Noul Cod de procedura penala si legislatie conexa. Legislatie consolidata - 2 iunie 2014

Prezentele fise alcatuiesc prima lucrare ce abordeaza, intr-o structura si o grafica inovatoare, atat partea generala, cat si partea speciala a noii proceduri penale. Intrarea in vigoare a acesteia la 1 februarie 2014 a atras dupa sine inevitabil conceperea unei noi carti care sa permita oricarui jurist (student, masterand, doctorand, practician la inceput de cariera sau cu experienta) sa inteleaga rapid si sa asimileze facil procedura penala, astfel cum se prezinta aceasta in conditiile noului Cod.

Avantajul acestei carti este ca se limiteaza la noua materie, pe care o prezinta simplu si la obiect, asa cum este aceasta necesara pentru examenele de admitere in profesie, fara a se pierde in clasicele comparatii cu vechea reglementare.

Fiecare fisa contine o parte teoretica si o parte practica, ce ofera atat informatii teoretice tehnice si precise, cat si principalele solutii jurisprudentiale ale instantelor romane incepand cu anul 1969 pana in prezent, care isi pastreaza valabilitatea si dupa data intrarii in vigoare a noului Cod de procedura penala.

EXTRAS:

(...)

1. PRINCIPIUL LEGALITĂŢII [art. 2 NCPP]

 legiuitorul trebuie să prevadă normele procedurale în mod explicit în vederea satisfacerii exigenţei de previzibilitate;

 desfăşurarea întregului proces penal şi a procedurilor penale trebuie realizată cu respectarea legii (nullum iudicium sine lege, nemo iudex sine lege);

 se aplică atât în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară şi al judecăţii, cât şi după rămânerea definitivă a hotărârii;

 asigurarea respectării principiului legalităţii este realizată prin instituirea unor sancţiuni procesuale (nulitatea, excluderea probelor nelegal sau neloial administrate etc.), dar şi prin prevederea unor obligaţii procedurale pozitive în sarcina procurorului, judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată (supravegherea urmăririi penale de procuror, verificarea legalităţii sesizării instanţei, a actelor procesuale sau procedurale sau a probelor din cursul urmăririi penale în cadrul procedurii de cameră preliminară, verificarea legalităţii sentinţei penale în căile de atac etc.)

Fără a diminua cu nimic rolul celorlalte două faze ale procesului penal - urmărirea penală şi punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti - putem spune că judecata penală reprezintă faza procesual penală cu conţinutul cel mai bogat şi totodată cu cea mai mare importanţă în cadrul procesului penal. Aici principiile care guvernează întregul proces penal îşi dau măsura valorii lor garantând respectarea legii şi aflarea adevărului.

Necesitatea fazei de judecată în procesul penal rezidă din interpretarea dispoziţiilor constituţionale prevăzute în art. 126 alin. 1: „justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”.

Judecata penală ca fază a procesului penal are ca obiect soluţionarea cauzei în mod definitiv. Aceasta presupune pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice, susceptibilă de a fi pusă în executare, în scopul realizării depline şi definitive a sarcinilor justiţiei penale.