Dobanda legala pentru obligatiile banesti | O.G. nr. 13/2011 comentata | Autor: Ana-Maria Mateescu

Drept bancar | Carte de: Postolache Rada este o lucrare destinată studenţilor, practicienilor şi tuturor celor interesaţi de universul juridic bancar, lucrarea conţine pârghiile comprehensiunii în complexitatea sistemului bancar, instituţional şi operaţional.

Cartea este fundamentată pe o diversitate de acte normative cu relevanţă în domeniu, acoperind problematica bancară analizată: reglementările speciale, inclusiv normele edictate de banca centrală a României, vizând instituţiile de credit – statutul juridic, condiţiile de acces pe piaţa bancară, funcţionarea, cât şi obligaţiile lor profesionale; în egală măsură, noul Cod civil, temeiul juridic general al contractelor bancare, purtând amprenta unificării dreptului privat, o veritabilă provocare pentru aprofundarea studiului şi ancorarea sa în realitatea juridică prezentă.

In acest sens, sunt prezentate principalele contracte bancare, stabilind regimul lor juridic şi particularizându-le: contul bancar curent; depozitul de fonduri; creditul, în complexitatea conţinutului său; scrisoarea de garanţie bancară; cardul; închirierea casetelor de valori. De asemenea, în contraparte cu piaţa bancară fără frontiere şi cu câmpul libertăţii contractuale, este prezentată autoritatea de reglementare, autorizare şi supraveghere în domeniu, conferind integralitate studiului nostru.

EXTRAS:

Într-o perioadă socială şi economică în care tendinţa legiuitorului este aceea de a reglementa în exces viaţa socială, respectiv de a îmbrobodi în proceduri din ce în ce mai complicate mecanismul de înfăptuire a vieţii economice, simplitatea fără simplificare şi esenţializarea demersurilor capătă din ce în ce mai multă substanţă inclusiv în materia procedurii de achiziţie publică. O.U.G. nr. 34/2006 este unul dintre cele mai modificate acte normative, şi aceasta nu pentru a crea mai multă predictibilitate legislativă, ci pentru a acomoda anumite interese şi înţelegeri birocratice.

Grija pentru modalitatea de folosire a banului public nu poate fi subliniată eficient de o procedură complicată şi schimbătoare, ci de o procedură simplă şi aptă de a fi înţeleasă cu eforturi intelectuale nu ieşite din comun. Generalitatea actului normativ, determinată de transpunerea dreptului Uniunii Europene în domeniu, nu ajută caracteristica despre care vorbeam, anume simplitatea procedurii, ci o îngreunează în condiţiile în care acelaşi concept poate primi sensuri şi interpretări diferite.

Schimbarea naturii juridice a contractului de achiziţie publică, dar doar prin perspectiva O.U.G. nr. 34/2006, nu ţine seama de incidenţa Legii nr. 554/2006, legea contenciosului administrativ care analizează la rândul său natura juridică a contractului menţionat.

Totodata, modificarea repetată a naturii juridice a procedurii de soluţionare a contestaţiilor se schimbă în nota menţionată anterior, anume aceea de a generaliza fără principii, de a complica fără a face o procedură coerentă, de a simplifica evitând simplitatea.

S-au avut in vedere, pe lângă modificările aduse materiei achiziţiilor publice de O.U.G. nr. 76/2010, aprobată prin Legea nr. 278/2010, Legea nr. 284/2010, Legea nr. 279/2011 sau O.U.G. nr. 114/2011, şi dispoziţiile Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, care modifică O.U.G. nr. 34/2006 de la data de 1 septembrie 2012.

Pe langa abordările din ştiinţele politice, administrative, drept şi politici publice, cartea Institutia Ombudsmanului: justitie alternativa? prezinta atat o componentă normativă, dar şi una empirică, studiind în primă parte relaţia instituţiei Ombudsmanului din România cu puterile statului, dar şi cu cetăţenii. 

Cercetarea se dovedeşte a fi dimensiunea naţională a unei cercetări mai ample, derulată sub egida Robert Schuman Centre, European University Institute, cu sediul la Florenţa, şi a European Group of Public Administration, de către un grup de cercetători europeni. Partea a doua cuprinde studii de drept comparat din mai multe state ale lumii, selectate in functie de modelul de Ombudsman adoptat, dar şi a aportului adus de literatura de specialitate din juristicţia respectivă la cercetarea comparativă a instituţiei.

Autorii studiilor au participat ca şi experţi externi asociaţi în cadrul proiectului, validând metodologia şi rezultatele cercetării asupra Ombudsmanului român. Deosebit de onorată este contribuţia Ombudsmanului olandez, Alex Brenninkmeijer, căruia îi mulţumim în mod special.

Coordonatori:

Dacian C. Dragoş şi Bogdana Neamţu

STOC EPUIZAT!