Dreptul familiei in reglementarea Noului Cod civil (Editia a IV-a) | Autor: Florian Emese

Dreptul familiei in Noul Cod civil (Editia a II-a emendata si actualizata) | Autori: Dan LUPASCU, Cristina Mihaela CRACIUNESCU este o lucrare elaborata in conformitate cu noile dispozitii ale noului Cod civil, constituitata pe baza unor cercetari pregatitoare ale autorilor, materializate in articole publicate in reviste de specialitate, in comunicari stiintifice interne si internationale, precum si in teza de doctorat dedicata regimurilor matrimoniale, sustinuta la Institutul de cercetari juridice al Academiei Romane de catre coautoarea cartii.

Lucrarea de fata prezinta o ampla analiza a institutiilor dreptului familiei in configuratia stabilita, in principal, de noul Cod civil, avand o prezentare critica, fiind evidentiate atat progresele legislative aduse de noul cod, cat si o serie de lipsuri ale acestuia.

De remarcat sunt si bogatele referinte istorice ori de drept comparat, mai ales in privinta divortului, fiind citate numeroase lucrari din literatura de specialitate romana ori straina, hotarari ale Curtii Europene a Drepturilor Omului, decizii ale Curtii Constitutionale, decizii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si ale altor instante judecatoresti nationale.

Cea de-a II-a editie, aparuta pe piata de specialitate in octombrie 2012, surprinde atat modificarile legislative intervenite intre timp (in materia adoptiei, a actelor de stare civila etc.), dar si aspecte de jurisprudenta recenta ori probleme controversate din doctrina sau ridicate in procesul formarii profesionale a magistratilor.

Titlul lucrării: NOUL COD CIVIL COMENTAT SI ADNOTAT (Art. 2.557-2.664). Cartea a VII-a: Dispoziţii de Drept Internaţional Privat

Autor / Coordonator: Avocat Eduard Dragomir

Colectie: Codul civil al României

Producător: Editura Nomina Lex, Info-Consulting Agency

ISBN: 978-606-8153-32-2

Numar de pagini: 623

Format: 148 X 215

Interior: cusut

Coperta: cartonată, tare, lucioasa

Data lansării: 3 Martie 2012

Disponibilitate: Pe stoc

Prezentare pe scurt: Lucrarea de faţă reprezintă prima publicaţie ce abordează dispozitiile Noului Cod civil al României în materia Dreptului Internaţional Privat. Totodată, pentru întâia oară sunt prezentate şi comentate toate articolele în materie; pentru prima dată, sub fiecare articol s-au introdus note ce cuprind trimiteri la legislaţia conexă cu articolul în cauză (atât din dreptul intern, cât şi din dreptul internaţional), trimiteri de natură a veni în sprijinul avocaţilor şi celorlalte categorii de profesionişti ai dreptului; pentru prima dată în acest domeniu sunt reproduse toate articolele corespondente din reglementarea anterioară, pentru ca oricine să poată analiza schimbările intervenite comparand de sine însuşi noul si vechiul cadru legal; sunt reproduse ad literram dispoziţiile Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Noului Cod civil; sunt reproduse în citat definiţii doctrinare, acolo unde s-a considerat util; sunt prezentate elemente de drept comparat atât din statele membre ale Uniunii Europene, cât şi din alte state; sunt prezentate în extras şi câteva elemente de jurisprudenţă, atât din dreptul intern, cât şi european; legislaţia Uniunii Europene incidentă în cazul anumitor articole este reprodusă integral. Şi, în final, lucrarea se încheie cu un glosar de termeni şi expresii juridice şi un tabel general de observaţii, corespondenţe şi corelaţii.

EXTRAS:

Capitolul I. Familia

1. Încă de la apariţia vieţii pe pământ, oamenii au ales să trăiască în grupuri, indiferent care era legătura dintre membrii acestora: teritoriul ocupat, zeitatea căreia i se închinau, descendenţa din acelaşi strămoş pe linie maternă sau paternă şi, mai târziu, filiaţia, rudenia şi căsătoria. 

Dumnezeu a spus: „Nu este bine ca omul să fie singur” (Geneza I, 18) şi a făcut pe bărbat şi pe femeie, astfel că majoritatea civilizaţiilor au adoptat căsătoria monogamă heterosexuală ca bază a familiei şi, în final, a societăţii, pentru că aproape toată viaţa umană se desfăşoară în cadrul unei familii, pornind de la familia în care ne naştem şi ajungând la familia în care aducem pe lume propriii copii.

2. Din punct de vedere sociologic, familia se clasifică astfel:

– familia nucleu – constă în doi adulţi de sex opus care întreţin o relaţie sexuală aprobată de societate, împreună cu copiii lor, fireşti sau adoptaţi. Acest tip de familie, la rândul său, poate fi de orientare, respectiv familia în care ne naştem şi în care ocupăm statutul de copil, şi familia de procreare, familia pe care o creăm prin căsă- torie şi obţinem statutul de adult;

– familia extinsă sau consangvină – reuneşte două sau mai multe familii nucleare unite prin legătura părinte-copil şi include legăturile între fraţi şi surori;

– familia poligamă sau poliandră – forma de căsătorie în care un bărbat/o femeie are dreptul să se căsătorească cu mai multe femei/bărbaţi în acelaşi timp. Poliandria este o formă de căsătorie puţin răspândită, cercetările antropologice rezumându-se la citarea doar a două societăţi poliandre (Nayar şi Toda din India) şi a unor grupuri din Nepal [1] .

În schimb, poligamia este mult mai răspândită, ea fiind o practică a populaţiilor musulmane [2] care s-a extins şi în unele ţări occidentale.

(...)

DETALII  EXTRAS:

I. Obiectivele învăţării

- definirea noţiunii de familie;

- enumerarea caracterelor şi funcţiilor familiei;

- definirea dreptului familiei, enumerarea elementelor obiectului dreptului familiei;

- enumerarea şi dezvoltarea principiilor generale ale dreptului familiei;

- explicitarea legăturii dreptului familiei cu alte ramuri de drept;

- analiza diferitelor izvoare ale dreptului familiei;

- rezolvarea aspectelor practice propuse la finalul capitolului.

II. Aspecte teoretice

§1. Noţiunea, caracterele şi funcţiile familiei

Familia poate fi definită ca un grup de persoane între care există drepturi şi obligaţii care izvorăsc din căsătorie, rudenie firească sau civilă, precum şi din alte raporturi asimilate relaţiilor de familie.

a) Noţiunea sociologică şi noţiunea juridică a familiei

Conceptul de familie este definit în special de sociologi, însă se poate formula şi o definiţie juridică, având în vedere faptul că, după cum vom vedea în cele ce urmează, cele două sensuri, cel sociologic şi cel juridic, nu coincid.

Înţelesul termenului de familie însumează acele relaţii ce se nasc între indivizi ca urmare a căsătoriei şi rudeniei.

Declaraţia universală a drepturilor omului, defineşte la art. 16 familia ca „element natural şi fundamental al societăţii”, recunoscând, totodată, dreptul acesteia la ocrotire din partea societăţii şi a statului, precum şi dreptul la căsătorie al oricărei fiinţe umane „de vârstă nubilă, fără nicio restricţie în privinţa rasei, cetăţeniei sau religiei”, pe baza liberului consimţământ, cu respectarea principiului egalităţii între bărbat şi femeie la încheierea căsătoriei, în decursul acesteia şi la desfacerea ei.

Privită din punct de vedere sociologic, familia a fost definită după cum s-au accentuat diferitele aspecte legate de structura acesteia ori funcţiile şi caracteristicile ce o marchează. Majoritatea sociologilor privesc familia ca un grup social realizat prin căsătorie, alcătuit din persoane care trăiesc împreună, au gospodărie casnică comună, sunt legaţi prin anumite relaţii natural biologice, psihologice, morale şi juridice şi care răspund unul pentru altul în faţa societăţii.

Privită din punct de vedere juridic, familia este alcătuită din acel grup de persoane între care s-au născut şi există drepturi şi obligaţii ca urmare a încheierii unei căsătorii, a existenţei unor raporturi de rudenie (firească sau civilă) şi chiar ca urmare a altor raporturi juridice ori sociale asimilate de lege relaţiilor de familie.

La o privire generală, putem susţine că cele două puncte de vedere sunt identice, dar la un studiu ştiinţific, observăm evidente diferenţieri. Exemplificăm situaţia a doi fraţi care îşi întemeiază familii diferite prin căsătorie. Dacă juridic rămân în continuare legaţi prin raporturi juridice de familie, din punct de vedere sociologic, ei fac parte din familii total diferite. Exemplele pot continua în materia divorţului, a unor relaţii nepatrimoniale, a concubinajului etc.

Existenţa raporturilor juridice nu înseamnă, deci, întotdeauna, şi existenţa raporturilor sociologice.

Raporturile juridice de familie sunt reglementate de dreptul familiei (noul Cod civil şi alte legi speciale), însă aceste raporturi juridice specifice dreptului familiei se completează şi cu reglementări aparţinând domeniului altor ramuri ale dreptului public ori privat.

(...)

Capitolul I. Consideraţii generale privind reglementarea familiei

Secţiunea 1. Caracterizarea relaţiilor de familie

1. Definirea exactă a noţiunii de familie comportă dificultăţi determinate, pe de o parte, de faptul că acest fenomen social – familia – constituie obiect de cercetare pentru multe ştiinţe, ca sociologia, dreptul, psihologia, ştiinţele istorice etc., fiecare surprinzând aspecte caracteristice din propriul punct de vedere, iar, pe de altă parte, fiindcă însuşi legiuitorul nu este consecvent, dând accepţiuni diferite acestei noţiuni.

Relaţiile de familie pot fi caracterizate cu prioritate prin caracterul complex, în cadrul lor apărând aspecte morale, psihologice şi economice între persoanele care formează comunitatea de viaţă şi interese.

Familia poate fi privită şi ca o realitate biologică sub aspectul uniunii dintre bărbat şi femeie şi cel al procreaţiei. Astfel, familia ia naştere prin căsătorie, fiind iniţial formată din cei doi soţi, însă familia tipică este aceea alcătuită din părinţi şi copii.

Familia este principala formă de organizare a vieţii în comun a oamenilor legaţi prin căsătorie sau rudenie.

Familia dă naştere următoarelor raporturi:

a) de căsătorie, care constituie baza familiei;

b) cele dintre soţi, care constituie efectele căsătoriei;

c) cele dintre părinţi şi copiii care sunt rezultatul raporturilor dintre soţi;

d) cele dintre alte persoane care fac parte din familie.

EXTRAS: