Legea societatilor si 7 legi uzuale [Actualizare: 30 aprilie 2013]

EXTRAS:

Capitolul II.

Interpretarea şi modificarea Codului fiscal

Art. 3. Principiile fiscalităţii. Impozitele şi taxele reglementate de prezentul cod se bazează pe următoarele principii:

a) neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând condiţii egale investitorilor, capitalului român şi străin;

b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată determina influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;

c) echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferită a veniturilor, în func- ţie de mărimea acestora;

d) eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice şi juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către acestea a unor decizii investiţionale majore.

Coordonată de prof. univ. dr. Smaranda Angheni, lucrarea de faţă, aflată la a 16-a ediţie, conţine, pe lângă cele mai importante acte normative care reglementează regimul societăţilor (Legea societăţilor nr. 31/1990, incluzând modificările aduse prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal – M. Of. nr. 757 din 12 noiembrie 2012, în vigoare de la 1 februarie 2014, Legea privind registrul comerţului nr. 26/1990, Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare etc.), un extras din Noul Cod civil, precum şi importante corelaţii legislative, note relevante, scurt istoric, un index util, denumiri marginale adăugate de redacţia Editurii articolelor Legii nr. 31/1990 (în scopul facilitării utilizării textului legii) etc.

Legea privind procedura insolventei si 9 legi uzuale [Actualizare: 26 aprilie 2013] prezinta cadrul legislativ actual cu privire la procedurile de insolventa, practicienii in insolventa, buletinul procedurilor de insolventa, concordatul preventiv si mandatul ad-hoc.

Noile reglementari relaxeaza regulile de acces in profesie si, in acelasi timp, aduc completari la nivelul atributiilor practicianului in insolventa. Legislatia privind profesia de practician in insolventa a fost modificata si prin Hotararea UNPIR nr. 1/2012. Uniunea isi exercita autoritatea pe intregul teritoriu al Romaniei si poate constitui filiale cu personalitate juridica in municipiul Bucuresti si in resedintele de judet.

In exercitarea dreptului de autoreglementare, prevazut la art. 48 din O.U.G., statutul, regulamentele, codul de etica al profesiei si procedura disciplinara se adopta prin hotarari ale Congresului Uniunii, iar instructiunile si normele interne, prin decizii ale Consiliului national de conducere si ale Adunarii reprezentantilor permanenti ai UNPIR.

Legislatia privind profesia de practician in insolventa a mai fost modificata si prin Hotararea UNPIR nr. 3/2012, care aduce modificari la nivelul taxelor si cotizatiilor, precum si la nivelul taxelor pentru operatiunile legate de Registrul formelor de organizare.

STOC EPUIZAT!

Fenomenul spălării banilor, din punct de vedere juridic, este foarte puţin cercetat în ştiinţa penală românească.

Aceasta carte vine să acopere golul din acest domeniu şi, fără să îşi asume rolul de pionierat, identifică elementele de bază ale fenomenului spălării banilor, instituţiile implicate în combaterea acestuia, rolul procurorului în faza de prevenire a acestuia, importanţa cooperării internaţionale.

Se urmăreşte evoluţia legislaţiei naţionale raportată la evoluţia legislaţiei internaţionale şi comunitare şi la practica Curții Europene a Drepturilor Omului, punându-se accent pe interpretarea legislaţiei în practica judiciară referitoare la sancţionarea autonomă a infracţiunii de spălare a banilor şi la confiscarea extinsă ca mijloc de aplicare a principiului potrivit căruia criminalitatea nu aduce venituri.

Lucrarea este axată mai mult pe aspecte practice, de investigare a infracţiunii de spălare a banilor din punct de vedere al procurorului, stăpânul absolut al fazei de urmărire penală, iar în baza acesteia pot fi create noi posibilităţi pentru aplicarea şi folosirea reală a datelor ştiinţifice, în scopul eficientizării metodelor folosite de autorităţi