Noul Cod penal. Note. Corelatii. Explicatii | 2014

Adoptarea noului Cod de procedura penala a fost necesara pentru crearea unui sistem legislativ in care procesul penal sa fie mai rapid si eficient, sa existe o armonizare conceptuala cu prevederile noului Cod penal (adoptat prin Legea nr. 286/2009 si pus in aplicare prin Legea nr. 187/2012 (M.Of. nr. 757 din 12 noiembrie 2012), protectia unitara a drepturilor omului si libertatilor fundamentale garantate de Constitutie si normele europene in materie, cat si stabilirea unui echilibru intre toate institutiile ce pun in aplicare normele procesual penale.

EXTRAS:

(...)

Reglementarea infracţiunilor contra persoanei în noul Cod penal, se deosebeşte de reglementarea aceleiaşi materii în Codul penal de la 1968, sub aspectul sistematizării materiei, al formulării unor norme de incriminare ca şi prin sancţiunile prevăzute în cadrul fiecărei norme de incriminare.

Noul Cod penal a inclus infracţiunile contra persoanei în Titlul I, spre deosebire de Codul penal de la 1968, unde aceste infracţiuni fac parte din Titlul II, fiind grupate distinct după titlul privind infracţiuni contra siguranţei statului.

Prin urmare, în concepţia noului Cod penal, infracţiunile prin care se aduce atingere persoanei şi drepturilor acesteia deţin un loc prioritar, sub aspectul sistematizării, renunţându-se astfel la structura codurilor penale anterioare (Codul penal din 1936; Codul penal din 1968), care acordau atenţie primordială infracţiunilor care aduc atingere statului. Această structură se regăseşte la majoritatea codurilor europene recente (Austria, Spania, Franţa, Portugalia etc.) şi reflectă concepţia actuală privind locul persoanei şi al drepturilor şi libertăţilor acesteia în ierarhia valorilor care se bucură de protecţie, inclusiv prin mijloace penale.

(...)