Drept international privat | Autor: Ioan MACOVEI (potrivit Noului Cod civil)

Titlul lucrării: NOUL COD CIVIL COMENTAT SI ADNOTAT (Art. 2.557-2.664). Cartea a VII-a: Dispoziţii de Drept Internaţional Privat

Autor / Coordonator: Avocat Eduard Dragomir

Colectie: Codul civil al României

Producător: Editura Nomina Lex, Info-Consulting Agency

ISBN: 978-606-8153-32-2

Numar de pagini: 623

Format: 148 X 215

Interior: cusut

Coperta: cartonată, tare, lucioasa

Data lansării: 3 Martie 2012

Disponibilitate: Pe stoc

Prezentare pe scurt: Lucrarea de faţă reprezintă prima publicaţie ce abordează dispozitiile Noului Cod civil al României în materia Dreptului Internaţional Privat. Totodată, pentru întâia oară sunt prezentate şi comentate toate articolele în materie; pentru prima dată, sub fiecare articol s-au introdus note ce cuprind trimiteri la legislaţia conexă cu articolul în cauză (atât din dreptul intern, cât şi din dreptul internaţional), trimiteri de natură a veni în sprijinul avocaţilor şi celorlalte categorii de profesionişti ai dreptului; pentru prima dată în acest domeniu sunt reproduse toate articolele corespondente din reglementarea anterioară, pentru ca oricine să poată analiza schimbările intervenite comparand de sine însuşi noul si vechiul cadru legal; sunt reproduse ad literram dispoziţiile Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Noului Cod civil; sunt reproduse în citat definiţii doctrinare, acolo unde s-a considerat util; sunt prezentate elemente de drept comparat atât din statele membre ale Uniunii Europene, cât şi din alte state; sunt prezentate în extras şi câteva elemente de jurisprudenţă, atât din dreptul intern, cât şi european; legislaţia Uniunii Europene incidentă în cazul anumitor articole este reprodusă integral. Şi, în final, lucrarea se încheie cu un glosar de termeni şi expresii juridice şi un tabel general de observaţii, corespondenţe şi corelaţii.

EXTRAS:

Articolul 10 al Regulamentului/Articolul 8 al Conventiei

Articolul 10 al Regulamentului [Consimtământul şi validitatea de fond]

1. Existenta şi validitatea contractului sau a oricărei clauze contractuale sunt determinate de legea care l-ar reglementa în temeiul prezentului regulament, dacă contractul sau clauza respectivă ar fi valabile.

2. Cu toate acestea, pentru a stabili faptul că nu şi-a dat consimtământul, o parte poate să invoce legea tării în care îşi are reşedinta obişnuită, dacă din circumstantele respective reiese faptul că nu ar fi rezonabil să se stabilească efectul comportamentului său în conformitate cu legea mentionată la alineatul (1).

* * *

Articolul 8 al Conventiei [Consimtământul şi validitatea de fond]

1. Existenta şi validitatea unui contract sau a oricărui termen dintr-un contract, vor fi determinate de legea căreia va fi supus conform prezentei Conventii dacă acel contract sau termen au fost valabile.

2. Totuşi o parte se poate baza pe legea statului în care îşi are reşedinta obişnuită şi să declare că nu a consimtit, dacă din împrejurări apare că nu ar fi rezonabil să fie determinat efectul comportării sale în conformitate cu legea mentionată în paragraful precedent.

* * *

Legislatie şi surse relevante:

• Dispozitii relevante ale Regulamentului (excluzând preambulul): articolul 1 (2) i), articolul 3, articolele 4-7, articolul 9, articolul 13 şi articolul 21.

• Puncte relevante ale preambulului Regulamentului: considerentul (29).

• Dispozitii relevante ale Conventiei (excluzând preambulul):

• Puncte relevante ale preambulului Conventiei: articolul 3, articolul 4, articolul 5, articolul 7, articolul 11 şi articolul 16

EXTRAS:

EXTRAS:

Dreptul internaţional este strâns legat de apariţia şi dezvoltarea statelor, a unor entităţi internaţionale şi de modificările din relaţiile internaţionale, evoluând odată cu schimbările politice, economice, conceptuale şi de mentalitate din societăţile timpului. Dreptul internaţional a fost reconceptualizat în urma apariţiei pe scena internaţională a organizaţiilor internaţionale, a naţiunilor ce luptă pentru eliberare şi a formării statelor independente şi a evoluat în funcţie de trăsăturile societăţii internaţionale actuale, având drept caracteristici diversitatea şi universalitatea.

Dreptul internaţional s-a diversificat odată cu apariţia unor noi subiecte de drept interna- ţional, cu competenţe diferite de cele ale statelor. Pe primul plan rămân statele, ca subiecte originare de drept internaţional, iar pe cel de-al doilea plan sunt organizaţiile internaţionale guvernamentale, ale căror competenţe şi atribuţii sunt fixate de către state. Diversitatea este determinată şi de extinderea câmpului său normativ la noi domenii.

Universalitatea societăţii internaţionale a impus elaborarea de noi reguli de drept internaţional sau adaptarea celor existente. Are loc un proces de codificare în domeniul dreptului internaţional. Pe lângă consacrarea normelor vechi sau crearea, pe cale convenţională, de norme noi, în această perioadă este conferită o valoare normativă unor principii de bază ale raporturilor între state. Este vorba despre principiul reglementării paşnice a diferendelor, dreptul popoarelor de a dispune de ele însele, vechiul principiu al egalităţii statelor.

Instituţia convenţiei matrimoniale, reintrodusă în dreptul intern românesc, prezintă o importanţă deosebită şi din punctul de vedere al dreptului internaţional privat deoarece:

- elimină starea de inferioritate a persoanelor, care era născută din imposibilitatea încheierii valide a unei convenţii matrimoniale;

- creează condiţiile necesare pentru transformarea problemelor legate de efectele convenţiei matrimoniale din chestiuni privind, în special, conflictele de legi în timp şi în spaţiu, ceea ce permite ordinii publice de drept internaţional privat român să acţioneze cu mai multă vigoare şi, în acelaşi timp, să creeze premisele necesare pentru respectarea aplicării legii române, în cazul înlăturării legii aplicabile efectelor convenţiei matrimoniale ca urmare a invocării excepţiei de ordine publică în dreptul internaţional privat românesc;

- permite cetăţenilor români să-şi adapteze regimul matrimonial în funcţie de situaţia lor socială;

- dreptul familiei românesc a urmat un proces firesc de liberalizare, prin transferul unei importante părţi a puterii legislative de la nivel central, la nivelul fiecărei familii, în parte.

Legile fondului funciar. Comentarii si explicatii. Editia A IV-A | Autor: Terzea Viorel prezintă o radiografie la zi a practicii judiciare în materia reconstituirii şi constituirii dreptului de proprietate, precum şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului în domeniu.

Această a IV-a ediţie cuprinde comentarii suplimentare cu privire la probleme ivite frecvent în practica judiciară, cum ar fi de exemplu: posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate în situaţia în care există emis un certificat de atestare a dreptului de proprietate, stabilirea dreptului de proprietate conform Decretului nr.42/1990, corelaţia dintre procedura reconstituirii şi procedura stabilirii dreptului de proprietate conform Legii nr.10/2001, posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate în cazul cetăţenilor străini, executarea hotărârilor judecătoreşti prin care s-au soluţionat plângeri de fond funciar din perspectiva jurisprudenţei CEDO, nulitatea actelor de reconstituire în cazul în care se invocă culpa autorităţilor administrative, nulitatea actelor de reconstituire emise în baza unei hotărâri judecătoreşti etc.

STOC EPUIZAT!

EXTRAS:

Capitolul I. Diversitatea culturală: o valoare a comunităţii internaţionale?

Secţiunea 1. un scurt istoric al evoluţiei şi consacrării, la nivel internaţional, a conceptului de „diversitate culturală”

Potrivit concepţiei clasice, rolul culturii în ştiinţele sociale şi în domeniul dreptului internaţional nu a fost unul privilegiat. Anii ‘90 au coincis, printre altele, aşa cum bine a observat Michael Keating cu „o redescoperire a culturii”[1]. Acesta a apreciat că luarea în considerare a culturii ne va ajuta să localizăm mai bine indivizii, în contextul lor social, context în care alegerile lor să aibă o semnificaţie, ori să aducem în discuţie forme de acţiune care nu pot fi uşor explicate în limbajul calculat al teoriei alegerii raţionale, teorie ce a dominat vreme îndelungată domeniul menţionat.

„O asemenea lucrare este necesară pe de o parte studenţilor facultăţilor de drept pentru că, alături de cursurile universitare, monografiile din domeniu şi culegerile de practică judiciară, reprezintă un nou instrument de lucru care are ca scop înlesnirea cunoaşterii disciplinei Dreptului Internaţional Privat Român. Pe de altă parte, trebuie să reprezinte şi o pârghie utilă în mâna practicienilor în domeniul dreptului privat, în conjunctura actuală a globalizării, când elementul de extraneitate apare tot mai des în conţinutul şi în legătură cu majoritatea raporturilor juridice de drept privat deduse fie în faţa instanţelor judecătoreşti sau arbitrale romaneşti, fie, tot mai des, în faţa notarilor, avocaţilor, lichidatorilor sau executorilor judecătoreşti”.

Claudiu-Paul Buglea

privind taxele judiciare de timbru

Având în vedere modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil, ţinând seama de faptul că evoluţia în plan legislativ menţionată nu s-a reflectat într-un mod adecvat şi la nivelul cadrului normativ privind taxele judiciare de timbru, care au rămas în principal la nivelul stabilit în anul 1997, actualizat în anul 2010 prin aplicarea indicelui de inflaţie, pentru ca sistemul de taxare să reflecte noua structură şi dinamică a procesului civil, noile garanţii procedurale acordate părţilor pentru asigurarea unui proces echitabil, precum şi acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii şi pentru asigurarea logisticii necesare punerii în aplicare a noilor prevederi legale, ţinând cont, astfel, de necesitatea asigurării, pe de o parte, a unui echilibru corespunzător între eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public calitativ şi obligaţia cetăţeanului care foloseşte acest serviciu de a contribui la susţinerea costurilor, dar şi, pe de altă parte, a transparenţei aplicării normelor în materie implicând o evidenţă clară asupra tuturor operaţiunilor pe care le implică sistemul de taxare, luând în considerare faptul că neadoptarea în regim de urgenţă a prezentului act normativ ar conduce la conservarea unui sistem de taxare neadecvat faţă de liniile trasate prin regândirea sistemului juridic românesc odată cu adoptarea noului Cod civil şi a noului Cod de procedură civilă, cu consecinţe negative pe planul situaţiei justiţiabililor şi al nevoilor acute ale sistemului judiciar, dar şi al transparenţei şi disciplinei financiare impuse de exerciţiul colectării la buget a sumelor derivând din plata taxelor judiciare de timbru, având în vedere că aspectele mai sus menţionate vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, rep., Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

(...)