Sisteme de drept comparate. Introducere in teoria generala a dreptului comparat

Cuprins

Introducere

Secţiunea 1. Actualitatea dreptului comparat

Secţiunea a 2-a. Titlul, scopul, conţinutul şi structura manualului

Bibliografie

Capitolul I. Scurtă perspectivă istorică

Secţiunea 1. Evoluţia dreptului comparat pe plan mondial

§1. Dreptul comparat şi descoperirea alterităţii în drept (1800-1850)

§2. Instituţionalizarea dreptului comparat (1850-1900)

§3. De la abordarea formal juridică la abordarea contextuală (1900)

§4. Dreptul comparat în prima jumătate a secolului al XX-lea: naşterea metodei funcţionaliste

§5. Dreptul comparat în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea

Secţiunea a 2-a. Evoluţia dreptului comparat în România

Bibliografie

Capitolul II. Teoria comparării juridice – un demers metodologic astăzi inutil?

Secţiunea 1. Dreptul comparat, o practică juridică lipsită de fundamente teoretice

Secţiunea a 2-a. Dreptul comparat, o teorie juridică lipsită de finalitate practică

Secţiunea a 3-a. Dreptul comparat între teorie şi finalitate practică

Bibliografie

Capitolul III. Definiţia dreptului comparat

Secţiunea 1. Ce este dreptul comparat?

§1. Noţiunea de „Drept comparat”

§2. Dreptul comparat: Ştiinţă sau metodă?

2.1. Dreptul comparat ca ştiinţă autonomă

2.1.1. Dreptul comparat între ştiinţă auxiliară şi ştiinţă autonomă

2.1.2. De la metodă la ştiinţă

2.1.3. Leontin-Jean Constantinesco

2.1.4. Sfârşitul secolului al XX-lea

2.1.5. Redeschiderea dosarului „dreptul comparat ca ştiinţă” la începutul secolului al XXI-lea

2.2. Dreptul comparat ca metodă

2.3. Dreptul comparat ca disciplină distinctă în curriculum-ul universitar

Secţiunea a 2-a. Mai mult decât o simplă metodă

Bibliografie

Capitolul IV. Ce comparăm? Obiectul Dreptului Comparat

Secţiunea 1. Ce nu poate fi obiectul dreptului comparat

§1. Dreptul comparat şi sistemul de drept naţional

§2. Dreptul comparat şi dreptul străin

Secţiunea a 2-a. Macrocomparaţie şi microcomparaţie

§1. Macrocomparaţia

1.1. Câte sisteme de drept trebuie avute în vedere şi care anume?

1.1.1. Factorii obiectivi

1.1.2. Factorii aparent obiectivi

1.1.3. Factorul subiectiv

1.2. Care este obiectul specific macrocomparaţiei?

§2. Marile sisteme de drept sau familiile juridice

§3. Mai este actuală gruparea sistemelor de drept naţionale în mari sisteme de drept/familii juridice?

§4. Sistemele de drept mixte / dreptul mixt

Secţiunea a 3-a. Microcomparaţia

Secţiunea a 4-a. Concluzii

Bibliografie

Capitolul V. Ce nu este dreptul comparat? Dreptul comparat în relaţie cu alte discipline juridice

Secţiunea 1. Teoria generală a dreptului

Secţiunea a 2-a. Filosofia dreptului

Secţiunea a 3-a. Istoria dreptului

§1. Obiect şi relevanţă

§2. Dreptul roman şi dreptul comparat în procesul legitimării din perspectivă istorică a dreptului european

2.1. Necesitatea de a justifica istoric un drept european unificat

2.2. Dreptul roman – o posibilă soluţie?

2.3. Drept comparat şi istorie juridică în România contemporană

Secţiunea a 4-a. Etnologia juridică

Secţiunea a 5-a. Sociologia juridică

Secţiunea a 6-a. Antropologia juridică

Secţiunea a 7-a. Dreptul comparat şi limba/limbajul juridic

Secţiunea a 8-a. Analiza economică a dreptului (Law and Economics)

Secţiunea a 9-a. Dreptul internaţional public

Secţiunea a 10-a. Dreptul internaţional privat

Secţiunea a 11-a. Dreptul transnaţional

Secţiunea a 12-a. Concluzii

Bibliografie

Capitolul VI. De ce avem nevoie de comparare juridică? Funcţiile dreptului comparat

Secţiunea 1. Funcţiile teoretice ale Dreptului comparat

§1. Funcţia de cunoaştere

§2. Funcţia de autocunoaştere. Obţinerea unei mai bune înţelegeri a propriului sistem de drept

§3. Elaborarea unei „teorii universale a dreptului”

Secţiunea a 2-a. Funcţiile practice ale dreptului comparat

§1. Funcţia legislativă. Dreptul comparat ca instrument la îndemâna legiuitorului naţional

§2. Funcţia de unificare şi armonizare a dreptului

2.1. Nivelul internaţional sau global

2.2. Unificarea dreptului la nivel regional

2.3. Rolul dreptului comparat în construcţia unui drept european unificat

2.3.1. Necesitatea unei profunde şi sistemice convergenţe juridice europene

2.3.2. Unificarea dreptului privat european şi spaţiul academic

2.3.3. Rolul dreptului comparat

A. Rolul dreptului comparat în edictarea dreptului european

B. Rolul dreptului comparat în aplicarea dreptului european

2.4. Unificarea dreptului la nivel naţional

§3. Dreptul comparat şi instanţele judecătoreşti

3.1. Instanţele judecătoreşti naţionale

3.2. Instanţele judecătoreşti internaţionale

§4. Dreptul comparat, un instrument la îndemâna practicienilor dreptului

Secţiunea a 3-a. Funcţia educativă. Dreptul comparat ca disciplină de studiu

§1. Posibilitatea cunoaşterii altor sisteme de drept decât cel naţional

§2. O mai bună înţelegere a propriului sistem de drept

§3. Studiul dreptului comparat vs. studiul comparat al dreptului

§4. Dreptul comparat poate contribui la educaţia studenţilor la drept prin formularea unei epistemologii a dreptului

Secţiunea a 4-a. Comparare integrativă sau comparare diferenţială?

Secţiunea a 5-a. Dreptul comparat ca „dialog între egali”

Secţiunea a 6-a. Dreptul comparat şi postularea identităţii juridice naţionale

Bibliografie

Capitolul VII. Metodologia comparării juridice

Secţiunea 1. Metoda comparativă

§1. Metoda comparativă şi dreptul

§2. Metoda ori metodele dreptului comparat?

Secţiunea a 2-a. Preliminariile comparării juridice

§1. Fixarea scopului comparării

§2. Alegerea obiectului comparării

§3. Comparabilitatea

3.1. Tertium comparationis

3.2. Echivalenţa lingvistică

3.3. Echivalenţa instituţională

3.4. Echivalenţa funcţională

3.5. Echivalenţa structurală

3.6. Concluzii

Secţiunea a 3-a. Metoda funcţionalistă

§1. Evoluţie şi componente metodologice

§2. Critica metodei funcţionaliste

2.1. Probleme intrinseci ale metodei funcţionaliste

2.2. Abordarea contextualizată a dreptului (law in context)

2.3. Dreptul înţeles prin prisma culturii (law as culture)

2.4. Dreptul în acţiune (law in action)

2.5. Studiul critic al dreptului (Critical Legal Studies)

2.6. Dreptul comparat şi teoria/filosofia dreptului (Comparative Law and Jurisprudence)

§3. Concluzii

Secţiunea a 4-a. Drept comparat şi contextualism în România contemporană

Secţiunea a 5-a. Etapele comparării juridice

§1. Cunoaşterea obiectului comparării juridice

§2. Înţelegerea obiectului comparării juridice

§3. Compararea propriu-zisă

§4. Explicarea rezultatelor comparării

Secţiunea a 6-a. Compararea în materie de Drept public

Secţiunea a 7-a. Limitele comparării în drept

Secţiunea a 8-a. Concluzii

Bibliografie

Capitolul VIII. Dreptul comparat şi transplantul juridic

Secţiunea 1. Drept comparat şi transplant juridic

Secţiunea a 2-a. Transplantul juridic ca metaforă

Secţiunea a 3-a. E posibil să importăm? Posibilitatea transplantului juridic

Secţiunea a 4-a. Fenomenologia transplantului juridic

§1. Cine importă? Actorii transplantului juridic

§2. De ce importăm? Cauzele transplantului juridic

2.1. Cauzele subiective ale transplantului juridic

2.2. Cauzele obiective ale transplantului juridic

§3. Ce importăm şi în ce cantitate? Obiectul transplantului juridic

§4. De unde importăm? Modelele transplantului juridic

§5. Prin ce tehnici importăm? Mecanismele transplantului juridic

§6. Cum importăm? Modalităţile transplantului juridic

§7. În ce scop importăm? Finalităţile transplantului juridic

§8. Care sunt consecinţele? Efectele transplantului juridic

§9. Cum ar trebui să importăm? Transplantul juridic de succes

9.1. Transplantul juridic între succes şi insucces

9.2. Modele ale transplantului juridic de succes

§10. Precizări metodologice

Secţiunea a 5-a. Dreptul românesc între transplantul juridic comunitar şi cultura juridică naţională

§1. Actualitatea teoriei formelor fără fond în contextul integrării europene a României

§2. O epistemologie românească a transplantului juridic: teoria formelor fără fond

2.1. Transplantul juridic, ca modalitate de construire a dreptului (naţional), este firesc şi cu aplicabilitate universală (fondul nu se poate dezvolta fără formă)

2.2. Pentru atingerea unor obiective politice şi economice specifice, ingineria cultural-juridică este acceptată (forma creează fondul)

2.3 Importul juridic este firesc, dar trebuie să fie făcut atunci când este necesar (forma completează fondul)

2.4. Importul juridic poate produce dezechilibre culturale şi cultural-juridice în societatea importatoare (forma irită fondul)

2.5. Importul juridic poate determina o inadecvare funciară a instituţiilor juridice importate la dimensiunea culturală a societăţii importatoare (fondul distorsionează forma)

2.6. Importul juridic trebuie să aibă succes (fondul asimilează forma)

§3. Teoria fondului care creează forma este depăşită?

Bibliografie

Capitolul IX. Compararea juridică, dreptul înţeles prin prisma culturii (law as culture) şi problematica integrării juridice europene

Secţiunea 1. Dreptul Uniunii Europene – o construcţie normativ-pozitivistă

Secţiunea a 2-a. Tradiţiile juridice europene sunt neconvergente/incomensurabile

Secţiunea a 3-a. Drept şi cultură

A. Latitudinile ideatice, spirituale, interne ale culturii juridice

B. Modul în care cultura juridică se exprimă şi comunică

C. Latitudinile externe, manifeste ale culturii juridice

Secţiunea a 4-a. Dreptul comparat şi comensurabilitatea culturilor/tradiţiilor juridice europene

Secţiunea a 5-a. Problemele comparării şi unificării dreptului în UE

§1. Diversitatea culturilor juridice naţionale, manifestată în procesul de aplicare a dreptului european, pune în pericol unitatea acestuia

§2. Transplantul juridic ce stă la baza integrării juridice europene ia, uneori, forma unei „iritări juridice” cu efecte negative

§3. O cultură juridică europeană, soluţia unei reale convergenţe juridice în UE?

§4. Ce reprezintă cultura juridică europeană?

§5. Ar putea fi cu adevărat posibilă o cultură juridică europeană?

Bibliografie 

Titlul cartii:	Sisteme de drept comparate. Introducere in teoria generala a dreptului comparat
Numele autorului/lor:	Manuel Gutan
Editura:	Hamangiu
Data aparitiei:	3 Septembrie 2014
Numar de pagini:	392
ISBN:	978-606-27-0078-2
Tip coperta:	Brosata
Pret intreg (Pretul de coperta afisat de producator):	49
Formatul de livrare:	Carte in format tiparit