- Code: 978-606-18-0368-2-
- Producator: Editura C.H. Beck
- Rating:
Descriere
Desi materia succesiunilor si liberalitatilor este una traditional impregnata de „clasicism”, adica de solutii legislative mai putin supuse schimbarii fata de alte materii ale dreptului civil, iata ca noua reglementare, inspirandu-se din reglementarile de data mai recenta din alte tari (in special, din Franta si Quebec, dar si din Elvetia si Italia), dar si inovand (uneori, temerar), contine, pe langa regulile traditionale (unele adevarate „fosile” juridice, care in mod normal ar fi trebuit sa fie abandonate), si solutii legislative inedite pentru dreptul nostru, care, cu siguranta, dupa etapa de buimaceala generala specifica adoptarii unei reglementari de o asemenea anvergura, de o maniera destul de intempestiva, vor constitui adevarate pietre de incercare pentru jurisprudenta si pentru doctrina.
Din cuprins
• caracterele juridice ale transmisiunii succesorale
• deschiderea mostenirii
• conditiile cerute de lege pentru a putea mosteni
• devolutiunea legala a mostenirii
• drepturile succesorale ale sotului supravietuitor
• dreptul statului asupra mostenirilor vacante
• liberalitatile (donatii si testamente)
• dreptul de optiune succesorala
• procedura succesorala notariala
• partajul de ascendent
Puncte forte
• instrument de lucru excelent pentru studenti, dar si pentru practicienii dreptului
• evidentierea legaturii dintre noile reglementari si cele ale Codul civil din 1864, cu jurisprudenta si doctrina aferente
• prezentarea surselor de inspiratie a textelor noului Cod civil, fie ca a fost vorba de legislatie straina, fie de o anume jurisprudenta sau doctrina, a ratiunii lor si a modului cum acestea se integreaza ca elemente ale sistemului nostru de drept, daca sunt sau nu compatibile cu acesta
• numeroase trimiteri la lucrari de specialitate autohtone si straine
• valorificarea problemelor practice in domeniu
Public tinta
Lucrarea este nu numai un instrument de lucru pentru studentii facultatilor de drept (nivel de licenta, masterat si doctorat) si pentru cercetatori, ci si, mai ales, pentru practicienii dreptului (notari, judecatori, avocati, consilieri juridici), institutiile juridice si functionarea acestora fiind prezentate nu numai didactic, ci si avand in vedere problemele practice pe care acestea le pot ridica, trimiterile la lucrarile de specialitate, precum si la diferite jurisprudente, autohtone si straine, fiind foarte numeroase si foarte diverse.
DIN CUPRINS:
Cuvânt-înainte XXXV
Abrevieri XXXVII
Titlul I. Despre succesiuni în general 1
Capitolul I. Introducere 1
Secţiunea 1. Moartea persoanei fizice şi consecinţele ei juridice 1
Secţiunea a 2-a. Precizări terminologice cu privire la noţiunile
de „succesiune" sau de „moştenire" 2
Capitolul II. Caracterele juridice ale transmisiunii succesorale 6
Secţiunea 1. Transmisiunea succesorală este o transmisiune mortis causa 6
Secţiunea a 2-a. Caracterul universal al transmisiunii succesorale 7
Secţiunea a 3-a. Transmisiunea succesorală are un caracter unitar 7
Capitolul III. Deschiderea moştenirii 13
Secţiunea 1. Cauza deschiderii moştenirii 13
Secţiunea a 2-a. Data deschiderii moştenirii 14
Secţiunea a 3-a. Locul deschiderii moştenirii 16
Capitolul IV. Condiţiile cerute de lege pentru a putea moşteni 18
Secţiunea 1. Capacitatea succesorală 18
Secţiunea a 2-a. Moştenitorul să nu fie nedemn 23
Secţiunea a 3-a. Vocaţia la moştenire 34
Titlul II. Devoluţiunea legală a moştenirii 35
Capitolul I. Regulile generale aplicabile devoluţiunii legale a moştenirii 35
Secţiunea 1. Criteriul şi sfera persoanelor din rândul cărora vor fi
desemnaţi moştenitorii 36
§1. Moştenirea legală - o moştenire de familie 36
§2. Sfera persoanelor chemate de lege la moştenire 36
Secţiunea a 2-a. Principiile generale de stabilire a rudelor chemate
efectiv la moştenire şi excepţiile de la acestea 37
§1. Principiul priorităţii sau al chemării la moştenire în ordinea
claselor de moştenitori 37
1.1. Clasele de moştenitori şi conţinutul principiului 37
1.2. Problema posibilităţii (imposibilităţii) ca două clase de moştenitori să vină la moştenire în acelaşi timp 38
§2. Principiul proximităţii gradului de rudenie cu defunctul 41
2.1. Regula '. 41
2.2. Excepţii 41
§3. Principiul împărţirii moştenirii în părţi egale (pe capete)
între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad 41
3.1. Regula 41
3.2. Excepţii 42
Secţiunea a 3-a. Reprezentarea succesorală 42
§1. Domeniul reprezentării 44
1.1. Reprezentarea descendenţilor în linie dreaptă 44
1.2. Reprezentarea colateralilor privilegiaţi 47
§2. Condiţiile reprezentării 47
2.1. Condiţiile cerute în persoana reprezentatului 47
A. Reprezentatul să fie predecedat lui de cuius sau să fie
nedemn faţă de acesta 47
B. Reprezentatul să fi avut chemare efectivă la moştenirea
lui de cuius dacă ar fi avut capacitate succesorală sau
dacă nu ar fi fost nedemn 48
2.2. Condiţiile cerute în persoana reprezentantului 49
A. Reprezentantul trebuie să aibă aptitudinea de a-l moşteni
pe defunct 49
B. Aptitudinea reprezentantului de a culege moştenirea
celui reprezentat este indiferentă 50
§3. Efectele reprezentării 50
3.1. Efectele generale 50
A. Plasarea reprezentantului în locul reprezentatului 50
B. Împărţirea moştenirii pe tulpini 51
a) Împărţirea moştenirii pe tulpini 51
b) Efectele secundare ale împărţirii moştenirii pe tulpini 51
C. Reprezentarea operează de drept 52
3.2. Efectele particulare ale reprezentării 52
Capitolul II. Aplicarea principiilor devoluţiunii legale în cazul celor
patru clase de moştenitori legali 54
Secţiunea 1. Clasa întâi de moştenitori - a descendenţilor 54
§1. Componenţă 54
§2. Regulile aplicabile 54
§3. Caracterele juridice ale dreptului de moştenire legală al
descendenţilor 55
Secţiunea a 2-a. Clasa a doua de moştenitori - a ascendenţilor şi
colateralilor privilegiaţi 55
§1. Ascendenţii privilegiaţi 55
1.1. Componenţă. Când vin la moştenire? 55
1.2. Repartizarea moştenirii 56
A. Cazul în care ascendenţii privilegiaţi vin singuri
la moştenire 56
B. Cazul în care ascendenţii privilegiaţi vin la moştenire
împreună cu colateralii privilegiaţi 56
a) Cazul în care la moştenire vine un singur părinte 57
b) Cazul când la moştenire vin ambii părinţi 57
C. Cazul în care la moştenire vin părinţii şi soţul
supravieţuitor al defunctului 57
1.3. Caracterele juridice ale dreptului de moştenire legală
al ascendenţilor privilegiaţi 57
§2. Colateralii privilegiaţi 58
2.1. Componenţă. Când vin la moştenire? 58
2.2. Repartizarea moştenirii între colateralii privilegiaţi 58
A. Colateralii născuţi din aceiaşi părinţi 58
a) Cazul când moştenirea se împarte doar între
colateralii privilegiaţi 58
b) Cazul când colateralii privilegiaţi vin la moştenire
în concurs cu părinţii defunctului 59
c) Cazul când colateralii privilegiaţi vin la moştenire
în concurs cu soţul supravieţuitor 59
B. Colateralii născuţi din părinţi diferiţi. Împărţirea
pe linii a moştenirii 59
2.3. Caracterele juridice ale dreptului la moştenire legală
al colateralilor privilegiaţi 60
§3. Clasa a treia - a ascendenţilor ordinari 60
3.1. Componenţă. Când sunt chemaţi la moştenire? 60
3.2. Repartizarea moştenirii între ascendenţii ordinari 61
3.3. Caracterele juridice ale dreptului la moştenire legală
al ascendenţilor ordinari 61
§4. Clasa a patra - a colateralilor ordinari 61
4.1. Componenţă. Când sunt chemaţi la moştenire? 61
4.2. Repartizarea moştenirii între colateralii ordinari 62
4.3. Caracterele juridice ale dreptului la moştenire al
colateralilor ordinari 62
Capitolul III. Drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor
în cadrul moştenirii legale 63
Secţiunea 1. Generalităţi 63
§1. Evoluţia reglementărilor 63
§2. Condiţiile cerute de lege soţului supravieţuitor pentru
a putea moşteni 63
Secţiunea a 2-a. Drepturile conferite de lege soţului supravieţuitor 64
§1. Drepturile de moştenire proprii ale soţului supravieţuitor în
concurs cu fiecare clasă de moştenitori 65
§2. Dreptul special de moştenire al soţului supravieţuitor asupra
mobilierului şi obiectelor de uz casnic 65
2.1. Mobilierul şi obiectele aparţinând gospodăriei casnice 66
2.2. Condiţiile de acordare 67
2.3. Natura juridică a dreptului special de moştenire 69
§3. Dreptul temporar de abitaţie asupra casei de locuit 70
3.1. Reglementare legală 70
3.2. Condiţiile cerute pentru a lua naştere 71
3.3. Caractere juridice 72
3.4. Modificări pe parcursul exercitării dreptului de abitaţie
al soţului supravieţuitor 73
A. Restrângerea dreptului de abitaţie 73
B. Obligaţia soţului supravieţuitor de a primi o locuinţă
în schimb 73
3.5. Încetarea dreptului de abitaţie 73
Capitolul IV. Dreptul statului (comunei) asupra moştenirilor vacante 75
Secţiunea 1. Reglementare legală 75
Secţiunea a 2-a. Fundamentul vocaţiei succesorale a statului (comunei) 76
§1. Teoria dreptului legal de moştenire 76
§2. Teoria dreptului de suveranitate 77
§3. Interesul practic al opţiunii între una sau alta din cele două teorii 77
3.1. Din punctul de vedere al dezmoştenirii tuturor moştenitorilor 78
3.2. Din punctul de vedere al revocării renunţării la moştenire
a unui moştenitor legal 78
3.3. Concepţia care se desprinde din dispoziţiile noului Cod civil 79
Secţiunea a 3-a. Administrarea provizorie a bunurilor moştenirii.
Curatorul special 79
Secţiunea a 4-a. Constatarea vacanţei succesorale. Certificatul
de vacanţă succesorală şi anularea lui 80
Secţiunea a 5-a. Efectele vacanţei succesorale 82
Secţiunea a 6-a. Trimiterea în posesie a comunei (sezina) 83
Titlul III. Introducere în dreptul liberalităţilor 85
Capitolul I. Liberalităţile ca specie a actelor juridice 85
Secţiunea 1. Consideraţii introductive 85
§1. Liberalităţile - specie a actelor juridice cu titlu gratuit 85
§2. Caracterul excepţional 87
§3. Inadecvarea criteriului formal pentru caracterizarea actelor
de liberalitate 87
Secţiunea a 2-a. Criteriile de caracterizare a liberalităţilor 88
§1. Criteriul material (economic) 88
1.1. Sărăcirea dispunătorului în corelaţie cu îmbogăţirea
beneficiarului 88
1.2. Liberalităţile şi contractele de binefacere 90
§2. Criteriul voliţional (moral) 90
2.1. Concepţiile „obiectivă" şi „subiectivă" asupra intenţiei
de a gratifica 91
2.2. Recompensa morală sau materială aşteptată de dispunător
şi raportul acesteia cu intenţia de a gratifica 93
2.3. Proba intenţiei de a gratifica 95
§3. Cazuri care prezintă dificultăţi de calificare 97
3.1. Actele de executare a unor obligaţii naturale 97
A. Obligaţiile naturale obişnuite 97
B. Cazul special al executării de bunăvoie de către
moştenitorii unei persoane a unei liberalităţi făcute de
aceasta fără respectarea condiţiilor de formă prevăzute
de lege 99
3.2. Liberalităţile remuneratorii 100
3.3. Liberalităţile modice 102
3.4. Calificarea actelor de dobândire a unui bun cu clauză tontinieră (de acrescământ) de două sau mai multe
persoane împreună 103
Capitolul II. Condiţiile de validitate a liberalităţilor 106
Secţiunea 1. Consimţământul 106
§1. Neafectarea consimţământului de o tulburare mentală din
partea dispunătorului 107
1.1. Situaţia sub regimul Codului civil din 1864 107
1.2. Situaţia sub regimul noului Cod civil 109
§2. Consimţământul trebuie să fie neviciat 113
2.1. Eroarea esenţială 114
2.2. Dolul 115
2.3. Violenţa 118
Secţiunea a 2-a. Capacitatea 119
§1. Incapacităţile de a dispune prin liberalităţi 119
1.1. Incapacităţi absolute de a dispune prin liberalităţi 119
A. Incapacitatea minorilor 121
B. Incapacitatea interzişilor judecătoreşti 123
C. Incapacitatea persoanelor insolvabile de a face liberalităţi 123
1.2. Incapacităţi relative de a dispune prin liberalităţi 124
A. Incapacitatea majorului de a dispune în favoarea
reprezentantului sau ocrotitorului legal avut în timpul
minorităţii sau interdicţiei, până la descărcarea acestora
de gestiune de către instanţa de tutelă 125
B. Incapacitatea persoanelor aflate în îngrijire de a dispune
în favoarea medicilor, farmaciştilor sau altor persoane
în perioada în care se află sub îngrijirea acestora 125
a) Persoanele cărora cel aflat în îngrijire nu le poate
face liberalităţi 125
b) Condiţiile în care poate fi reţinută incapacitatea 127
c) Excepţii de la incapacităţile prevăzute la art. 990
alin. (1) NCC 128
d) Sancţiunea incapacităţii 128
C. Incapacitatea de a dispune în favoarea preoţilor sau
a altor persoane care acordă asistenţă religioasă 129
D. Incapacităţile de a dispune prin legate prevăzute la
art. 991 NCC 130
E. Sancţionarea simulaţiei în privinţa incapacităţilor
de a dispune prin liberalităţi 130
§2. Incapacităţile de a primi liberalităţi 130
2.1. Incapacităţi de folosinţă 130
A. Incapacitatea persoanelor viitoare 131
B. Incapacitatea persoanelor incerte (nedeterminate) 133
C. Incapacitatea străinilor şi apatrizilor de a dobândi
prin liberalităţi terenuri în România 134
D. Principiul specialităţii persoanei juridice 136
2.2. Incapacităţi de exerciţiu 137
A. Incapacitatea minorilor 138
a) Incapacitatea minorilor lipsiţi complet de
capacitate de exerciţiu 138
b) Incapacitatea minorilor cu capacitate de exerciţiu
restrânsă 138
B. Incapacitatea interzişilor judecătoreşti 138
Secţiunea a 3-a. Obiectul 138
§1. Bunul transmis 139
§2. Sarcinile şi condiţiile transmisiunii 139
2.1. Sarcinile şi condiţiile liberalităţilor 139
A. Sarcina 139
B. Condiţia 140
C. Dificultăţile de diferenţiere 140
2.2. Sarcinile şi condiţiile imposibile, ilicite sau imorale 141
A. Clauzele imposibile 141
B. Clauzele ilicite sau imorale 141
a) Clauzele referitoare la persoana gratificatului 141
b) Clauzele referitoare la bunuri 143
c) Clauzele referitoare la succesiune 144
d) Sancţiunea clauzelor imposibile, ilicite sau imorale 144
2.3. Revizuirea sarcinilor şi condiţiilor 145
Secţiunea 4-a. Cauza 146
§1. Existenţa cauzei. Cauza falsă 146
§2. Cauza ilicită şi cauza imorală 148
Secţiunea a 5-a. Substituţiile fideicomisare şi liberalităţile reziduale 151
§1. Substituţiile fideicomisare 151
1.1. Situaţia sub regimul Codului civil din 1864 151
A. Noţiune. Reglementare legală 151
B. Scurt istoric al instituţiei 152
C. Considerentele care stăteau la baza interdicţiei 153
1.2. Reglementarea substituţiei fideicomisare în noul Cod civil 153
A. Condiţiile substituţiei fideicomisare 154
a) Existenţa a două liberalităţi succesive având
acelaşi obiect 154
b) Obligarea primului gratificat (instituitul) la
conservarea şi remiterea obiectului legatului celui
de al doilea gratificat (substituitului) 157
c) Reportarea transmiterii obiectului liberalităţii către
substituit la momentul şi ca urmare a decesului
instituitului 158
B. Efectele substituţiei fideicomisare 158
a) Efectele în privinţa instituitului 158
b) Efectele în privinţa substituitului 167
C. Ineficacitatea substituţiei 168
§2. Liberalităţile reziduale 169
2.1. Situaţia sub regimul Codului civil din 1864 169
2.2. Situaţia sub regimul noului Cod civil 171
Titlul IV. Donaţia 175
Capitolul I. Consimţământul. Promisiunea de donaţie.
Forma donaţiilor 177
Secţiunea 1. Oferta şi acceptarea. Formarea contractului 177
§1. Oferta şi acceptarea când ambele părţi sunt de faţă 177
§2. Oferta şi acceptarea între absenţi 177
2.1. Oferta ' 177
2.2. Acceptarea 178
Secţiunea a 2-a. Promisiunea de donaţie 181
Secţiunea a 3-a. Condiţia formei autentice 183
Secţiunea a 4-a. Formalitatea specială a actului care trebuie să
enumere şi să evalueze bunurile mobile făcând obiectul unei donaţii 186
Secţiunea a 5-a. Excepţii de la regula formei autentice 187
§1. Darul manual 187
1.1. Evoluţia şi fundamentul darului manual 188
1.2. Obiectul darului manual 189
A. Bunurile mobile corporale 189
B. Darul manual în nudă proprietate şi uzufruct 190
C. Darul manual prin virament bancar de la cont la cont 191
D. Darul manual prin remiterea unui cec 192
E. Excluderi 193
a) Bunurile imobile 193
b) Bunurile mobile incorporale 193
c) Bunurile mobile corporale în valoare mai mare
de 25.000 lei 193
d) Drepturile indivize, universalităţile de fapt şi
bunurile supuse unor forme de înmatriculare
(navele şi aeronavele) 194
1.3. Tradiţiunea şi modalităţile de realizare a acesteia 194
A. Tradiţiunea trebuie să fie efectivă 195
B. Tradiţiunea trebuie să fie actuală, definitivă şi irevocabilă 196
C. Tradiţiunea trebuie să fie făcută cu titlu autonom
şi distinct 199
1.4. Pactele adăugate darului manual 199
1.5. Proba darului manual 200
A. Existenţa darului manual este invocată de donatar 200
a) Prezumţia relativă de existenţă şi valabilitate a titlului
(darului manual). Reconsiderare în lumina
dispoziţiilor art. 1225 alin. (2) NCC 200
b) Prezumţia absolută de proprietate 202
B. Existenţa darului manual este invocată de donator sau
moştenitorii săi 202
a) Situaţia donatorului 202
b) Situaţia moştenitorilor donatorului 202
§2. Donaţia deghizată 203
2.1. Dificultăţile de calificare a donaţiilor deghizate 203
2.2. Recunoaşterea valabilităţii donaţiei deghizate 205
2.3. Condiţiile de validitate ale donaţiei deghizate 205
A. Condiţiile referitoare la actul care deghizează donaţia 205
a) Actul aparent trebuie să ascundă perfect donaţia 205
b) Actul care disimulează donaţia trebuie să întrunească cel puţin în aparenţă condiţiile de fond ale unui
asemenea act 206
c) Actul care disimulează donaţia trebuie să întrunească
toate condiţiile de formă ale unui asemenea act 206
B. Condiţiile referitoare la donaţia propriu-zisă 207
a) Donaţia trebuie să întrunească toate condiţiile de fond
ale unei liberalităţi 207
b) În privinţa formei, donaţia deghizată constituie
o excepţie de la regulile de drept comun 207
2.4. Efectele donaţiei deghizate 207
2.5. Proba donaţiei deghizate 207
§3. Donaţia indirectă 208
3.1. Condiţiile de validitate 210
A. Existenţa unui act juridic 210
B. Actul juridic să fie ambivalent 212
a) Actele cu titlu oneros 212
b) Actele neutre 213
C. Din punctul de vedere al condiţiilor de validitate,
trebuie întrunite cerinţele de fond atât ale actului vector,
cât şi ale donaţiei 215
D. Din punctul de vedere al condiţiilor de formă, trebuie
întrunite cerinţele referitoare la actul vector, nu şi
cele referitoare la donaţie 216
3.2. Proba donaţiei indirecte 216
Capitolul II. Principiul irevocabilităţii donaţiilor 218
Secţiunea 1. Sensul principiului irevocabilităţii 218
Secţiunea a 2-a. Clauzele interzise de lege 219
Secţiunea a 3-a. Sancţiunea încălcării interdicţiilor prevăzute de lege 220
Secţiunea a 4-a. Clauza de întoarcere convenţională 220
Capitolul III. Efectele donaţiei 223
Secţiunea 1. Derogări în privinţa garanţiei contra evicţiunii 223
Secţiunea a 2-a. Derogări în privinţa garanţiei pentru vicii ascunse 224
Capitolul IV. Revocarea donaţiilor 225
Secţiunea 1. Revocarea donaţiilor pentru ingratitudine 225
§1. Cazurile de ingratitudine prevăzute de lege 225
§2. Acţiunea în revocarea donaţiilor pentru ingratitudine 227
2.1. Regimul juridic al acţiunii 227
2.2. Efectele acţiunii în revocare 228
A. Efectele generale (între părţi) 228
B. Efectele speciale (faţă de terţi) 230
Secţiunea a 2-a. Revocarea donaţiilor pentru neîndeplinirea sarcinilor 231
§1. Reglementare legală 231
§2. Regimul juridic al acţiunii în revocarea donaţiei pentru
neîndeplinirea sarcinii 232
§3. Efectele revocării 234
3.1. Efectele între părţi 234
3.2. Efectele faţă de terţi 235
Secţiunea a 3-a. Donaţiile dintre soţi 235
§1. Reglementare legală 235
§2. Condiţii 235
§3. Efecte 236
3.1. Între părţi 236
3.2. Faţă de terţi 236
Titlul V. Testamentul 239
Capitolul I. Prezentare generală 240
Secţiunea 1. Definiţia testamentului 240
Secţiunea a 2-a. Caracterele juridice ale testamentului 241
§1. Un act unilateral şi personal 242
§2. Un act solemn 242
§3. Un act de dispoziţie cu titlu gratuit 242
§4. Un act mortis causa 243
§5. Un act revocabil 243
Capitolul II. Condiţiile de formă 244
Secţiunea 1. Regulile comune tuturor testamentelor 244
§1. Exigenţa unui înscris 244
1.1. Prohibirea testamentelor verbale 244
1.2. Proba testamentului
Titlul cartii: | Tratat de drept civil. Succesiunile si liberalitatile |
---|---|
Numele autorului/lor: | Dan Chirica |
Editura: | C.H. Beck |
Data aparitiei: | 2014 |
Numar de pagini: | 728 |
ISBN: | 978-606-18-0368-2 |
Format: | Academic |
Tip coperta: | Carte brosata |
Pret intreg (Pretul de coperta afisat de producator): | 159 |
Formatul de livrare: | Carte tiparita |