Romana
English
Български
Türkçe
Cosul de Cumparaturi
Yahoo Messenger
- Code: 978-606-678-791-8
- Producator: Editura Hamangiu
-
Rating:
EXTRAS:
(...)
Uniunea combate excluziunea socială şi discriminările şi promovează justiţia şi protecţia sociale, egalitatea între femei şi bărbaţi, solidaritatea între generaţii şi protecţia drepturilor copilului.
Aceasta promovează coeziunea economică, socială şi teritorială, precum şi solidaritatea între statele membre.
Uniunea respectă bogăţia diversităţii sale culturale şi lingvistice şi veghează la protejarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural european.
(...)
Cuprins
TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂ
TRATATUL PRIVIND FUNCŢIONAREA UNIUNII EUROPENE (fostul Tratat de instituire a Comunităţii Europene)
CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE
PROTOCOALE
Protocolul (nr. 1) privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană
Protocolul (nr. 2) privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii
Protocolul (nr. 3) privind statutul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene
Protocolul (nr. 4) privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene
Protocolul (nr. 5) privind Statutul Băncii Europene de Investiţii (omis)
Protocolul (nr. 6) privind stabilirea sediilor unor instituţii şi ale anumitor organe, oficii, agenţii şi servicii ale Uniunii Europene
Protocolul (nr. 7) privind privilegile şi imunităţile Uniunii Europene
Protocolul (nr. 8) cu privire la articolul 6 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană referitor la aderarea Uniunii la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale
Protocolul (nr. 9) privind decizia Consiliului referitoare la punerea în aplicare a articolului 16 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană şi a articolului 238 alineatul (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene între 1 noiembrie 2014 şi 31 martie 2017, pe de o parte, şi începând cu 1 aprilie 2017, pe de altă parte (omis)
Protocolul (nr. 10) privind cooperarea structurată permanentă stabilit prin articolul 42 din Tratatul privind Uniunea Europeană
Protocolul (nr. 11) privind articolul 42 din Tratatul privind Uniunea Europeană (omis)
Protocolul (nr. 12) privind procedura aplicabilă deficitelor excesive (omis)
Protocolul (nr. 13) privind criteriile de convergenţă (omis) Protocolul (nr. 14) privind Eurogrupul (omis)
Protocolul (nr. 15) privind unele dispoziţii referitoare la Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (omis)
Protocolul (nr. 16) privind anumite dispoziţii privind Danemarca (omis)
Protocolul (nr. 17) privind Danemarca (omis)
Protocolul (nr. 18) privind Franţa (omis) Protocolul (nr. 19) privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene
Protocolul (nr. 20) privind aplicarea anumitor aspecte ale articolului 26 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene în Regatul Unit şi în Irlanda
Protocolul (nr. 21) privind poziţia Regatului Unit şi a Irlandei cu privire la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie
Protocolul (nr. 22) privind poziţia Danemarcei
Protocolul (nr. 23) privind relaţiile externe ale statelor membre în ceea ce priveşte trecerea frontierelor externe
Protocolul (nr. 24) privind dreptul de azil pentru resortisanţii statelor membre ale Uniunii Europene
Protocolul (nr. 25) privind exercitarea competenţelor partajate
Protocolul (nr. 26) privind serviciile de interes general
Protocolul (nr. 27) privind piaţa internă şi concurenţa
Protocolul (nr. 28) privind coeziunea economică, socială şi teritorială (omis)
Protocolul (nr. 29) privind sistemul de radiodifuziune publică în statele membre (omis)
Protocolul (nr. 30) privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în Polonia şi în Regatul Unit
Protocolul (nr. 31) privind importurile în Uniunea Europeană de produse petroliere rafinate în Antilele Olandeze (omis)
Protocolul (nr. 32) privind dobândirea de bunuri imobile în Danemarca
Protocolul (nr. 33) privind articolul 157 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene
Protocolul (nr. 34) privind regimul special care se aplică Groenlandei (omis)
Protocolul (nr. 35) privind articolul 40.3.3 din Constituţia Irlandei
Protocolul (nr. 36) privind dispoziţiile tranzitorii
Protocolul (nr. 37) referitor la consecinţele financiare ale expirării Tratatului CECO şi la Fondul de cercetare pentru cărbune şi oţel
ANEXE
Anexa I. Lista prevăzută la articolul 38 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (omisă)
Anexa II. Ţări şi teritorii de peste mări cărora li se aplică dispoziţiile părţii a patra din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene
DECLARAŢII anexate la actul final al Conferinţei interguvernamentale care a adoptat Tratatul de la Lisabona semnat la 13 decembrie 2007
A. Declaraţiile cu privire la dispoziţiile tratatelor
1. Declaraţia cu privire la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene
2. Declaraţia cu privire la articolul 6 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană
3. Declaraţia cu privire la articolul 8 din Tratatul privind Uniunea Europeană
4. Declaraţia cu privire la componenţa Parlamentului European
5. Declaraţia cu privire la acordul politic al Consiliului European referitor la proiectul de decizie privind componenţa Parlamentului European
6. Declaraţia cu privire la articolul 15 alineatele (5) şi (6), la articolul 17 alineatele (6) şi (7) şi la articolul 18 din Tratatul privind Uniunea Europeană
7. Declaraţia cu privire la articolul 16 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană şi la articolul 238 alineatul (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene
8. Declaraţia cu privire la măsurile practice de adoptat la data intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona în ceea ce priveşte preşedinţia Consiliului European şi cea a Consiliului Afaceri Externe (omisă)
9. Declaraţia cu privire la articolul 16 alineatul (9) din Tratatul privind Uniunea Europeană referitor la decizia Consiliului European privind exercitarea preşedinţiei Consiliului
10. Declaraţia cu privire la articolul 17 din Tratatul privind Uniunea Europeană
11. Declaraţia cu privire la articolul 17 alineatele (6) şi (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană
12. Declaraţia cu privire la articolul 18 din Tratatul privind Uniunea Europeană
13. Declaraţia cu privire la politica externă şi de securitate comună
14. Declaraţia cu privire la politica externă şi de securitate comună
15. Declaraţia cu privire la articolul 27 din Tratatul privind Uniunea Europeană (omisă)
16. Declaraţia cu privire la articolul 55 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (omisă) 17. Declaraţia cu privire la supremaţie
18. Declaraţia cu privire la delimitarea competenţelor
19. Declaraţia cu privire la articolul 8 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene
20. Declaraţia cu privire la articolul 16 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene
21. Declaraţia cu privire la protecţia datelor cu caracter personal în domeniul cooperării judiciare în materie penală şi al cooperării poliţieneşti
22. Declaraţia cu privire la articolele 48 şi 79 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene
23. Declaraţia cu privire la articolul 48 al doilea paragraf din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (omisă) 24. Declaraţia cu privire la personalitatea juridică a Uniunii Europene
25. Declaraţia cu privire la articolele 75 şi 215 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene
26. Declaraţia cu privire la neparticiparea unui stat membru la o măsură întemeiată pe partea a treia titlul V din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene
27. Declaraţia cu privire la articolul 85 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene
28. Declaraţia cu privire la articolul 98 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene
29. Declaraţia cu privire la articolul 107 alineatul (2) litera (c) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene
30. Declaraţia cu privire la articolul 126 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (omisă)
31. Declaraţia cu privire la articolul 156 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (omisă)
32. Declaraţia cu privire la articolul 168 alineatul (4) litera (c) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (omisă)
33. Declaraţia cu privire la articolul 174 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (omisă)
34. Declaraţia cu privire la articolul 179 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (omisă)
35. Declaraţia cu privire la articolul 194 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene
36. Declaraţia cu privire la articolul 218 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene privind negocierea şi încheierea de către statele membre a unor acorduri internaţionale privind spaţiul de libertate, securitate şi justiţie
37. Declaraţia cu privire la articolul 222 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene
38. Declaraţia cu privire la articolul 252 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene referitor la numărul de avocaţi generali ai Curţii de Justiţie
39. Declaraţia cu privire la articolul 290 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (omisă)
40. Declaraţia cu privire la articolul 329 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (omisă)
41. Declaraţia cu privire la articolul 352 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene
42. Declaraţia cu privire la articolul 352 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene
43. Declaraţia cu privire la articolul 355 alineatul (6) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (omisă)
B. Declaraţiile cu privire la protocoalele anexate tratatelor
44. Declaraţia cu privire la articolul 5 din Protocolul privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene
45. Declaraţia cu privire la articolul 5 alineatul (2) din Protocolul privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene (omisă)
46. Declaraţia cu privire la articolul 5 alineatul (3) din Protocolul privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene
47. Declaraţia cu privire la articolul 5 alineatele (3), (4) şi (5) din Protocolul privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene
48. Declaraţia cu privire la Protocolul privind poziţia Danemarcei
49. Declaraţia cu privire la Italia
50. Declaraţia cu privire la articolul 10 din Protocolul privind dispoziţiile tranzitorii
C. Declaraţiile statelor membre
51. Declaraţia Regatului Belgiei cu privire la parlamentele naţionale (omisă)
52. Declaraţia Regatului Belgiei, a Republicii Bulgaria, a Republicii Federale Germania, a Republicii Elene, a Regatului Spaniei, a Republicii Italiene, a Republicii Cipru, a Republicii Lituania, a Marelui Ducat al Luxemburgului, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Austria, a Republicii Portugheze, a României, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace, referitoare la simbolurile Uniunii Europene
53. Declaraţia Republicii Cehe cu privire la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene
54. Declaraţia Republicii Federale Germania, a Irlandei, a Republicii Ungare, a Republicii Austria şi a Regatului Suediei
55. Declaraţia Regatului Spaniei şi a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord
56. Declaraţia Irlandei cu privire la articolul 3 din Protocolul privind poziţia Regatului Unit şi a Irlandei referitor la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie
57. Declaraţia Republicii Italiene cu privire la compunerea Parlamentului European (omisă)
58. Declaraţia Republicii Letonia, a Republicii Ungare şi a Republicii Malta cu privire la ortografierea denumirii monedei unice în tratate (omisă)
59. Declaraţia Regatului Ţărilor de Jos cu privire la articolul 312 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (omisă)
60. Declaraţia Regatului Ţărilor de Jos cu privire la articolul 355 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (omisă)
61. Declaraţia Republicii Polone cu privire la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene
62. Declaraţia Republicii Polone cu privire la Protocolul privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în Polonia şi în Regatul Unit
63. Declaraţia Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord cu privire la definiţia noţiunii „resortisanţi” (omisă)
64. Declaraţia Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord cu privire la dreptul de vot la alegerile parlamentare europene (omisă)
65. Declaraţia Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord cu privire la articolul 75 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (omisă)
TABELE DE CORESPONDENŢĂ
| Titlul cartii: | Tratatele Uniunii Europene | Actualizare: 17 septembrie 2013 |
|---|---|
| Numele autorului/lor: | Beatrice Andresan-Grigoriu, Tudorel Stefan |
| Editura: | Hamangiu |
| Data aparitiei: | 25 Septembrie 2013 |
| Numar de pagini: | 304 |
| ISBN: | 978-606-678-791-8 |
| Tip coperta: | Carte brosata |
| Pret intreg (Pretul de coperta afisat de producator): | 22 |
| Formatul de livrare: | Carte in format tiparit |
by , 27 Sep 2013
Una dintre problemele practice ale intrarii in vigoare a Tratatului de la Lisabona o reprezinta renumerotarea articolelor. De aceea, pana cand ne vom obisnui cu noua numerotare, tabelul de corespondenta reprodus la finalul lucrarii va fi un indrumar deosebit de util.
|
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) (Carte de: Eduard Dragomir, Dan Nita)Structurata pe parcursul a doua parti - Partea I - Consideratii teoretice si Partea a II-a: Documente si formulare utile, lucrarea de fata abordeaza un subiect din ce in ce mai dezbatut in ultima vreme in contextul cresterii numarului de cereri in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului. In partea I - Consideratii teoretice cuprinde mai multe capitole de un real folos in activitatea oricarui jurist sau schiar student la drept, precum: - Drepturile omului pe continentul european si sistemul institutional de aparare si garantare; - Organizarea si functionarea Curtii Europene a Drepturilor Omului; - Procedura in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului; - Rolul avocatului in procedurile Curtii Europene a Drepturilor Omului; - Rolul agentului guvernamental in procedurile Curtii Europene a Drepturilor Omului; - Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Uniunea Europeana (acest capitol cuprinde o prezentare pe larg a Cartei Drepturilor Fundamentale de la Lisabona, intrata in vigoare la 1 decembrie 2009, Carta care instituie personalitate juridica proprie Uniunii Europene). Cea de-a doua parte a lucrarii - Documente si formulare utile - este de natura a da o latura foarte practica cartii, reunind principalele reglementari necesare unei persoane care doreste sa formuleze o plangere catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului: - Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Protocoalele aditionale; - Legislatia interna in materie; - Regulamentul CEDO; - Cerere de masuri provizorii; - Cerere introductiva de instanta; - Observatiile scrise; - Cereri privind satisfactia echitabila; - Nota in atentia persoanelor care doresc sa se adreseze Curtii; - Model de procura pentru reprezentarea in fata CEDO
Pretul nostru:
27.00 Lei (RON)
|
|
Institutiile Uniunii Europene conform Tratatului de la Lisabona (Carte de: Dan Nita, Eduard Dragomir)România a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Din acel moment am făcut parte direct din aşa-numita „construcţie europeană” ce începuse cu jumătate de secol înainte, la iniţiativa Franţei şi Germaniei de a-şi pune în comun producţia de cărbune şi oţel. Deşi proiectul aderării la UE s-a bucurat de o mare susţinere în rândul populaţiei, ce însemna mai precis acest lucru era şi, din păcate, încă este, pentru majoritatea concetăţenilor noştri, o necunoscută. Ei au susţinut aderarea, mai ales plecând de la considerentul că nivelul de trai din ţările Uniunii Europene este unul cu mult mai ridicat decât cel din România şi, de aceea, se spera ca din momentul integrării în UE şi traiul românilor să se îmbunătăţească simţitor. Dacă rezultatele aderării sunt acum, la trei ani după momentul 2007, încă subiect de dezbatere, necunoaşterea realităţilor construcţiei comunitare se păstrează încă la aceleaşi niveluri. De altfel, şi interesul pentru Uniune a scăzut, el fiind reaprins cât de cât doar cu ocazia celor două campanii electorale din 2007 şi 2009 pentru alegerea parlamentarilor europeni. Din păcate şi respectivele două momente nu au făcut, de multe ori, decât să aducă o şi mai mare confuzie în ceea ce cred românii despre UE, emblematice fiind campaniile unor candidaţi care susţineau că odată ajunşi în Parlamentul European vor „rezolva” un domeniu precum pensiile. Necunoaşterea modului în care funcţionează cu adevărat Uniunea nu este însă specifică doar românilor; ea se întinde în toate ţările membre UE şi provine chiar din modul în care a fost construită aceasta la mijlocul secolului trecut. Dat fiind că naţiunile europene trecuseră prin două războaie mondiale care exacerbaseră sentimentul naţional, a fost destul de greu să se impună o construcţie solidă, de genul SUA; în schimb, s-a optat spre politica paşilor mărunţi şi a compromisului între nivelul naţional şi cel comunitar de luare a deciziilor. Astfel, fiecare din principalele instituţiile create în Comunităţi a fost lăsată să aibă un cuvânt de spus, mai mult sa mai puţin important: Comisia Europeană pentru că reprezenta, într-un fel, actorul cel mai independent de interesele naţionale, Consiliul de Miniştrii tocmai pentru că le reprezenta cel mai direct iar Parlamentul European, ca reprezentant direct al cetăţenilor statelor membre. Aşa s-a ajuns ca, pentru adoptarea unui act legislativ comunitar, acesta să fie trecut printr-un proces complicat în care erau implicate toate instituţiile citate. Ori, pentru omul de rând, căruia nici măcar nivelul naţional de funcţionare a statului nu îi este foarte clar, nivelul comunitar deja devenea o nebuloasă. În anii 2000 s-a dorit, cel puţin la nivel declarativ, ca Uniunea să fie adusă „mai aproape” de cetăţenii ei. Astfel s-au luat câteva iniţiative, cea mai cunoscută fiind aceea a „Constituţiei europene”, prin care se dorea atât o simplificare a cadrului legislativ comunitar primar cât şi o creştere a importanţei nivelului comunitar în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor UE, precum şi democratizarea mai mare a modului de funcţionare a structurii Unionale, printr-o mai mare putere acordată Parlamentului European, ca for direct ales de cetăţeni. Rezultatul nu a fost cel aşteptat, proiectul de „Tratat instituind o Constituţie pentru Europa” fiind un text complex, de sute de pagini, spre deosebire de simplitatea Constituţiilor naţionale, şi având şi defectul fundamental că nu a putut fi pus în practică. În schimb, s-a optat pentru un nou tratat modificator al celor deja existente, practică ce duce la crearea unui cadru deosebit de stufos şi nedesluşit pentru nespecialişti. S-a ajuns astfel ca Uniunea să fie, în continuare, ceva depărtat de conştiinţa cetăţeanului de rând, chiar dacă impactul ei este direct asupra a multor laturi din viaţa de zi cu zi a acestuia. Relevant pentru modul în care europenii privesc construcţia europeană este faptul că aproape de fiecare dată, în ultimii 20 de ani, când li s-a cerut opinia în cadrul unor referendumuri cu privire la schimbările aduse cadrului unional, ei s-au opus, cel puţin într-o primă fază. Astfel, danezii au respins la începutul anilor `90 Tratatul de la Maastricht, irlandezii peste un deceniu pe cel de la Nisa, francezii şi olandezii Constituţia Europeană iar irlandezii au recidivat în privinţa Tratatului de la Lisabona. Un alt exemplu oficial de cât de „populară” este Uniunea printre cetăţeni este şi extrem de slaba lor participare la alegerile pentru Parlamentul European. Cartea de faţă îşi doreşte să aducă lumină, atât publicului larg cât şi celor cu activităţi legate direct de fenomenul comunitar, cu privire la unul dintre cele mai importante aspecte ale Uniunii, sistemul său instituţional. Pentru a realiza acest lucru am structurat prezentarea pe mai multe capitole, unul cu privire la modul în care Uniunea s-a dezvoltat de la începuturi şi până în prezent, altul în care se tratează caracteristicile generale ale sistemului instituţional comunitar şi, apoi, câte unul pentru fiecare dintre instituţiile care fac parte din acest sistem, astfel cum a fost el redesenat de Tratatul de la Lisabona intrat în vigoare la sfârşitul anului 2009, respectiv 1 decembrie. În cadrul prezentării fiecărei instituţii s-a încercat cuprinderea cât mai multor aspecte, de la modul în care e organizată, la modul de funcţionare sau atribuţiile sale, însă s-a insistat şi pe prezentarea personalului care face parte din conducere, considerându-se că acesta, de multe ori, ajunge să reprezinte mult mai mult pentru caracteristicile vieţii unui organism decât litera unui Tratat sau Regulament de Funcţionare. În acelaşi timp am dorit să prezentăm şi exemple concrete din modul în care aceste instituţii au fost implicate în viaţa Uniunii, pentru a trece dincolo de discursul pur teoretic, în zona practicii de zi cu zi.
Pretul nostru:
43.00 Lei (RON)
|
![Drept constitutional si institutii politice [Editia a III-a] | Autor: Gheorghe Iancu](http://librariejuridica.ro/userfiles/productboximages/product_1214.jpg)
