Ghid de cercetare penala. Editia a 3-a conform noilor coduri | Autor: Dumitru Mirel

"Dovezile sunt antidotul marturiilor mincinoase" spunea Francis Bacon, inca de la inceputul secolului al XVII-lea. Acest adevar ce razbate peste timp ar putea deveni deviza oricarui organ de cercetare penala, ca reprezentant al societatii care l-a investit si care i-a transferat autoritatea sa morala.

Este in afara oricaror discutii faptul ca nobila misiune de aparare a ordinii si linistii publice, vietii, integritatii corporale si sanatatii persoanelor, avutului public si privat solicita, din partea organelor de ancheta penala, o preocupare continua pentru perfectionarea pregatirii de specialitate. Spre deosebire de alte profesii, "meseria" de anchetator capata in zilele noastre valente superioare. Ca o conditie de sine qua non a inaltului profesionalism, cultul pentru adevar trebuie sa se manifeste in stricta concordanta cu litera si spiritul legii, intr-un climat care sa asigure si sa garanteze libertatile si drepturile cetatenesti.

"Persoanele raspunzatoare de aplicarea legii trebuie sa se achite permanent de datoria pe care le-o impune legea, servind colectivitatea si protejand orice persoana impotriva actelor ilegale, conform inaltului grad de responsabilitate pe care il cere profesia lor".

Marea majoritate a faptelor de natura penala sunt constatate de catre organele de politie din compartimentele judiciar, combaterea crimei organizate, combaterea criminalitatii economico-financiare, paza si ordine publica, politie rutiera s.a. Acestea sunt chemate sa desfasoare activitatile de urmarire penala de prima urgenta: cercetarea la fata locului, constatarea infractiunii flagrante, ascultarea partii vatamate, dispunerea unor constatari tehnico-stiintifice si medico-legale, identificarea si ascultarea martorilor, efectuarea perchezitiei, identificarea, urmarirea si prinderea faptuitorilor etc. Acestora li se adauga si alte activitati specifice pentru probarea activitatii infractionale si dovedirea vinovatiei. Prin urmare, activitatile specifice anchetei penale nu sunt atributul exclusiv al compartimentelor de cercetare penala, deoarece la aflarea adevarului si justa solutionare a cauzelor aflate in instrumentare concura, deopotriva, si celelalte formatiuni, in raport cu specificul si atributiile ce le sunt conferite prin lege.

Atat actualul Cod de procedura penala, cat si noua codificare nu folosesc in cuprinsul lor notiunea de ancheta penala. Cu toate acestea principiul separatiei functiilor judiciare impune distinctia celor trei functii esentiale ce se exercita in cadrul procesului penal: functia de ancheta (de urmarire penala), functia de instructie si cea de judecata.

Ancheta constituie o functie esentiala in logica procesului penal in exercitarea careia procurorul si organele de cercetare ale politiei judiciare strang probe pentru a se constata daca exista sau nu temeiuri de trimitere in judecata a inculpatului.

Evolutia procedurii penale din ultimele decenii sub influenta documentelor internationale sau regionale si a jurisprudentei europene in materia protectiei drepturilor omului releva o preocupare asidua in directia armonizarii standardelor de practica in scopul evitarii arbitrariului, facilitarii cooperarii judiciare sau politienesti in materie penala si asigurarii caracterului echitabil al procesului penal. In acest context, aparitia lucrarii Ghid de ancheta penala este mai mult decat necesara.

Prezentele fise alcatuiesc prima lucrare ce abordeaza, intr-o structura si o grafica inovatoare, atat partea generala, cat si partea speciala a noii proceduri penale. Intrarea in vigoare a acesteia la 1 februarie 2014 a atras dupa sine inevitabil conceperea unei noi carti care sa permita oricarui jurist (student, masterand, doctorand, practician la inceput de cariera sau cu experienta) sa inteleaga rapid si sa asimileze facil procedura penala, astfel cum se prezinta aceasta in conditiile noului Cod.

Avantajul acestei carti este ca se limiteaza la noua materie, pe care o prezinta simplu si la obiect, asa cum este aceasta necesara pentru examenele de admitere in profesie, fara a se pierde in clasicele comparatii cu vechea reglementare.

Fiecare fisa contine o parte teoretica si o parte practica, ce ofera atat informatii teoretice tehnice si precise, cat si principalele solutii jurisprudentiale ale instantelor romane incepand cu anul 1969 pana in prezent, care isi pastreaza valabilitatea si dupa data intrarii in vigoare a noului Cod de procedura penala.

EXTRAS:

(...)

1. PRINCIPIUL LEGALITĂŢII [art. 2 NCPP]

 legiuitorul trebuie să prevadă normele procedurale în mod explicit în vederea satisfacerii exigenţei de previzibilitate;

 desfăşurarea întregului proces penal şi a procedurilor penale trebuie realizată cu respectarea legii (nullum iudicium sine lege, nemo iudex sine lege);

 se aplică atât în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară şi al judecăţii, cât şi după rămânerea definitivă a hotărârii;

 asigurarea respectării principiului legalităţii este realizată prin instituirea unor sancţiuni procesuale (nulitatea, excluderea probelor nelegal sau neloial administrate etc.), dar şi prin prevederea unor obligaţii procedurale pozitive în sarcina procurorului, judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată (supravegherea urmăririi penale de procuror, verificarea legalităţii sesizării instanţei, a actelor procesuale sau procedurale sau a probelor din cursul urmăririi penale în cadrul procedurii de cameră preliminară, verificarea legalităţii sentinţei penale în căile de atac etc.)