cod penal si a Legii nr. 254/2013 | Autor: Maximilian Balasescu reprezinta un studiu complet al institutiei liberarii conditionate, avand la baza reglementarile din noile coduri penal si de procedura penala, precum si din legile speciale aferente.

In noua sa reglementare, Liberarea conditionata a cunoscut modificari semnificative atat sub aspectul conditiilor de acordare, cat si al procesului de reintegrare sociala a condamnatului. Astfel, cartea isi dovedeste pe deplin oportunitatea, mai ales tinand cont de faptul ca liberarea conditionata nu a mai fost tratata intr-o lucrare monografica de aproape doua decenii.

Lucrarea este structurata in sapte capitole in care sunt analizate evolutia cadrului de reglementare, conceptul, caracterele si modalitatile liberarii conditionate, conditiile de acordare a acesteia, masurile de supraveghere si obligatiile celui liberat conditionat, revocarea, anularea, efectele si procedura liberarii conditionate. Nu lipsesc nici elemente de drept comparat sau date oficiale obtinute de la Administratia Nationala a Penitenciarelor, care pun in evidenta larga incidenta a acestei institutii in randul condamnatilor.