Dimensiuni aplicative ale psihologiei sociale | Autori: Pantelimon Golu, Florinda Golu

Psihologia socială contemporană examinează conduita omului aşa cum se exprimă ea într-o serie de arii concrete ale vieţii de zi cu zi: comunicare, muncă, şomaj, educaţie, sănătate, sport, politică, domeniul juridic, conflicte şi agresiuni, prejudecăţi şi stereotipuri, timp liber, credinţe religioase, identitate socială şi personală, relaţii familiale, sexualitate, dragoste, fericire.

Ea este şi devine parte din viaţă, propunându-şi să ofere o explicaţie comprehensivă a relaţiilor cotidiene.

Interesându-se de aceste numeroase dimensiuni ale vieţii cotidiene, psihologia socială, ca ştiinţă aplicată, poate furniza sugestii şi strategii de facilitare a coechilibrării omului cu lumea socială o lume contradictorie, polimorfă, dificilă ajutându-l să-i identifice resorturile şi să descopere căi posibile de învingere a obstacolelor.

Studiind conduita socială şi efectul situaţiilor sociale asupra omului, psihologia socială deschide căi de acces spre domeniul unor fenomene extraordinare şi fascinante.

CUVANT INAINTE

În cursul unei perioade istorice relativ scurte, de când s‑a constituit ca ştiinţă, cu un statut propriu, psihologia socială nu numai că a ajuns să‑şi precizeze, în ordine teoretică, domeniul de referinţă, aparatul conceptual şi metodologic, grilele de recoltare şi interpretare a datelor, dar a reuşit să‑şi întindă antenele către cvasitotalitatea zonelor vieţii cotidiene, acolo unde trăiesc, comunică şi interacţionează, de fapt, agenţii sociali – oamenii.

Viaţa cotidiană este o reţea densă de relaţii şi activităţi, de situaţii şi evenimente.

Omul, prins în împletitura lor, are prilejul să‑şi arate diversele lui faţete – bune sau rele – să‑şi pună în evidenţă abilităţile, să‑şi dezvăluie motivaţiile, atitudinile, preferinţele şi aspiraţiile, conlucrând sau competiţionând cu semenii săi.

Tot ceea ce întreprinde el lasă urme în social şi în propria personalitate, induce schimbări, care, cumulate, se repercutează asupra vieţii cotidiene, înfrumuseţând‑o sau alterând‑o. El se consumă ca o torţă şi renaşte în alte ipostaze, iniţiind noi cicluri de schimbări.

Sănătoşi sau bolnavi, odihniţi sau obosiţi, satisfăcuţi sau dezgustaţi de viaţă, singuri sau în asociere cu alţii, oamenii caută să descopere un sens al vieţii pentru ei, o cale de acces, fie şi firavă, către ceea ce se cheamă fericire, bucuria de a trăi. Unii o găsesc în muncă, alţii în activităţi de petrecere a timpului liber, în alcool, în sex, în plăcerea de a se întâlni cu prietenii şi de a conversa cu ei, ori de a rămâne singuri şi de a medita.

Viaţa cotidiană este influenţată continuu de solicitări ale practicii sociale, de decizii politice, de modele, norme şi valori morale, juridice, religioase, iar indivizii şi grupurile trebuie să înveţe să‑şi structureze şi să‑şi regleze conduita de răspuns în raport cu aceste modele, norme şi valori.

Unii reuşesc să o facă în proporţie de sută la sută, fiind înalt conformişti, alţii nu reuşesc deloc, fiind înalt devianţi. A cunoaşte aceste prestaţii şi efectul lor pe termen lung este o sarcină ispititoare pentru cercetătorul social, care trebuie să dezvăluie, între altele, factorii şi condiţiile ce concură la starea de bine a omului, la reuşitele şi performanţele lui profesionale şi relaţioanle, la motivarea tentativei lui de a dobândi, cu orice preţ, dreptatea şi adevărul, la întreţinerea dorinţei lui legitime de a trăi într‑un mediu social şi fizic curat.

A trăi şi activa în societate, ca om printre oameni, nu este un lucru simplu şi uşor de realizat, chiar dacă ne naştem în societate şi suntem predestinaţi să devenim fiinţe sociale. Suntem pândiţi la fiecare pas de griji, nevoi, ameninţări, de temeri pentru ziua de mâine, generate de o proastă gestionare a resurselor societăţii, de un management politic defectuos, de înlocuirea valorilor cu nonvaloarea pe aproape toate palierele scării sociale, a altruismului cu egoismul feroce, care, pentru foarte mulţi, constituie astăzi crezul vieţii.

Capătă amploare goana paroxistică după profit, discursurile bombastice, găunoase ale liderilor, înşelătoria, abuzul, minciuna, manipularea, violenţa, sexualitatea nudă, deşănţată, vidată de orice notă de romantism, care sub­minează integritatea şi sănătatea morală şi mentală a individului. Reuşeşte acesta să se descurce în acest peisaj pestriţ şi neprietenos?

Găseşte el o modalitate de a supravieţui, de a comunica şi de a se face ascultat şi înţeles în aceste condiţii frecvent ostile?

Interesându‑se de aceste numeroase dimensiuni ale vieţii cotidiene – sănătate, comunicare, relaţionare, muncă, timp liber, justiţie, politică, raportare la mediul ambiant – psihologia socială aplicată poate furniza sugestii şi strategii de facilitare a coechilibrării omului cu lumea socială care este aşa cum este – contradictorie, polimorfă, dificilă – ajutându‑l să‑i identifice resorturile şi să descopere căi posibile de evitare a capcanelor şi de învingere a obstacolelor pe care viaţa i le scoate în cale.

Cartea de faţă încearcă să îmbrăţişeze o mare varietate de aspecte practice, din care emerge substanţa vieţii cotidiene a omului, care, finalmente, caută febril răspuns la întrebarea „cine este el”, cât de asemănător este cu alţii şi prin ce se deosebeşte de ei.

Autorii