Romana
English
Български
Türkçe
Cosul de Cumparaturi
Yahoo Messenger
- Code: 978-606-18-0317-0
- Producator: Editura C.H. Beck
Lucrarea prezintă un pronunţat caracter sintetic şi practic, conţinând: sinteze, probleme de seminar, precum şi bibliografia aferentă.
Datorită caracterului ei sintetic, lucrarea este recomandată studenţilor de la specializările Drept şi Administraţie publică pentru pregătirea examenului de semestru la disciplina Drept succesoral, a examenului de licenţă la disciplina Drept civil şi chiar pentru pregătirea examenului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, în profesia de avocat sau de notar stagiar.
Cuprins
Abrevieri
Titlul I. Consideratii generale privind materia mostenirii
Capitolul I. Notiunea si felurile mostenirii
Sectiunea 1. Sinteze
§1. Precizari terminologice
1.1. Mostenire, succesiune
1.2. Defunct, de cuius, autor, testator
1.3. Mostenitor, succesor, urmas, legatar
1.4. Patrimoniu succesoral, masa succesorala – patrimoniul transmis succesorilor.
§2. Notiunea de mostenire
§3. Reglementarea legala a mostenirii.
§4. Felurile mostenirii
4.1. Mostenirea legala sau succesiunea ab intestat
4.2. Mostenirea testamentara este deferita potrivit vointei testatorului, materializata în testament
4.3. Coexistenta mostenirii legale cu mostenirea testamentara
4.4. Coexistenta calitatii de mostenitor legal cu cea de legatar sau vocatia multipla la mostenire
§5. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil în vigoare fata de reglementarea anterioara
Sectiunea a 2-a. Probleme de seminar
§1. Teme de reflectie
§2. Tema pentru referat
§3. Întrebari
§4. Teste grila
§5. Speta
Capitolul II. Caracterele juridice ale transmiterii mostenirii
Sectiunea 1. Sinteze
§1. Transmiterea mostenirii este o transmisiune mortis causa
§2. Transmiterea mostenirii este o transmisiune universala
§3. Transmiterea mostenirii este o transmisiune unitara
§4. Transmiterea mostenirii este o transmisiune indivizibila
§5. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil în vigoare fata de reglementarea anterioara
Sectiunea a 2-a. Probleme de seminar
§1. Teme de reflectie
§2. Tema pentru referat
§3. Întrebari
§4. Teste grila
§5. Speta
Capitolul III. Deschiderea mostenirii
Sectiunea 1. Sinteze
§1. Consideratii generale
§2. Data deschiderii mostenirii
2.1. Care este data deschiderii mostenirii?
2.2. Cine trebuie sa dovedeasca faptul mortii si data mortii si cum pot fi dovedite acestea?
2.3. Cum pot fi dovedite ora si minutul mortii?
2.4. Cum poate fi facuta dovada contrara a mortii si a datei mortii?
2.5. Importanta juridica a datei deschiderii mostenirii
§3. Locul deschiderii mostenirii
3.1. Stabilirea locului deschiderii mostenirii
3.2. Dovada ultimului domiciliu
3.3. Importanta juridica a locului deschiderii mostenirii
§4. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil în vigoare fata de reglementarea anterioara
Sectiunea a 2-a. Probleme de seminar
§1. Teme de reflectie
§2. Tema pentru referat
§3. Întrebari
§4. Teste grila
§5. Speta
Capitolul IV. Conditiile dreptului la mostenire
Sectiunea 1. Sinteze
§1. Enumerare
§2. Capacitatea de a mosteni
2.1. Persoanele care au capacitate succesorala
2.2. Persoanele care nu au capacitate succesorala
2.3. Tabel sintetic
2.4. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil în vigoare fata de reglementarea anterioara
§3. Nedemnitatea succesorala
3.1. Notiune
3.2. Natura juridica
3.3. Cazuri
3.3.1. Nedemnitatea de drept
3.3.2. Nedemnitatea judiciara
3.4. Regim juridic
3.4.1. Regimul juridic al nedemnitatii de drept
3.4.2. Regimul juridic al nedemnitatii judiciare
3.5. Tabel sintetic
3.6. Efecte
3.6.1. Efectele nedemnitatii succesorale fata de nedemn
3.6.2. Efectele nedemnitatii succesorale fata de terti
3.7. Înlaturarea nedemnitatii
3.8. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil în vigoare fata de reglementarea anterioara
§4. Vocatia la mostenire
4.1. Vocatia succesorala legala
4.1.1. Vocatia succesorala legala generala
4.1.2. Vocatie succesorala legala concreta
4.2. Vocatia succesorala conferita prin testament
4.3. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil în vigoare fata de reglementarea anterioara
Sectiunea a 2-a. Probleme de seminar
§1. Teme de reflectie
§2. Teme pentru referat
§3. Întrebari
§4. Teste grila
§5. Speta
Bibliografie
Titlul II. Devolutiunea succesorala legala
Capitolul I. Principiile devolutiunii succesorale legale
Sectiunea 1. Sinteze
§1. Consideratii generale
§2. Principiul chemarii rudelor la mostenire în ordinea claselor de mostenitori
§3. Principiul proximitatii gradului de rudenie în cadrul aceleiasi clase de mostenitori
§4. Principiul egalitatii partilor succesorale ale rudelor din aceeasi clasa si de acelasi grad
§5. Reprezentarea succesorala
5.1. Notiune
5.2. Domeniu de aplicare
5.3. Conditii
5.4. Mod de operare
5.5. Efecte
5.5.1. Efectul general al reprezentarii
5.5.2. Efectul particular al reprezentarii
5.6. Reprezentarea succesorala si retransmiterea dreptului de optiune succesorala
5.7. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil în vigoare fata de reglementarea anterioara
Sectiunea a 2-a. Probleme de seminar
§1. Teme de reflectie
§2. Teme pentru referat
§3. Întrebari
§4. Teste grila
§5. Speta
Capitolul II. Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor al defunctului
Sectiunea 1. Sinteze
§1. Consideratii generale
1.1. Conditii
1.2. Corelatia dintre dreptul la mostenire al sotului supravietuitor si regimul matrimonial ales
1.3. Enumerarea drepturilor
§2. Un drept de mostenire, în concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori sau, în lipsa acestora, un drept de mostenire exclusiv
2.1. Cote
2.2. Probleme speciale
2.2.1. Sotul supravietuitor concureaza cu doua clase (subclase) de mostenitori
2.2.2. Doua sau mai multe persoane pretind drepturi succesorale, în calitate de soti supravietuitori
2.3. Caractere juridice
§3. Un drept de abitatie
3.1. Conditiile dobândirii
3.2. Caractere juridice
§4. Un drept special de mostenire
4.1. Conditiile dobândirii
4.2. Precizare
4.3. Sensul notiunilor
4.4. Situatii particulare
4.4.1. Sotii detin mai multe locuinte (spre exemplu, domiciliu si resedinta), toate fiind mobilate si dotate cu bunuri ale gospodariei casnice
4.4.2. În locuintele detinute de sotul defunct exista mai multe bunuri de aceeasi natura (spre exemplu, mai multe televizoare, mai multe masini de spalat rufe, mai multe masini de spalat vase etc.)
§5. Procedura de calcul
§6. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil în vigoare fata de reglementarea anterioara
Sectiunea a 2-a. Probleme de seminar
§1. Teme de reflectie
§2. Teme pentru referat
§3. Întrebari
§4. Teste grila
§5. Speta
Capitolul III. Drepturile succesorale ale rudelor defunctului
Sectiunea 1. Sinteze
§1. Clasa I de mostenitori legali (clasa descendentilor)
1.1. Notiune
1.2. Împartirea mostenirii
1.3. Caractere juridice
§2. Clasa a II-a de mostenitori legali (clasa ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati)
2.1. Subclasa ascendentilor privilegiati
2.1.1. Notiune
2.1.2. Împartirea mostenirii
2.1.3. Caractere juridice
2.2. Subclasa colateralilor privilegiati
2.2.1. Notiune
2.2.2. Împartirea mostenirii
2.2.3. Caractere juridice
§3. Clasa a III-a de mostenitori legali (clasa ascendentilor ordinari)
3.1. Notiune
3.2. Împartirea mostenirii
3.3. Caractere juridice
§4. Clasa a IV-a de mostenitori legali (clasa colateralilor ordinari)
4.1. Notiune
4.2. Împartirea mostenirii
4.3. Caractere juridice
§5. Tabel recapitulativ
§6. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil în vigoare fata de reglementarea anterioara
Sectiunea a 2-a. Probleme de seminar
§1. Teme de reflectie
§2. Teme pentru referat
§3. Întrebari
§4. Teste grila
§5. Speta
Capitolul IV. Mostenirea vacanta
Sectiunea 1. Sinteze
§1. Notiune
§2. Beneficiari
§3. Natura juridica
§4. Particularitati
§5. Situatii atipice
5.1. Bunurile cetateanului român cu domiciliul în România, care formeaza obiectul mostenirii vacante, se afla în raza teritoriala a cel putin doua unitati administrativ-teritoriale (comune, orase sau, dupa caz, municipii)
5.2. Bunurile care formeaza obiectul mostenirii vacante se afla atât pe teritoriul României, cât si pe teritoriul altui stat
§6. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil în vigoare fata de reglementarea anterioara
Sectiunea a 2-a. Probleme de seminar
§1. Tema de reflectie
§2. Tema pentru referat
§3. Întrebari
§4. Teste grila
§5. Speta
Bibliografie
Titlul III. Devolutiunea testamentara a mostenirii
(........)
Titlul V. Indiviziunea si partajul mostenirii
Capitolul I. Indiviziunea succesorala
Sectiunea 1. Sinteze
§1. Notiune, reglementare legala, caracteristici si delimitare
§2. Regim juridic
2.1. Reguli de realizare a actelor (juridice si materiale) cu privire la materialitatea bunului aflat în indiviziune
2.1.1. Actele juridice
2.1.2. Actele materiale
2.2. Reguli privind culegerea fructelor bunului indiviz
2.3. Reguli privind actiunile în justitie privind indiviziunea (art. 643 C.civ.)
§3. Imprescriptibilitatea dreptului de a cere iesirea din indiviziune
§4. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil în vigoare fata de reglementarea anterioara
Capitolul II. Partajul succesoral
Sectiunea 1. Sinteze
§1. Notiune si reglementare legala
§2. Conditii generale de fond
2.1. Persoanele care pot cere partajul mostenirii
2.2. Capacitatea necesara pentru a cere si participa la partajul mostenirii
§3. Obiect
§4. Forme
4.1. Partajul prin buna învoiala
4.2. Partajul pe cale judecatoreasca
4.2.1. Cazuri
4.2.2. Modalitati de realizare (art. 676 C.civ.)
§5. Efecte
5.1. Efectul constitutiv al partajului
5.2. Consecintele efectului constitutiv al partajului
§6. Obligatia de garantie între copartasi
§7. Desfiintare
§8. Drepturile creditorilor
§9. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil în vigoare fata de reglementarea anterioara
Capitolul III. Partajul de ascendent
Sectiunea 1. Sinteze
§1. Notiune
§2. Conditii
2.1. Enumerare
2.2. Persoanele care îl pot realiza
2.3. Persoanele între care se poate realiza
2.4. Obiect
2.5. Mod de efectuare
§3. Efecte
3.1. Efectele partajului realizat prin donatie
3.1.1. Efecte înainte de deschiderea succesiunii
3.1.2. Efecte dupa deschiderea succesiunii
3.2. Efectele partajului realizat prin testament
§4. Cauze de ineficacitate
§5. Enumerarea noutatilor aduse de Codul civil în vigoare fata de reglementarea anterioara
Capitolul IV. Probleme de seminar
§1. Teme de reflectie
§2. Teme pentru referat
§3. Întrebari
§4. Teste grila
§5. Speta
Bibliografie
Raspunsuri teste grila
| Titlul cartii: | Drept civil. Succesiuni. Caiet de seminar. Editia a II-a |
|---|---|
| Numele autorului/lor: | Genoiu Ilioara |
| Editura: | C.H. Beck |
| Data aparitiei: | 14 Februarie 2014 |
| Numar de pagini: | 320 |
| ISBN: | 978-606-18-0317-0 |
| Pret intreg (Pretul de coperta afisat de producator): | 36.90 |
| Formatul de livrare: | Carte in format tiparit |
|
ACTUL JURIDIC CIVIL (potrivit Noului Cod civil) | 2012Prin lucrarea de faţă, autorii abordează în integralitate o instituţie fundamentală a dreptului civil, Actul Juridic Civil din perspectiva Noului Cod civil al României, care cum bine ştim a intrat deja in vigoare din 2011. Scopul lucrării este in primul rând de a veni în sprijinul acelora care se pregătesc pentru examenele de admitere/definitivare in profesia de avocat, magistrat ori alte profesii juridice.
Pretul nostru:
39.00 Lei (RON)
|
|
Mostenirea legala | Conform Noului Cod civil | Autori: Veronica STOICA si Laurentiu DRAGU
EXTRAS:
Titlul I Aspecte introductive Capitolul I Notiuni generale 1. Notiunea de mostenire 1.1 Definitie Mostenirea, izvorata dintr-o necesitate obiectiva, fiind in dependenta directa cu formele de proprietate, de relatiile de productie ale sistemului economic al statului si abordand interesele unor paturi largi ale populatiei, a fost si este cea mai importanta veriga a vietii sociale. De altfel, prin aceasta se si explica investirea institutiei mostenirii cu statut constitutional in legislatia noastra. Dar, cu privire la dreptul la mostenire, Constitutia Romaniei, printr-o reglementare clara si concisa, prin insusi modul ei de formulare, prevede in art. 46 ca Dreptul la mostenire este garantat, Legea fundamentala are in vedere atat mostenirea legala, cat si cea testamentara; de asemenea, apararea acestuia in fata unor acte norative elaborate de autoritatile statului de natura a afecta intr-un mod sau altul proprietatea privat. De altfel, in doctrina constitutionala se sustine ca exista doua mari laturi ale acestei protectii: in primul rand este avuta in vedere aptitudinea generala si abstracta a oricarei persoane de a dobandi o mostenire, iar in al doilea rand dreptul la mostenire deja nascut. (...)
Pretul nostru:
29.00 Lei (RON)
|
|
Noul Cod civil | Vol. II. Art. 953- 1.649 | Mosteniri si liberalitati. Obligatii
REDUCERE: 15% PRETUL NOSTRU: 127.50 RON AUTORI: Alexandru BLEOANCA, Dragos CALIN, Dana CIGAN, Gheorghe DURAC, Cristina Gabriela FRENTIU, Ionica NINU, Gabriela RADUCAN, Vlad RADULESCU, Carmen Simona RICU, Carmen Tamara UNGUREANU, Dorina ZECA Structura lucrarii:
Sub fiecare articol al codului am identificat si redat in extenso textele corespondente din vechiul Cod civil, din Codul comercial, Codul familiei, Decretul nr. 167/1958 si celelalte acte normative anterioare al caror continut a fost absorbit in noul Cod civil. Am redat, de asemenea, si dispozitiile incidente din legea de punere in aplicare si am indicat, prin note de trimitere, conexiunile cu alte articole din cod sau din alte acte normative in legatura cu textul analizat.
Veti regasi la fiecare articol o analiza succinta si bine sistematizata, un comentariu logic si unitar, impletit din ideile extrase din doctrina si opiniile autorului. Notele de doctrina si comentariile autorilor sunt redate impreuna, in aceeasi sectiune, intrucat si unele si altele ofera explicatii si solutii cu privire la interpretarea si aplicarea in practica a articolului analizat. In cazul institutiilor care s-au schimbat substantial fata de vechea reglementare sau al institutiilor noi (cum ar fi fiducia sau dreptul de administrare), explicarea textului s-a facut numai pe baza doctrinei straine si a comentariilor autorilor.
Aceasta sectiune cuprinde in special hotararile CEDO si CJUE, deciziile Curtii Constitutionale si ale ICCJ, date in recursurile in interesul legii, precum si solutiile instantelor judecatoresti in materiile reglementate de NCC. Bineinteles, nu s-a conturat inca o practica judiciara in aplicarea NCC. Insa, acolo unde existau solutii anterioare, care isi pastreaza valabilitatea si in contextul noii reglementari, le-am inclus in lucrare, pentru a-i scuti pe practicieni sa caute raspunsuri noi, acolo unde acestea exista deja.
EXTRAS:
Pretul nostru:
127.50 Lei (RON)
|
|
Drept civil. Succesiuni. Mostenirea testamentara | Autor: Ioana NicolaeEXTRAS: (...) Vom analiza în cele ce urmează aceste caractere juridice ale testamentului: a) testamentul este un act juridic – fiind un act juridic, testamentul trebuie să îndeplinească în primul rând condiţiile generale de validitatea ale oricărui act juridic în general, dar în acelaşi timp trebuie să îndeplinească şi condiţiile specifice de validitate impuse de lege pentru testament. Prin act juridic civil se înţelege manifestarea de voinţă sau, după caz, acordul de voinţă făcut cu intenţia de a produce efecte juridice, adică de a naşte, de a modifica sau de a stinge un raport juridic civil concret. Condiţiile generale de validitate impuse actului juridic se referă la consimţământ, capacitate, obiect şi cauză, condiţii la care se adaugă cele specifice testamentului; b) testamentul este un act juridic unilateral – clasificarea actelor juridice civile în funcţie de numărul părţilor se face în acte juridice unilaterale, acte juridice bilaterale şi acte juridice multilaterale. Testamentul se încadrează în categoria actelor juridice unilaterale. Actul juridic unilateral reprezintă rezultatul voinţei unei singure părţi, aşa cum prevede art. 1324 C. civ. În cazul testamentului, manifestarea de voinţă a testatorului este suficientă pentru a da naştere la drepturi şi obligaţii, evident, de la moartea testatorului. Fiind vorba despre un act juridic unilateral, nu se cere ca legatarul să-şi manifeste opţiunea pentru ca acesta să-şi producă efectele juridice. Pentru a înţelege mai bine acest aspect, arătăm că manifestarea de voinţă a testatorului exprimată prin testament produce efecte juridice la moartea sa, indiferent de poziţia legatarului. Cu alte cuvinte, legatul se dobândeşte chiar din momentul deschiderii moştenirii prin actul unilateral al testatorului, dacă legatarul nu renunţă la legat. Ceea ce trebuie reţinut este faptul că acceptarea legatului de către legatar sau a celorlalte dispoziţii cuprinse în testament constituie acte juridice distincte şi unilaterale, acte de opţiune succesorală, care nu trebuie să se întâlnească cu voinţa testatorului ca în cazul actelor juridice bilaterale. Voinţa testatorului manifestată prin întocmirea testamentului va produce efecte juridice, respectiv are loc transmiterea legatului către legatar, de la data deschiderii moştenirii, cu singura condiţie ca legatarul să nu repudieze legatul. Aşa cum am menţionat, acceptarea legatului de către legatar constituie un act de opţiune succesorală, act unilateral şi distinct de testamentul lăsat de defunct, aceste acte distincte nefiind necesar să se unească, ca în cazul actului juridic bilateral (contract); c) testamentul este un act juridic esenţialmente personal – aceasta înseamnă că testamentul nu poate fi încheiat prin reprezentare sau cu încuviinţarea ocrotitorului legal. Doar o persoană cu capacitatea de a dispune poate testa, exclusiv personal, iar o persoană lipsită de această capacitate nu poate încheia, nici prin reprezentare şi nici cu încuviinţarea ocrotitorului legal, un astfel de act. Caracterul esenţialmente personal al testamentului nu este contrazis de prevederile art. 94 din Legea nr. 36/1995, text care prevede că testatorul îşi dictează dispoziţiile în faţa notarului. Notarul public se îngrijeşte de scrierea testamentului, pe care îl citeşte testatorului sau, după caz, îl dă să îl citească, făcând menţiune expresă despre îndeplinirea acestor formalităţi. Dacă dispunătorul îşi redactase deja actul de ultimă voinţă, testamentul autentic îi va fi citit de către notarul public. După citire, dispunătorul trebuie să declare că actul exprimă ultima sa voinţă, testamentul fiind apoi semnat de către testator, iar încheierea de autentificare, de către notarul public. De asemenea, trebuie menţionat că testatorul poate apela pentru întocmirea testamentului la cunoştinţele de specialitate ale unui avocat, care să îl informeze asupra condiţiilor de redactare şi a clauzelor testamentare, nefiind încălcat în acest sens caracterul esenţialmente personal al acestui act juridic. Ceea ce este esenţial este ca manifestarea de ultimă voinţă, făcută prin întocmirea testamentului, să reprezinte voinţa personală a testatorului. Testamentul este în egală măsură un act cu caracter individual, adică acesta reprezintă voinţa unei singure persoane. Articolul 1036 C. civ. interzice expres testamentul reciproc prin care două sau mai multe persoane testează, prin acelaşi act, fie una în favoarea celeilalte, fie amândouă în favoarea unui terţ; d) testamentul este un act juridic solemn – aceasta semnifică că testamentul, sub sancţiunea nulităţii absolute, trebuie să fie încheiat într-una dintre formele impuse de lege. Condiţiile de formă ale testamentului sunt condiţii ad validitatem. Persoana care doreşte să testeze o va putea face exclusiv printr-una dintre formele de testament prevăzute de lege, putându-se vorbi în acest sens de o libertate limitată a testatorului impusă de lege; e) testamentul este un act juridic mortis causa – aceasta semnifică faptul că efectele dispoziţiilor testamentare se produc numai la moartea testatorului. Până la momentul decesului lui de cuius, acesta poate dispune potrivit propriei dorinţe de bunurile ce fac obiectul dispoziţiilor testamentare. Aceasta înseamnă că legatarul nu are niciun drept asupra bunurilor ce fac obiectul legatului, atâta timp cât testatorul este în viaţă, iar efectele specifice ale testamentului se produc odată cu moartea lui de cuius, la momentul deschiderii moştenirii. În ceea ce priveşte condiţiile de validitate ale testamentului, menţionăm că acestea se analizează în funcţie de data întocmirii acestuia, şi nu raportat la data deschiderii moş- tenirii, când testamentul îşi produce efectele; f) testamentul este un act juridic esenţialmente revocabil – testatorul, până la decesul său, poate reveni oricând asupra dispoziţiilor sale testamentare. Aceasta înseamnă că testatorul poate revoca testamentul total sau parţial sau poate aduce anumite modificări dispoziţiilor sale testamentare anterioare. Articolul 956 C. civ. interzice expres ca testatorul să renunţe la dreptul de a revoca testamentul, renunţarea constituind un pact asupra unei succesiuni viitoare, prohibit expres de legiuitor. (...)
Pretul nostru:
35.00 Lei (RON)
|
![Drept constitutional si institutii politice [Editia a III-a] | Autor: Gheorghe Iancu](http://librariejuridica.ro/userfiles/productboximages/product_1214.jpg)
