Cum iubesc barbatii | Autor: Mihaela Radulescu

Sub acelasi titlu, incercam, o carte mai devreme, sa ma pun in pielea si mintea unui barbat si scrisesem o romanta. Desuetudinea isi avea acolo rostul, caci gandeam tot ca o femeie, la urma urmei. Cu testosteronul pe care-l avem toate in zatul ADN-ului personal, putem sa tragem niscaiva concluzii, mai ales daca le suprapunem peste experientele personale cu happy-end sau nu.

Obsesia mea pentru tema aceasta a devenit serioasa – nu ma pot abtine sa remarc ca exista tot atatea feluri de a manifesta iubire cate cupluri se fac si se desfac. A gasi un raspuns unic, a desena cu o singura culoare asa o enigma e ca si cum ai stabili ca esti femeia valabila pentru orice barbat.

Mintea unui barbat indragostit are, pentru cele mai multe femei, o alcatuire care le scapa. Desigur, reciproca e valabila, caci si noi le parem lor ciudate in atatea privinte. Daca la inceputul oricarei relatii toti aratam ce putem, fara sa stim neaparat ce vrem unul de la altul, dupa o vreme (care la femei e mult mai… devreme), incepem sa formulam dorinte concrete. Casa, copil, familie, poseta, vacante, implicare, angajament… sunt cuvinte care incep sa se repete in vocabularul relatiei, dand o pauza dragalaseniilor si diminutivelor.

„Si nu mica ne-a fost mirarea“ sa descoperim ca mintea barbatului de langa noi e inca afara, la joaca, sau inchisa pentru renovarea gandurilor, pe o perioada nedeterminata. Puternice sau doar pline de speranta, trecem peste prima infrangere si poate chiar peste a doua, punand la cale marele plan de a-l transforma in barbatul ideal, uitand cu candoare ca el era ideal, cand ne-am indragostit. Nu stiu daca voua v-a fost mereu clar de ce v-a iubit un barbat, dar stiu ca orice relatie e o lupta, nu numai un dans.

O fi iubirea plina de poezie si sublim la inceputuri, dar relatia dintre un barbat si o femeie necesita strategie si devotament, creativitate si ritm, si inca niste abilitati pe care le pretuim, dar le tinem inchise in dormitorul relatiei. Si nu ma refer la vise. Barbatii ne iubesc asa cum s-au indragostit de noi, fie ca s-au aprins de la ochi, fund, sani, gesturi sau o circumstanta favorabila noua.

Ca mai adauga emotii pe parcurs si ca o mancare buna, o idee nastrusnica la pat sau un fel anume de a rezolva o situatie le intetesc sentimentele, e clar pentru orice femeie. Ce nu e la fel de limpede pare a fi „materialul clientului“. Destule femei au o apetenta pentru „baietii rai“, dar putine stiu sa imblanzeasca o astfel de „fiara“. Cand te-ai apucat de flirtat cu un barbat despre care stii ca ar fi avut mai multe relatii decat perechile de pantofi pe care le ai tu, e bine sa stii ca poti fi ori o victima sigura, ori marea invingatoare, care-l va monopoliza.

Fara indoiala, vei auzi un „te iubesc“ si de la un golan cu farmec, dar nu vei sti cand si cui a mai spus asta, poate chiar in aceeasi zi. Cu un dram de sinceritate peste oftatul inevitabil, trebuie sa admitem ca „baietii rai“ sunt amuzanti, sunt surprinzatori, stiu cel mai bine cum sa faca o femeie pilaf si cum sa treaca nonsalant la urmatoarea. Desigur, rareori te vezi in rochia de mireasa langa un bad boy, dar experienta merita traita.

„Baietii buni“ sunt cei cu care vrei sa faci copii, care te adora neconditionat, care stau acolo unde-i vrei si care exista pentru ca tu sa fii… multumita (m-am eschivat de la „fericita“, pentru ca nu pot sti ce viseaza fiecare femeie despre viata in doi). Ei sunt barbatii pe care te poti baza, pe care-i descifrezi cel mai usor si cu care poti face tot ce scrie la manualul despre o viata in doi, editia limitata. Limitata la a trai corect, fara excese, fara provocari si fara oglinda in dormitor. Ei, dar pana la tortul miresei, poate n-ar fi chiar asa o idee rea sa mai aflam cate ceva despre barbati, dar si despre noi insine, in timp ce iubim.

Poate ca bunicii si parintii nostri se grabeau cu pirostriile si copiii, dar viata, presa, televiziunea si tribunalul ne demonstreaza, prin numarul din ce in ce mai mare al divorturilor, partajelor si bataliilor pentru custodie ca graba strica iubirea, iar femeile sunt tot mai multe, mai apetisante si mai competitive. Desigur, barbatii moderni au observat si ei fenomenul si par decisi sa-l studieze indeaproape, de vreme ce oferta de piata e atat de tentanta si accesibila.

Pana ne dumirim cum iubesc barbatii, eu zic sa ne mai punem putin pe studiat „cum gandesc barbatii“ sau chiar „cum aleg barbatii“. Pentru fiecare model de barbat exista o femeie care-l atrage – unii sunt fierti pe muleuri, vor sa vada explicit decolteuri ferme, funduri corecte, picioare epilate si fine, un par bogat si ciufulit rezonabil, cat sa te poata vizualiza abia ridicata din pat, un machiaj decent, un parfum staruitor, unghii ingrijite, dantura si buze de sarutat, taceri precaute si promisiuni desenate din priviri si unduiri. Pentru ei, cine esti, cu ce te ocupi, ce visezi si ce te framanta are, intr-o prima instanta, importanta pe care o are situatia refugiatilor din Siria in viata lor.

Deci, pentru ei, ajunge doar sa te ocupi de imaginea ta si n-ai de ce sa-ti bati capul cu conversatii complicate. Ei te vor pentru ceea ce arati si pentru ca stii sa mergi impecabil pe tocuri, chiar daca mergi in directia gresita. Altii te vor pentru ca esti amuzanta si feminina, deloc preocupata de moda si picturi ab¬stracte pe unghii, ei sunt cei carora le-ajunge sa te priveasca in timp ce spui povesti sau stai visatoare ca intr-un tablou de Matisse.

Le-ajunge sa-ti stie glezna sau incheietura mainii, te vor asa, nemachiata si dulce, preocupata sa salvezi planeta sau doi caini comunitari. Si exemplele pot continua, caci in mintea fiecarui barbat femeia de iubit e altfel si e a lui. Doar a lui. Chiar, asta ar fi bine sa retineti, caci am observat ca barbatilor nu le place sa-si imparta femeia decat cu… alta, daca toate partile implicate sunt de acord si dezbracate, preferabil concomitent. Barbatii iubesc, de asta sunt sigura. Cum iubesc barbatii si ce putem noi sa facem intru reusita unei vieti in doi e o treaba pe cont propriu, cam ca o lectie de calarie: nu poti sa incaleci pe orice armasar nedresat si nici nu poti sa-i dai comenzi unui cal care nu te cunoaste. Iar ca sa ajungi la galop, trebuie sa exersezi mersul la pas, trapul si, din cand in cand, pasul saltat. Si, daca faci o pasiune pentru calarie, trebuie sa cureti si grajdul, oricat de neplacut ar fi…