Drept penal. Partea generala. Noul Cod penal | Autor: Udroiu Mihail

Intrarea în vigoare a Noului Cod penal (NCP) atrage după sine restructurarea nu numai a teoriei infracţiunii, dar şi a conţinutului mai multor infracţiuni, precum şi a logicii pedepselor în scopul asigurării unei reacţii adecvate a statului în faţa formelor actuale de delicvenţă. Această carte, elaborată de unul dintre membrii comisiei de elaborare a proiectului NCP, reprezintă un comentariu aprofundat şi clar al infracţiunilor prevăzute în noua codificare în scopul înţelegerii intenţiei legiuitorului, dar şi a modului în care se vor aplica în practică noile incriminări.

Puncte forte

- una dintre cele mai performante cărţi de Drept penal, Partea specială în înţelegerea şi aplicarea NCP

- informaţii complete pe fiecare infracţiune

- detalii care fac diferenţa în susţinerea oricărui examen, fie de licenţă, de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, în magistratură sau avocatură, de promovare în funcţii de execuţie a magistraţilor, de capacitate al magistraţilor stagiari, respectiv definitivat al avocaţilor stagiari.

Intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură penală (NCPP) atrage după sine restructurarea logicii procesuale în cadrul noului model de proces penal.

Această carte, elaborată de unul dintre membrii comisiei de elaborare a proiectului NCPP, conţine o prezentare suplă şi accesibilă a noilor instituţii procedurale din Partea generală a NCPP în scopul înţelegerii intenţiei legiuitorului, dar şi a modului în care se vor aplica în parctică noile dispoziţii procedurale.

Puncte forte:

- una dintre cele mai performante cărţi de procedură penală în înţelegerea şi aplicarea NCPP

- informaţii complete pe fiecare temă de procedură penală

- detalii care fac diferenţa în susţinerea oricărui examen, fie de licenţă, de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, în magistratură sau avocatură, de promovare în funcţii de execuţie a magistraţilor, de capacitate al magistraţilor stagiari, respectiv definitivat al avocaţilor stagiari.

EXTRAS: 

(...)

EXPLICAŢII

Articolele 1 şi 2 separă principiul legalităţii incriminării şi pedepsei (care se regăsea în art. 2 CP 1969) în două principii distincte. Unii teoreticieni au criticat această soluţie, considerând că desparte nejustificat elementele structurii normei penale care este compusă din precept şi sancţiune, ceea ce ar implica o formulare unitară în cadrul principiului legalităţii, a preceptului şi a sancţiunii. „Legalul şi ilegalul în dreptul penal trebuie să fie privite sub un îndoit aspect: al infracţiunii şi al pedepsei. Împreună aceste două aspecte constituie ceea ce se numeşte legalitatea incriminării”.

Principiul legalităţii este un principiu fundamental al dreptului penal, formulat de Cesare Beccaria şi preluat în Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului din 1789 drept cel mai de seamă instrument de protecţie împotriva arbitrariului şi abuzului (N. Giurgiu). După acest moment, principiul legalităţii incriminării şi pedepsei (nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege) a fost preluat în toate documentele importante care garantează drepturile fundamentale ale omului şi în cvasitotalitatea constituţiilor şi legislaţiilor penale moderne, sub diverse formulări.

Principiul legalităţii incriminărilor şi pedepselor nu are o enunţare unitară nici în cuprinsul Constituţiei. Articolul 23 alin. (12) din Constituţie se referă doar la legalitatea pedepselor, însă art. 73 alin. (3) lit. h), care reglementează sfera legilor organice, prevede împreună „infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora”. Noţiunea de „pedeapsă” din Constituţie trebuie înţeleasă în sensul ei larg, referindu- se la legalitatea tuturor sancţiunilor de drept penal, nu doar la legalitatea pedepselor.

Consacrarea acestui principiu are unele consecinţe directe: pentru Parlament – exclusivitatea creării normelor de drept penal, obligativitatea exercitării efective şi eficiente a acestei funcţii, exigenţa în planul tehnicii legislative (crearea de texte simple, clare, cu formulare transparentă şi accesibilă public); pentru judecător – imposibilitatea de a refuza aplicarea legii, obligaţia de a determina cu exactitate încadrarea juridică, de a interpreta strict legea penală şi interdicţia de a aplica legea penală prin analogie. Dintre consecinţele mediate ale aplicării acestui principiu amintim, în anumite situaţii, cele referitoare la cerinţa dublei incriminări, regimul de prioritate al convenţiilor internaţionale la care aderă statul român, în caz de conflict cu normele penale interne, regimul imunităţii de jurisdicţie (N. Giurgiu).

Articolul 1 alin. (2) NCP este corespondentul art. 11 CP 1969, cu denumirea marginală „Neretroactivitatea legii penale”, şi stabileşte regula anteriorităţii prevederii unei fapte ca infracţiune, în raport cu data comiterii faptei.

(...)

Lucrarea intitulata „Drept penal. Partea generala (conform Noului Cod penal)” prezinta detaliat caracteristicile dreptului penal, ca ramura a sistemului de drept romanesc cu o structura unitara si o autonomie distincta, intrucat reglementeaza un anumit gen de relatii sociale, adica pe acelea care se refera la reactia membrilor societatii cu privire la savarsirea infractiunilor.

Dreptul penal constituie principalul instrument prin intermediul caruia sunt aparate valorile sociale. Scopul dreptului penal rezida in: asigurarea prevenirii infractiunilor, asigurarea crearii unui cadru legal prin care functia de aparare sociala sa poata fi pusa in practica, asigurarea dezvoltarii unor valori sociale noi.

Fiind adresat atat studentilor facultatilor de drept, cat si tuturor celor pasionati de obiectul de studiu al reptului penal, cursul universitar sus-mentionat prezinta institutiile fundamentale ale dreptului penal – infractiunile, sanctiunile penale si raspunderea penala.

Prezenta lucrare, ce face parte din Colecţia Comentarii, are drept punct de plecare textul noului Cod penal şi al Legii de punere în aplicare a acestuia, oferind cititorului informaţia necesară pentru a putea înţelege, interpreta şi aplica noua legislaţie penală. Aceasta carte detaliaza prin explicatii aprofundate ale textelor noului Cod penal şi adnoteaza selectiv, cu exemple jurisprudenţiale.

Punctual, sunt semnalate deficienţele unor texte sau problemele de interpretare pe care acestea le ridică şi se propun soluţii. Problemele ridicate de aplicarea în timp a legii penale sunt şi ele avute în vedere. Adnotările reflectă măsura în care soluţiile privind probleme importante, de regulă controversate, din practica judiciară, îşi menţin sau nu actualitatea. Această componentă este în mod voit redusă la aspectele esenţiale, deoarece trebuie să permită dezvoltarea lucrării în ediţiile viitoare prin adăugarea jurisprudenţei semnificative.

Autorii acestei lucrari sunt:

Vasile Francisca-Maria,

Nedelcu Iuliana,

Manea Teodor,

Lefterache Lavinia,

Kuglay Irina,

Valerian Cioclei,

Bodoroncea Georgina

Prezenta lucrare este un caiet de seminar, ce se doreşte a fi un mijloc de fixare a cunoştinţelor de bază în această materie. In acest sens, cuprinde o scurtă trecere în revistă a noţiunilor teoretice din titlurile și capitolele şi stabilite în tematică, speţe cu diferite grade de complexitate, întrebări şi teste grilă.

Acest caiet nu oferă şi rezolvarea speţelor, deoarece, fiind conceput ca un instrument de lucru pentru seminare, nu s-a dorit canalizarea atenţiei către o soluţie pretins corectă, ci s-a urmărit punctarea unor probleme care să suscite discuţii, precum şi formarea abilităţii de a argumenta.