- Code: 978-606-18-0099-5
- Producator: Editura C.H. Beck
- Rating:
Lucrarea Drept electoral este structurata in patru mari părţi:
- drepturile fundamentale politice;
- tipurile de scrutin;
- organizarea şi desfăşurarea alegerilor;
- referendumul.
1. Drepturile fundamentale politice sunt analizate în context comparat: dreptul de vot, dreptul de vot pentru Parlamentul European, dreptul de a fi ales și dreptul de a fi ales în Parlamentul European. Sunt prezentate trăsăturile votului în conformitate cu Constituția României și în dreptul altor state, cu analize comparate pentru fiecare trăsătură în parte.
2. Tipurile de scrutin - sunt analizate cele trei tipuri mari de scrutin, și anume: scrutinul majoritar uninominal și plurinominal cu variantele sale și trăsăturile lor; scrutinul proporțional cu trăsăturile sale specific și procedura de stabilire a rezultatelor alegerilor pe baza mai multor procedee detaliat prezentate, împreună cu exemplele matematice necesare pentru a putea fi înțelese, inclusiv a repartizării resturilor; scrutinele mixte, detaliat prezentate cu calculi matematice prezentate ca exemple pentru fiecare variantă a acestui tip de scrutin. Pentru toate tipurile de scrutin sunt prezentate avantajele și dezavantajele, cu mențiunea ca tipurile de scrutin mixte preiau atât avantajele, cât și dezavantajele celor doua tipuri de scrutin anterior prezentate.
3. Referitor la organizarea și desfășurarea alegerilor, sunt prezentate alegerile parlamentare, cu prezența la urne și pe baza votului electronic; alegerile prezidențiale și specificul lor; alegerile locale și specificul acestora, analizandu-se principiile specifice fiecărui tip de alegeri, pe baza legislației române, având în vedere că există puține reguli de nivel european în acest domeniu, iar în toată Uniunea Europeană alegerile naționale se desfășoară pe baza legii naționale.
Referendumul reprezinta cea mai importanta parte a lucrarii, intrucat este total original, nemaiexistând doctrină românească în domeniu de nivelul cuprins în lucrarea de față. In acest sens, sunt analizate: trăsăturile și funcțiile refrerendumului, accentuându-se pe faptul că referendumul are în principal o trăsătura decizională și nu numai consultativă; modele de referendum, prezentându-se referendumurile reglementate în alte state, grupate în funcție de conținutul lor și de alte criterii; referendumul în România, național și local.
Cuprins
Clarificări terminologice
PARTEA I. DREPTURILE POLITICE
Capitolul I. Identificarea drepturilor politice
Capitolul II. Dreptul de vot şi dreptul de a alege în Parlamentul European
Secţiunea 1. Dreptul de vot (art. 36 din Constituţie)
§1. Universalitatea votului
§2. Egalitatea votului
§3. Caracterul direct al votului
§4. Caracterul secret al votului
§5. Caracterul liber exprimat al votului
Secţiunea a 2-a. Dreptul de a alege în Parlamentul European (art. 38 din Constituţie) .
Capitolul III. Dreptul de a fi ales în Parlamentul României şi dreptul de a fi ales în Parlamentul European
Secţiunea 1. Dreptul de a fi ales în Parlamentul României (art. 37 din Constituţie)
Secţiunea a 2-a. Dreptul de a fi ales în Parlamentul European (art. 38 din Constituţie)
PARTEA A II-A. SCRUTINUL
Capitolul I. Identificarea, clasificarea şi evoluţia tipurilor de scrutin
Capitolul II. Scrutinul majoritar şi tipurile de scrutin majoritar
Secţiunea 1. Istoric şi clasificare
Secţiunea a 2-a. Scrutinul majoritar uninominal
Secţiunea a 3-a. Scrutinul majoritar de listă
Secţiunea a 4-a. Scrutinul preferenţial (alternativ)
Secţiunea a 5-a. Votul unic transferabil şi votul unic netransferabil
Secţiunea a 6-a. Scrutinul cumulativ
Secţiunea a 7-a. Scrutinul limitativ
Secţiunea a 8-a. Multiplul electoral. Panaşajul
Secţiunea a 9-a. Scrutinul majoritar uninominal cu unul sau cu două tururi de scrutin
§1. Scrutinul majoritar uninominal cu un tur de scrutin
§2. Scrutinul majoritar uninominal cu două tururi de scrutin
Capitolul III. Avantajele şi dezavantajele scrutinului majoritar
Secţiunea 1. Avantajele scrutinului majoritar
Secţiunea a 2-a. Dezavantajele scrutinului majoritar
Capitolul IV. Reprezentarea proporţională (scrutinul proporţional)
Secţiunea 1. Trăsăturile reprezentării proporţionale .
Secţiunea a 2-a. Etapele pentru atribuirea mandatelor parlamentare
§1. Reprezentarea proporţională la nivel naţional (integrală)
§2. Reprezentarea proporţională la nivel regional, de circumscripţie (apropiată) .
Secţiunea a 3-a. Sisteme de repartizare numai a resturilor
§1. Precizări prealabile referitoare la sistemele de repartizare numai a resturilor
§2. Sistemul celui mai mare rest
§3. Sistemul celei mai mari medii
Secţiunea a 4-a. Sisteme de reprezentare proporţională
§1. Sistemul coeficientului electoral modificat (Hagenbach-Bischoff)
§2. Sistemul d’Hondt (al divizorului comun)
§3. Sistemele Sainte-Laguë
Capitolul V. Avantajele şi dezavantajele reprezentării proporţionale
Secţiunea 1. Avantajele reprezentării proporţionale
Secţiunea a 2-a. Dezavantajele reprezentării proporţionale
Capitolul VI. Scrutinele electorale mixte
Secţiunea 1. Identificarea şi caracterizarea scrutinelor electorale mixte
Secţiunea a 2-a. Scrutinele electorale mixte neechilibrate
§1. Scrutinele electorale mixte neechilibrate dominate de scrutinul majoritar
§2. Scrutinele electorale mixte neechilibrate dominate de reprezentarea proporţională
Secţiunea a 3-a. Scrutinele electorale mixte echilibrate cu compensare
Secţiunea a 4-a. Scrutinele electorale mixte echilibrate sau neechilibrate fără compensare
Secţiunea a 5-a. Avantajele şi dezavantajele scrutinelor electorale mixte
§1. Avantajele scrutinelor electorale mixte
§2. Dezavantajele scrutinelor electorale mixte
PARTEA A III-A. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ALEGERILOR
Capitolul I. Consideraţii generale. Clasificarea alegerilor
Capitolul II. Organizarea şi desfăşurarea alegerilor fără prezenţa la urne. Votul electronic
Secţiunea 1. Caracterizarea generală a votului electronic
Secţiunea a 2-a. Principalele efecte ale reglementării votului electronic la distanţă (fără prezenţa la urne)
Secţiunea a 3-a. Principiile votului electronic
§1. Principiul universalităţii votului electronic
§2. Principiul egalităţii votului electronic
§3. Principiul votului electronic liber exprimat
§4. Principiul secretului votului electronic
§5. Principiul transparenţei în cazul votului electronic
§6. Principiul controlului sistemului de vot electronic
§7. Principiul siguranţei şi încrederii în cazul votului electronic
Secţiunea a 4-a. Procedura de vot desfăşurată online
§1. Reguli privind etapa pregătitoare votării electronice
§2. Reguli privind etapa votării electronice
§3. Reguli privind etapa postelectorală exercitării votului electronic (stabilirea rezultatelor alegerilor)
Secţiunea a 5-a. Controlul alegerilor desfăşurate pe baza votului electronic. Certificarea componentelor ITC (Information and Communication Technology)
Secţiunea a 6-a. Coordonate de respectat pentru o lege privind votul electronic
Secţiunea a 7-a. Argumente pro şi contra votului electronic .
Capitolul III. Organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare (prin prezenţa la urne)
Secţiunea 1. Reglementarea şi istoricul organizării şi desfăşurării alegerilor parlamentare în România
Secţiunea a 2-a. Organizarea alegerilor parlamentare între două perioade electorale. Autoritatea Electorală Permanentă
Secţiunea a 3-a. Organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare din România în perioada electorală
§1. Principiile organizării şi desfăşurării alegerilor parlamentare din România
§2. Stabilirea datei alegerilor parlamentare
§3. Circumscripţiile electorale şi colegiile uninominale în cadrul alegerilor parlamentare
§4. Secţiile de votare în cazul alegerilor parlamentare
§5. Structurile (organismele) electorale în cazul alegerilor parlamentare
5.1. Biroul Electoral Central în cadrul alegerilor parlamentare
5.2. Birourile electorale de circumscripţie în cadrul alegerilor parlamentare
5.3. Oficiile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti în cadrul alegerilor parlamentare
5.4. Birourile electorale ale secţiilor de votare în cadrul alegerilor parlamentare
5.5. Reguli comune pentru birourile şi oficiile electorale pentru alegerile parlamentare
§6. Registrul electoral şi listele electorale pentru alegerile parlamentare
§7. Cărţile de alegător pentru alegerile parlamentare
§8. Candidaturile pentru alegerile parlamentare
§9. Buletinele de vot, semnele şi ştampilele electorale. Denumirea alianţelor de partide politice pentru alegerile parlamentare
9.1. Buletinele de vot pentru alegerile parlamentare
9.2. Semnele electorale în cadrul alegerilor parlamentare
9.3. Denumirea alianţelor de partide politice în cadrul alegerilor parlamentare .
9.4. Ştampilele electorale în cadrul alegerilor parlamentare
§10. Campania electorală în cadrul alegerilor parlamentare
§11. Desfăşurarea votării în cadrul alegerilor parlamentare
§12. Observarea alegerilor parlamentare
§13. Stabilirea rezultatelor obţinute în alegerile parlamentare
13.1. Numărarea voturilor la secţiile de votare în cadrul alegerilor parlamentare
13.2. Stabilirea rezultatelor alegerilor parlamentare la nivelul colegiilor uninominale şi la cel al circumscripţiilor electorale
§14. Alegerile parlamentare parţiale
§15. Aducerea la cunoştinţă publică şi publicarea rezultatelor alegerilor parlamentare
§16. Alte reguli prevăzute de Legea electorală referitoare la organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare .
Capitolul IV. Organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale (prin prezenţa la urne)
Secţiunea 1. Consideraţii de principiu referitoare la alegerile prezidenţiale
Secţiunea a 2-a. Stabilirea datei alegerilor prezidenţiale
Secţiunea a 3-a. Stabilirea numărului, delimitarea şi numerotarea circumscripţiilor electorale. Secţiile de votare. Registrele electorale, listele electorale şi tabelele electorale, pentru alegerile prezidenţiale
Secţiunea a 4-a. Structurile (organismele) electorale în cazul alegerilor prezidenţiale .
§1. Biroul Electoral Central în cadrul alegerilor prezidenţiale
§2. Birourile electorale judeţene, birourile electorale ale secţiilor de votare, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru alegerile prezidenţiale
Secţiunea a 5-a. Candidaturile pentru alegerile prezidenţiale
§1. Condiţiile de fond
§2. Condiţiile de formă
§3. Procedura de contestare a înregistrării sau a neînregistrării candidaturilor pentru alegerile prezidenţiale
Secţiunea a 6-a. Buletinele de vot, semnele şi ştampilele electorale. Denumirea alianţelor de partide politice, pentru alegerile prezidenţiale
§1. Buletinele de vot pentru alegerile prezidenţiale
§2. Semnele şi ştampile electorale. Denumirea alianţelor de partide politice pentru alegerile prezidenţiale
Secţiunea a 7-a. Campania electorală, acreditarea unor persoane, desfăşurarea alegerilor prezidenţiale şi cărţile de alegător
§1. Campania electorală în cadrul alegerilor prezidenţiale
§2. Desfăşurarea alegerilor prezidenţiale şi cărţile de alegător
Secţiunea a 8-a. Stabilirea rezultatelor alegerilor prezidenţiale
§1. Numărarea voturilor la birourile electorale ale secţiilor de votare în cadrul alegerilor prezidenţiale
§2. Stabilirea rezultatelor alegerilor prezidenţiale la nivelul birourilor electorale judeţene şi la cel al Biroului Electoral Central
§3. Confirmarea şi validarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale de către Curtea Constituţională. Al doilea tur de scrutin. Publicarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale
Secţiunea a 9-a. Rolul Curţii Constituţionale în cadrul alegerilor prezidenţiale
Capitolul V. Justiţia electorală
Secţiunea 1. Importanţa şi necesitatea abordării justiţiei electorale
Secţiunea a 2-a. Aspecte terminologice legate de justiţia electorală
Secţiunea a 3-a. Clasificarea organelor de stat care soluţionează plângeri în domeniul electoral .
Secţiunea a 4-a. Organizarea şi funcţionarea organelor de stat, altele decât instanţele judecătoreşti sau constituţionale, care soluţionează plângeri în domeniul electoral
Secţiunea a 5-a. Organizarea şi funcţionarea tribunalelor specializate electorale
Capitolul VI. Contenciosul constituţional electoral şi justiţia electorală din România
Secţiunea 1. Contenciosul constituţional electoral şi justiţia electorală în legislaţia actuală din România
§1. Precizări prealabile referitoare la contenciosul constituţional electoral în legislaţia din România
§2. Principiile contenciosului constituţional electoral român .
§3. Procedurile de contencios constituţional electoral român
Secţiunea a 2-a. Contenciosul constituţional electoral şi justiţia electorală din România în perspectivă. Propuneri de lege ferenda
PARTEA A IV-A. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ALEGERILOR LOCALE
Capitolul I. Reglementarea organizării şi desfăşurării alegerilor locale şi principiile specifice acestora. Clarificări terminologice
Capitolul II. Organizarea alegerilor locale
Secţiunea 1. Decupajele electorale
§1. Organizarea circumscripţiilor electorale pentru alegerile locale
§2. Secţiile de votare .
Secţiunea a 2-a. Listele electorale
§1. Listele electorale permanente şi copiile acestora
§2. Listele electorale suplimentare
§3. Listele electorale complementare şi copiile acestora. Listele electorale suplimentare în care sunt înscrişi resortisanţii statelor membre ale Uniunii Europene
Secţiunea a 3-a. Structurile electorale .
Secţiunea a 4-a. Candidaturile
Secţiunea a 5-a. Buletinele de vot. Semnele electorale
Secţiunea a 6-a. Campania electorală
Secţiunea a 7-a. Desfăşurarea alegerilor
Secţiunea a 8-a. Stabilirea şi constatarea rezultatelor alegerilor locale
§1. Stabilirea rezultatelor votării
§2. Constatarea rezultatelor alegerilor locale
Secţiunea a 9-a. Alte reguli specifice referitoare la alegerile locale
PARTEA A V-A. REFERENDUMUL
Capitolul I. Trăsăturile, definiţia şi clasificarea referendumurilor constituţionale şi legislative
Capitolul II. Trăsăturile referendumului pentru revocarea din funcţii sau demnităţi publice
Capitolul III. Argumente pro şi contra referendumului sau a plebiscitului
Capitolul IV. Funcţiile referendumului. Referendum sau plebiscit
Capitolul V. Aspecte referitoare la procedurile de organizare a referendumurilor constituţionale şi legislative
Capitolul VI. Modele de proceduri referendare constituţionale şi legislative
Secţiunea 1. Referendumul ca recurs la şeful de stat (modelul francez)
Secţiunea a 2-a. Referendumul ca recurs la cetăţeni (modelul elveţian, american şi italian) .
§1. Modelul elveţian
§2. Modelul american .
§3. Modelul italian
Secţiunea a 3-a. Referendumul ca recurs la partidele politice (modelul britanic, danez şi irlandez)
§1. Modelul britanic
§2. Modelul danez
§3. Modelul irlandez
Capitolul VII. Organizarea şi desfăşurarea referendumurilor constituţionale şi legislative în România
Secţiunea 1. Clasificarea referendumurilor constituţionale şi legislative în România
Secţiunea a 2-a. Reguli specifice pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului obligatoriu pentru revizuirea Constituţiei
Secţiunea a 3-a. Reguli specifice pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului obligatoriu pentru demiterea Preşedintelui României
Secţiunea a 4-a. Reguli specifice pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului facultativ privind probleme de interes naţional
Secţiunea a 5-a. Reguli specifice pentru organizarea şi desfăşurarea referendumurilor locale şi judeţene
Secţiunea a 6-a. Reguli comune pentru organizarea şi desfăşurarea tuturor tipurilor de referendumuri constituţionale şi legislative
Bibliografie selectivă
Titlul cartii: | Drept electoral (2012) |
---|---|
Numele autorului/lor: | Iancu Gheorghe |
Editura: | C.H. Beck |
Data aparitiei: | 05 Noi 2012 |
Numar de pagini: | 328 |
ISBN: | 978-606-18-0099-5 |
Tip coperta: | Carte brosata |
Pret intreg (Pretul de coperta afisat de producator): | 59.90 |
Formatul de livrare: | Carte tiparita |