Politica penala si libertatea individuala [Studiu comparativ in dreptul roman si elvetian] | Autor: Madalina Cristina Putinei

CUPRINS:

Mulţumiri

Abrevieri uzuale

Introducere

PARTEA I. Evoluţia conceptului de politică penală

Capitolul I. Definirea politicii penale

Secţiunea 1. Abordări metodologice asupra problemei definirii politicii penale

§1. Tipuri de definiţii compatibile conceptului de politică penală

1.1. Definiţia politicii penale prin gen proxim şi diferenţă specifică

1.2. Definiţia politicii penale prin esenţa sa

§2. Reconsiderarea definiţiei politicii penale în funcţie de modul perceperii realităţii sociale

2.1. Definiţii doctrinare

2.2. Definirea politicii penale la nivelul conferinţelor internaţionale

2.3. Definiţii constructive şi definiţii descriptive ale politicii penale

2.4. Definiţii funcţionaliste

Secţiunea a 2-a. De la opţiuni doctrinare la finalităţi practice

§1. Modul în care operează trecerea de la teorie la practică

§2. Dificultăţi de încadrare a realităţii în normă

2.1. Noţiunea de organizaţie criminală

2.2. Caracterul secret al organizaţiei

2.3. Scopul activităţii

§3. Politica penală de la teorie la o practică a protecţiei drepturilor omului

Capitolul II. Politica penală sub influenţa curentelor ideologice

Secţiunea 1. Curentul liberal. Structura fundamentală a liberalismului

§1. Prioritatea justului asupra binelui

§2. Auto-construirea identităţii eului dezangajat

§3. Neutralitatea statului

Secţiunea a 2-a. Influenţa principiilor liberale asupra politicii penale

§1. Limitele liberale ale incriminării penale

1.1. Limitarea exerciţiului unei libertăţi doar pentru protejarea unei alte libertăţi

1.2. Limitarea posibilităţii de a incrimina agravante pentru protejarea unui interes general valorizat de stat

1.2.1. Aspecte introductive privind politica penală a statului în domeniul circumstanţelor agravante

1.2.2. Restrângerea să fie făcută prin lege

1.2.3. Previzibilitatea legii

1.2.4. Motivele de restrângere a exerciţiului drepturilor şi libertăţilor

1.2.5. Valorile supreme ca limite ale posibilităţii de invocare a motivelor de restrângere

1.2.6. Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică

1.2.7. Măsura de restrângere trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o

1.2.8. Măsura de restrângere trebuie aplicată în mod nediscriminatoriu

1.2.9. Măsura trebuie să fie aplicată fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii

1.3. Reglementarea circumstanţelor în dreptul român şi elveţian

1.3.1. Regimul circumstanţelor potrivit noului Cod penal

1.3.2. Regimul circumstanţelor agravante în Codul penal elveţian

1.4. Consacrarea normativă a comportamentelor deviante de la un anumit tip de bine

§2. Principiul legalităţii infracţiunilor şi pedepselor

2.1 Apariţie şi conţinut

2.2. Principiul legalităţii infracţiunilor şi pedepselor ca garanţie a libertăţii

§3. Insuficienţa principiului legalităţii infracţiunilor şi pedepselor ca limită a acţiunii statale

Secţiunea a 3-a. Mişcarea anarhistă

Secţiunea a 4-a. Curentul totalitar egalitarist

§1. Egalitatea şi tendinţa autoritară

§2. Politica apărării securităţii sociale

§3. Centrarea răspunderii penale pe conceptul de „pericol social”

Secţiunea a 5-a. Curentul totalitar fascist

§1. Politica penală sub „dominaţie” fascistă

§2. Adoptarea unui sistem preventiv de exercitare a drepturilor şi libertăţilor

§3. O politică penală gândită statistic

Secţiunea a 6-a. Curentul comunitarist

§1. Rolul grupului social în determinarea comporta men tului infracţional

§2. Deplasarea politicii penale de la drepturile şi intere sele individului la cele ale grupului

Secţiunea a 7-a. Este necesară alegerea între liberalism şi comunitarism?

§1. Problema centrală a dezbaterii liberalism/ comuni tarism

1.1. Justul ca bază filosofică a politicii penale

1.2. Binele ca fundament al politicii penale

§2. Alegerea sau echilibrul?

Secţiunea a 8-a. Amprenta pozitivismului juridic asupra politicii penale

§1. Determinismul delincventului sau excluderea respon sabilităţii sale morale

§2. Apărarea societăţii contra pericolului criminal

PARTEA A II-A. Construirea politicii penale

Capitolul I. Necesitatea adoptării unei noi politici penale

Secţiunea 1. Evaluarea realităţii sociale şi a celei infracţionale

Secţiunea a 2-a. Alegerea priorităţilor

Secţiunea a 3-a. Coordonarea politicii penale cu politica guvernamentală

Capitolul II. Stabilirea obiectivelor

Secţiunea 1. Evaluarea impactului asupra fenomenului criminal

Secţiunea a 2-a. Difuzarea rezultatelor obţinute

Capitolul III. Stabilirea rolului diverşilor actori în construirea politicii penale

Secţiunea 1. Activitatea Parlamentului în domeniul politicii penale

§1. Regulile de tehnică legislativă

1.1. Regulile de tehnică legislativă în jurisprudenţa Curţii Constituţionale române

1.2. Ghidurile de legistică în dreptul Confederaţiei elvetice

§2. Starea legislaţiei interne

2.1. Când legea poate crea insecuritate juridică: prea multe legi .

2.2. Când legea se lasă aşteptată: legi prea puţine?

2.3. Când legea nu îşi mai este suficientă: cazul actelor normative ale executivului

§3. Noul Cod penal: politica penală între liberalism, comunitarism şi lipsa de filosofie

3.1. Despre necesitatea adoptării unui nou Cod penal privită din unghiul de vedere al filosofiei

3.2. Abandonarea filosofiei comunitariste

3.3. Indecizia pentru filosofia liberală

3.4. O consacrare clară a filosofiei liberale – sancţiunile de drept penal

§4. Influenţa antreprenorilor de morală asupra politicii penale a legiuitorului

Secţiunea a 2-a. Contribuţia Ministerului Public

§1. Necesitatea raportării asupra priorităţilor

§2. Obiectivele Ministerului Public cuprinse în raportul de activitate

§3. Colaborarea interministerială

3.1.Colaborarea cu Ministerul Justiţiei

3.2. Colaborarea cu Ministerul Administraţiei şi Internelor

§4. Propunerile Ministerului Public – de la idee la proiect normativ

4.1. Analiza Curţii Constituţionale asupra proiectului de revizuire a Constituţiei

4.1.1. Inconsecvenţa argumentelor

4.1.2. Caracterul incomplet al revizuirii constituţionale a art. 23

4.2. Nevoia de coordonare a revizuirii constituţionale cu modificarea legislaţiei

Secţiunea a 3-a. Activitatea instanţelor şi politica penală

§1. Instanţele ordinare între independenţă şi participare

§2. Implicarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în politica penală

2.1. Jurisprudenţa ca factor al politicii penale

2.2. Unificarea practicii versus independenţa instanţelor?

§3. Rolul Tribunalului federal elveţian în elaborarea politicii penale

§4. Influenţa jurisprudenţei Curţii Constituţionale asupra politicii penale

4.1. Decizii de respingere

4.2. Decizii de admitere

4.3. Decizii care privesc constituţionalitatea dispoziţiilor cantitative

Secţiunea a 4-a. Referendumul, instrument al politicii penală a Preşedintelui

§1. Politica penală la dispoziţia Preşedintelui

1.1. Necesitatea unei activităţi coordonate la nivelul instituţiilor statului în domeniul politicii penale

1.2. Decretele prezidenţiale ca modalitate de „penalizare” a unor chestiuni problematice

1.2.1. Dezbaterea publică cu privire la reintroducerea pedepsi cu moartea

1.2.2. Dreptul cetăţenilor de petiţionare – o practică efectiv democratică?

§2. Implicaţiile modalităţilor de exercitare a guver nă mântului direct asupra problemelor de politică penală

2.1. Determinarea obiectului referendumului cu privire la probleme de interes naţional

2.2. Circumstanţierea termenului de „probleme de interes naţional” în jurisprudenţa Curţii Constituţionale române

2.3. Pericolul reprezentat de înţelegerea extensivă a problemelor ce pot face obiectul referendumului

2.3.1. Competenţele Preşedintelui şi politica penală a statului

2.3.2. Atragerea cetăţenilor în luarea deciziilor de politică penală – o practică benefică democraţiei?

2.4. Efectele perverse ale referendumului iniţiat de Preşedinte

2.4.1. Asupra cetăţenilor

2.4.2. Asupra garanţiilor constituţionale ale drepturilor şi libertăţilor sub forma unor măsuri penale abuzive

§3. Efectele lipsei unui control efectiv al iniţiativei referendare prezidenţiale

3.1. Problema controlului actului de declanşare a referendumului

3.2. Valoarea referendumului cu privire la probleme de interes naţional

3.3. Problema controlului legii de revizuire între momentul adoptării şi cel al desfăşurării referendumului

3.3.1. Situaţia controlului în legislaţia actuală.

3.3.2. Lipsa controlului potrivit legislaţiei înainte de modificare

3.3.3. Motivele acestui refuz de control – înţelegerea trunchiată a imperativelor principiului suveranităţii poporului

Secţiunea a 5-a. Rolul iniţiativelor populare federale în construirea politicii penale .

§1. Instrumentele democraţiei semi-directe elveţiene

1.1. Iniţiativa populară

1.1.1. Iniţiativa populară federală de revizuire totală a Constituţiei

1.1.2. Iniţiativa populară federală de revizuire parţială a Constituţiei

1.2. Referendumul popular

1.2.1. Referendumul obligatoriu

1.2.2. Referendumul facultativ

§2. Dreptul de control al Parlamentului federal asupra constituţionalităţii iniţiativelor populare de revizuire

2.1. Controlul validităţii iniţiativelor

2.2. Recomandarea de vot

2.3. Dreptul Parlamentului de a redacta un contra-proiect la iniţiativa populară de revizuire parţială a Constituţiei

§3. Dreptul judecătorului de a controla voinţa populară

§4. Fundamentele dreptului de control al Tribunalului federal

PARTEA A III-A. Aplicarea politicii penale

Capitolul I. Actorii implicaţi în aplicarea politicii penale

Secţiunea 1. Noua politică penală a legislativului – o derivă securitară?

§1. Inconsecvenţa filosofică a Noului Cod penal român

1.1. Schimbare de perspectivă în privinţa definiţiei infracţiunii?

1.2. Penal sau contravenţional, în funcţie de natura sancţiunii

1.3. Noţiunea autonomă de „acuzaţie în materie penală” – între infracţiune şi contravenţie

1.4. Regimul juridic al contravenţiilor în dreptul român

1.4.1. Situaţia juridică a contravenţiilor

1.4.2. Natura juridică şi forţa probantă a procesului-verbal de constatare a contravenţiei

1.4.3. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

1.5. Oportunitatea urmăririi penale

§2. Fundamentele inovaţiei penale în dreptul român şi cel elveţian

§3. Societatea elveţiană – o societate a „riscului”?

§4. Iniţiativele populare federale - derivele securitare ale democraţiei semi-directe elveţiene?

§5. Concluzii cu privire la reforma dreptului penal

Secţiunea a 2-a. Politica penală la dispoziţia Executivului şi Ministerului Public .

§1. Activitatea Ministerului Public în statistici

§2. Interpretarea normei ţine de aplicarea sa concretă?

Secţiunea a 3-a. Cenzurarea activităţii de aplicare a politicii penale de către Curtea Constituţională

§1. Înşelăciunea în convenţii

§2. Înşelăciunea care a avut consecinţe deosebit de grave

Capitolul II. Probleme particulare de politică penală – analiză comparativă în dreptul român şi elveţian

Secţiunea 1. Pedepsele

§1. Fundamentele, funcţiile şi scopurile pedepsei

1.1. Fundamentul, scopul şi funcţiile pedepsei din perspectivă retributivă

1.2. Fundamentul şi scopul pedepsei potrivit teoriilor preventive

1.3. Finalitatea pedepsei potrivit teoriilor reparatorii

§2. Fundamentul pedepsei în sistemele de drept român şi elveţian

§3. Care ierarhie a pedepselor?

3.1. Fundamentul şi scopul pedepsei pecuniare

3.1.1. Problema pedepselor privative de libertate de scurtă durată

3.1.2. Succesul înlocuirii pedepselor privative de libertate de scurtă durată

3.2. Sistemul zilelor-amendă

3.3. Executarea şi înlocuirea pedepsei pecuniare

3.4. Regimul juridic al sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii în dreptul român şi cel elveţian

3.4.1. Sancţiune de drept penal sau de drept contravenţional?

3.4.2. Caracterul liberal al sancţiunii prestării unei muncii în interes general

3.4.3. Regimul juridic al sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii

3.4.4. Termenul de executare şi revocarea sancţiunii

3.4.5. Caracterul consimţit al sancţiunii privative de timp liber .

3.4.6. Perspective ale muncii în folosul comunităţii în dreptul românesc

3.5. Amenda

3.5.1. Pedeapsa amenzii în dreptul român

3.5.2. Executarea amenzii

3.5.3. Vechea problemă a consimţământului, o nouă soluţie

3.5.4. Controverse cu privire la organul care coordonează executarea sancţiunii

3.6. Amenda ca sancţiune a faptelor penale contravenţionale

3.7. Pedeapsa privativă de libertate

3.7.1. Procesul de ierarhizare

3.7.2. Raportul dintre durata şi finalitatea atribuită pedepsei privative de libertate

3.7.3. Înăsprirea regimului de aplicare a pedepsei detenţiunii pe viaţă

§4. Reforma permanentă a sistemului sancţiunilor penale

Secţiunea a 2-a. Delincvenţa minorilor

§1. Consideraţii introductive

1.1. Condiţia juridică a minorului la nivel internaţional

1.2. Delincvenţa juvenilă – încercări de explicare

1.3. Formele delincvenţei minorilor

§2. Dreptul penal al minorilor – o nouă perspectivă

2.1. Modelul protecţiei sociale

2.2. Prioritatea autorului în faţa actului de delincvenţă

2.3. Limitele răspunderii penale a minorilor

2.3.1. Limita inferioară de vârstă a răspunderii penale

2.3.2. Aspecte referitoare la limita superioară de vârstă

§3. Aspecte procedurale specifice dreptului penal al minorilor

3.1. Faza de instrucţie

3.1.1. Măsuri provizorii

3.1.2. Referatul de evaluare a situaţiei personale a minorului .

3.1.3. Medierea penală pentru minori

3.2. Regimul sancţionator – principiul dualist versus principul monist

3.3. Măsurile de protecţie şi pedepsele

3.3.1. Pronunţarea măsurilor de protecţie

3.3.2. Pronunţarea pedepselor

3.4. Regimul măsurilor de protecţie şi al măsurilor educative neprivative de libertate

3.4.1. Regimul măsurilor de protecţie

3.4.2. Regimul măsurilor educative neprivative de libertate

3.5. Regimul pedepselor şi al măsurilor educative privative de libertate

3.5.1. Regimul pedepselor aplicabile minorilor în dreptul elveţian

3.5.2. Regimul măsurilor educative privative de libertate

Concluzii generale

Bibliografie

Titlul cartii:	Politica penala si libertatea individuala [Studiu comparativ in dreptul roman si elvetian]
Numele autorului/lor:	Madalina Cristina Putinei
Editura:	C.H. Beck
Data aparitiei:	14 Februarie 2014
Numar de pagini:	432
ISBN:	978-606-18-0283-8
Tip coperta:	Brosata
Pret intreg (Pretul de coperta afisat de producator):	49.90
Formatul de livrare:	Carte in format tiparit