Institutii financiar-bancare internationale | Autor: Sorin Gabriel

Lucrarea de faţă urmăreşte o evaluare a referenţialului normativ în domeniul taxei pe valoarea adăugată, accentul fiind pus, deopotrivă, pe prezentarea aspectelor esenţiale, cu incidenţă relevantă în practica de zi cu zi, precum şi pe decriptarea unor aspecte legislative controversate şi, pe cale de consecinţă, supuse unor interpretări arbitrare şi neuniforme.

Datorită caracterului exhaustiv al subiectului supus analizei, este de la sine înţeles că abordarea noastră nu putea fi decât una selectivă, deşi temele expuse nu sunt prezentate singular, ci de o manieră corelată şi integrată într-o succesiune logică, având în vedere inclusiv modificările şi noutăţile din domeniu publicate în Monitorul Oficial până la data de 31 decembrie 2012 şi aplicabile de la 1 ianuarie 2013.

Spaţii generoase din prezenta lucrare sunt dedicate „marjei de eroare” din actuala legislaţie în materie de TVA, conştienţi fiind că – din dorinţa de a se situa pe o poziţie dominantă – acestea pot conduce la demersuri abuzive, fie din partea contribuabililor, fie din partea organelor fiscale.

Aceasta lucrare este structurată pe cinci capitole ce tratează, într-un cadru integrat, concepte specifice fondurilor (instrumentelor) structurale europene, mecanismul de gestionare a acestora, sistemul instituţional implicat în gestiunea fondurilor, precum şi modalităţile concrete de distribuire şi utilizare a fondurilor structurale.

Lucrarea „Dreptul comerţului internaţional” îşi propune să ofere publicului de specialitate un material suplu, actualizat şi practic. Analiza evoluţiei conceptelor teoretice este însoţită de exemple punctuale care permit o mai bună înţelegere a materialului, dar şi de dezbateri asupra practicii de referinţă, iar prin inserarea unor teste grilă, se oferă posibilitatea verificării individuale a nivelului de cunoştinţe a cititorului.

Lucrarea reprezinta un material sintetizat, actualizat şi complex, însoţit de multiple exemplificări, analize practice şi teste grilă; prezinta unele particularităţi ale contractelor de comerţ internaţional (contractul de vânzare: vânzarea prin case de licitaţie, vânzarea de energie electrică, contractul tip EFET, respectiv contractul de consulting-engineering: condiţiile generale tip FIDIC etc. De asemenea, sunt dezbature unele speţe din practica internă – internaţională (Centrul de Arbitraj Washington)

EXTRAS:

Capitolul I. Introducere

1. O analiză elementară a expresiei „contenciosul fiscal” reliefează cu uşurinţă observaţia că aceasta desemnează un fenomen juridic1 de contestare a dreptului2 care apare în materia fiscală.

Înainte de a purcede la o analiză detaliată a particularităţilor acestei instituţii juridice menită a reliefa cum se stinge fenomenul contencios în această materie, consider că este necesară desluşirea unor aspecte preliminare, pentru a înţelege de ce, unde şi în legătură cu ce poate acesta să apară, adică ce anume trebuie înţeles că ar însemna „fiscal” în expresia mai sus menţionată.

Autorii lucrărilor din doctrina română interbelică dedicate explicit sau implicit contenciosului fiscal au avut la rândul lor ca punct de pornire al analizei unele .noţiuni preliminare absolut indispensabile înţelegerii acestei instituţii juridice, precum „finanţe publice”, „venituri publice”, „buget”, „fiscalitate” şi „drept fiscal”.

O asemenea abordare izvora din nevoia de precizie în exprimare, în condiţiile în care ştiinţa dreptului fiscal îşi căuta în acele zile însuşi locul său în sfera ştiinţelor juridice atât în străinătate, cât şi la noi , în scopul „de a se putea evita confuziunile, cât şi pentru a se putea face înţelegerea gândirii cât mai uşoară”, întrucât nevoia raţiunii omeneşti de conceptualizare nu se poate desfăşura fără o delimitare între noţiuni aflate în legătură între ele sub orice formă.

2. A proceda şi astăzi la fel este cel puţin la fel de necesar, dacă nu chiar mai mult, în condiţiile în care, spre deosebire de alte ţări (Franţa, în special, de unde ne-am inspirat, de regulă, în acest domeniu), la noi statutul dreptului fiscal este încă incert.

În România nu există, precum în Franţa, Belgia ori Germania – state din legislaţia cărora ne-am inspirat în trecut ori mai recent –, instanţe specializate, cum ar fi: Consiliul de stat ori tribunalele financiare specializate, care au avut un rol hotărâtor în delimitarea şi cristalizarea conceptelor teoretice de bază şi a principiilor reglementării.

(...)

Dimpotrivă, specializarea magistraţilor este la noi un proces care se produce într-un moment destul de avansat al carierei acestora, fiind supus adesea şi unor influenţe de ordin conjunctural14.

STOC EPUIZAT!

Lucrarea Buget şi trezorerie publică se adresează studenţilor facultăţilor din domeniul economic şi tuturor celor interesaţi de acest domeniu.