Codul muncii. Legea dialogului social si 7 legi uzuale | Actualizare: 20 ianuarie 2014

Orice stat, în fiecare epocă pe care o traversează trebuie să găsească un echilibru viabil între protecţia socială, echitatea funcţionării sistemului legislativ al muncii şi eficienţa economică, urmărind adaptarea lor la realităţile economice şi sociale contemporane.

Dialogul social a devenit o componentă importantă a guvernării pe piaţa muncii în multe ţări.

Aceasta carte tratează regimul juridic al derulării relației colective de muncă în România cuprinzând analiza legislației în materie, în vigoare la data de 1 octombrie 2012, și se adresează, în primul rând studenților și masteranzilor în drept, cadrelor didactice de specialitate, organizațiilor sindicale, autorităților administrative cu atribuții în materia dreptului muncii, precum și practicienilor dreptului fiind concepută ca un instrument care să le faciliteze înțelegerea raportului dintre dreptul individual și cel colectiv la muncii, pregătirea examenelor în materia dreptului social, deprinderea mecanismelor dialogului social și, mai ales, a rolul partenerilor sociali în echilibrarea balanței dintre economic și social.

EXTRAS:

Capitolul I. Abateri disciplinare. 

Noţiune 1. Calificarea abaterii disciplinare. Părăsirea neautorizată şi intempestivă a locului de muncă, în vederea declanşării unui protest spontan. Individualizarea sanc- ţiunii. Avertisment

C. muncii, art. 263 [1] , art. 268 [2] 

Constituie abatere disciplinară părăsirea neautorizată şi intempestivă a locului de muncă, în manifestarea unui interes propriu, necauzată de o situaţie de forţă majoră, exoneratoare de răspundere. „

Atitudinea angajatorului de nerespectare a unor obligaţii contractuale sau legale nu poate justifica încălcarea de către salariat, la rândul său, a obligaţiilor ce îi revin în ceea ce priveş- te disciplina muncii. „

În vederea obţinerii plăţii drepturilor salariale restante, salariatul poate formula o cerere de chemare în judecată a angajatorului sau, în cazul în care o atare cale este apreciată ca lipsită de eficienţă imediată, poate solicita conducătorului ierarhic aprobarea de ore libere, acţiunea de părăsire a locului de muncă în vederea declanşării unui protest spontan neavând temei legal. „

Nu se poate reţine nici o eventuală excepţie de neexecutare a contractului, prin refuzul muncii în cazul neplăţii salariului, întrucât dispoziţiile legii speciale, Codul muncii, nu prevăd o astfel de posibilitate în derularea relaţiei contractuale care nu are un caracter de egalitate juridică între contraprestaţii.

C.A. Bucureşti, s. civ., confl. mun. şi asig. soc.,

dec. nr. 5872R din 5 octombrie 2011, nepublicată