Codul de procedura penala si 5 legi uzuale | Actualizat: 14 Februarie 2013

Fără a diminua cu nimic rolul celorlalte două faze ale procesului penal - urmărirea penală şi punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti - putem spune că judecata penală reprezintă faza procesual penală cu conţinutul cel mai bogat şi totodată cu cea mai mare importanţă în cadrul procesului penal. Aici principiile care guvernează întregul proces penal îşi dau măsura valorii lor garantând respectarea legii şi aflarea adevărului.

Necesitatea fazei de judecată în procesul penal rezidă din interpretarea dispoziţiilor constituţionale prevăzute în art. 126 alin. 1: „justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”.

Judecata penală ca fază a procesului penal are ca obiect soluţionarea cauzei în mod definitiv. Aceasta presupune pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice, susceptibilă de a fi pusă în executare, în scopul realizării depline şi definitive a sarcinilor justiţiei penale.

Pachetul 6 CARTI PROCEDURA PENALA (Th. Mrejeru) este oferta exclusiva a Editurii Nomina Lex si poate fi achizitionat cu o reducere substantiala!

Din pachet fac parte 6 titluri ale aceluiasi autor - Theodor Mrejeru, in domeniul procedurii penale:

1. Tratat de drept procesual penal.

2. Partea generala Actiunile in procesul penal - editia a II-a

3. Competenta in materie penala

4. Judecata penala in prima instanta

5. Probele in procesul penal

6. Reabilitarea. Procedura speciala in procesul penal

Sinteze si grile | Procedura penala. Partea generala. Partea speciala. Editia a III-a | Autor: Udroiu Mihail reprezinta o lucrare conceputa in special pentru examenele la materia drept procesual penal, atat pe ramura generala, cat si pe partea speciala.

Urmărind perfecţionarea continuă a conţinutului şi conceptului acestei cărţi, ediţia a 3-a a Sintezelor de procedură penală reuneşte experienţa ediţiilor anterioare, păstrând tradiţia lor şi adăugând un plus de rigoare şi fineţe, care o transformă într-una dintre cele mai performante şi apreciate cărţi de procedură penală în acest moment.

Această carte nu conţine doar informaţii complete pe fiecare temă de procedură penală, dar şi acele detalii care fac diferenţa în susţinerea oricărui examen, fie de licenţă, de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, în magistratură sau avocatură, de promovare în funcţii de execuţie a magistraţilor, de capacitate al magistraţilor stagiari, respectiv definitivat al avocaţilor stagiari.

Autorul, membru a numeroase comisii de elaborare a subiectelor la examenele de admitere în magistratură sau promovare în funcţii de execuţie a magistraţilor, a gândit un format mult mai util şi prietenos pentru cei care aleg să înveţe după această carte.

Prezenta ediţie aduce multe elemente noi, unele de mare complexitate, dar fără a pierde din simplitatea şi conciziunea stilului:

1. comentarii suplimentare cu privire la instituţiile de drept procesual penal abordate;

2. soluţii jurisprudenţiale noi ale instanţei supreme şi ale altor instanţe naţionale, multe dintre acestea din urmă nepublicate, riguros selecţionate şi inserate; fiecare speţă este exemplul ce clarifică şi punctează comentariul exact acolo unde trebuie;

3. în premieră, jurisprudenţă relevantă cu privire la instituţiile introduse în Codul de procedură penală prin Legea nr. 202/2010, în special în materia judecăţii în cazul recunoaşterii vinovăţiei;

4. pentru prima dată este prezentată jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele contra României, în scopul relevării deficienţelor sistemului de justiţie penală din perspectiva instanţei de la Strasbourg;

5. actualizarea cărţii prin raportare la cea mai recentă legislaţie în vigoare, inclusiv modificările şi completările aduse Codului de procedură penală prin O.U.G. nr. 121/2001, Legea nr. 28/2012 şi Legea nr. 2/2013, cuprinzând şi explicaţii ale noilor instituţii;

6. teste grilă noi.

Toate aceste elemente recomandă această ediţie drept cea mai bună şi complexă ediţie a Sintezelor de procedură penală de la apariţia acestora în urmă cu mai bine de doi ani.

EXTRAS din CODUL PENAL:

Titlul II. Infracţiunea

Capitolul I. Dispoziţii generale

Art. 17. Trăsăturile esenţiale ale infracţiunii.

(1) Infracţiunea este fapta care prezintă pericol social, săvârşită cu vinovăţie şi prevăzută de legea penală.

(2) Infracţiunea este singurul temei al răspunderii penale.

Art. 18. Pericolul social al faptei. Faptă care prezintă pericol social în înţelesul legii penale este orice acţiune sau inacţiune prin care se aduce atingere uneia dintre valorile arătate în art. 1 şi pentru sancţionarea căreia este necesară aplicarea unei pedepse.

Art. 18 [1] . Faptă care nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni.

(1) Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege şi prin conţinutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanţă, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.

(2) [1] La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ţine seama de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împre - jurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s ar fi putut produce, precum şi de persoana şi conduita făptuitorului, dacă este cunoscut.

(3) În cazul faptelor prevăzute în prezentul articol, procurorul sau instanţa poate aplica una dintre sancţiunile cu caracter administrativ prevăzute la art. 91.

Recurs în interesul legii. Prin Decizia nr. XXXV/2006 (M. Of. nr. 368 din 30 mai 2007), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite, a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la aplicarea sancţiunilor cu caracter administrativ faptelor concurente în cazul când sunt incidente dispoziţiile art. 18 1 din Codul penal şi a stabilit că:

„În cazul săvârşirii de către aceeaşi persoană a unor fapte concurente care, în accepţiunea textului de lege menţionat, nu prezintă gradul de pericol social al unor infracţiuni, se va aplica o singură sancţiune cu caracter administrativ, conform dispoziţiilor art. 91 din Codul penal”.

Editia de fata cuprinde Decizia Curtii Constitutionale nr. 206/2013 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4145 alin. (4) din Codul de procedura penala (M. Of. nr. 350 din 13 iunie 2013). De asemenea, sunt redate, sub forma de note de subsol, modificarile si completarile aduse legilor speciale de catre Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a noului Cod de procedura penala, in vigoare de la 1 februarie 2014.

Noţiunea de „infracţiune rutieră” este o creaţie doctrinară şi jurisprudenţială. Legislaţia în materie nu foloseşte acest concept, însă, indiscutabil, termenul vizează acte, fapte, omisiuni, într-un cuvânt manifestări obiective care generează evenimente rutiere ce, prin natura lor, aduc afectează valori sociale importante ocrotite de lege.

Totodată, conceptul se referă la reglementările normative prin care sunt incriminate fapte în legătură cu circulaţia pietonilor şi a autovehiculelor pe drumurile publice.

Jurisprudenţa în materie relevă cel puţin două aspecte importante: ponderea ridicată pe rolul instanţelor a infracţiunilor comise de participanţii la traficul rutier, dar şi caracterul neunitar al interpretării conferite unor texte de lege şi, implicit, al soluţiilor pronunţate.

Această noua ediţie completează ediţia anterioară cu aspecte teoretice noi, relevante, cum ar fi problematica individualizării judiciare a pedepselor, stabilirea despăgubirilor pentru prejudiciul moral, aplicarea dispoziţiilor art. 181 C.pen. şi, nu în ultimul rând, o scurtă analiză a semnificaţiilor constituţionale ale dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008. În raport cu noile speţe cuprinse în culegere, există considerente teoretice care completează problematica abordată iniţial.

Jurisprudenţa selectată continuă expunerea sintetică a celor mai relevante soluţii de speţă pronunţate de instanţele din toată ţara, în perioada 2009 – 2013, iar cazuistica prezentată în ediţia anterioară a culegerii, este redată rezumativ în ultimul capitol.