Drept european si international penal | Autor: Radu Florin Razvan

Cuprins

Abrevieri

Consideraţii introductive

PARTEA I. Despre cooperarea internaţională în materie penală şi contribuţia acesteia la dezvoltarea dreptului penal

Titlul I. Cooperarea judiciară internaţională în materie penală

Capitolul I. Privire istorică asupra instrumentelor de cooperare internaţională în materie penală

Capitolul II. Extrădarea

Secţiunea 1. Noţiunea şi natura juridică a extrădării

§1. Noţiune

1.1. Definiţia extrădării

1.2. Delimitarea de alte măsuri

1.3. Frauda la extrădare

§2. Natura juridică a extrădării

§3. Clasificări

Secţiunea a 2-a. Extrădarea în dreptul internaţional public

§1. Extrădarea – act de suveranitate al statului

§2. Consecinţele trăsăturii extrădării de a fi o prerogativă a suveranităţii statului

§3. Extrădarea în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului

Secţiunea a 3-a. Condiţiile extrădării în lumina dreptului internaţional şi a dreptului român

§1. Condiţii privitoare la infracţiune

1.1. Condiţii privind gravitatea infracţiunii sau a pedepsei

1.2. Dubla incriminare

1.3. Fapta să nu fie prescrisă

1.4. Infracţiunea să nu fie una politică sau conexă unei infracţiuni politice sau motivată pe considerente de rasă, religie, sex, naţionalitate, limbă, opinii politice sau ideologice sau de apartenenţă la un grup social

§2. Condiţii privind persoana extrădabilă

§3. Condiţii privind urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei

§4. Condiţii privind cererea de extrădare

Secţiunea a 4-a. Procedura extrădării

§1. Consideraţiuni generale

§2. Procedura extrădării în legislaţia română în vigoare

Secţiunea a 5-a. Convenţii multilaterale de extrădare sau care conţin dispoziţii privind extrădarea la care România este parte

§1. Convenţia europeană de extrădare, adoptată la Paris la 13 decembrie 1957, şi Protocoalele sale adiţionale, adoptate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978

1.1. Introducere

1.2. Analiza principalelor dispoziţii ale Convenţiei

1.3. Primul Protocol adiţional (Strasbourg, 15 octombrie 1975)

1.4. Al doilea Protocol adiţional (Strasbourg, 17 martie 1978)

1.5. Al treilea Protocol adiţional (Strasbourg, 10 noiembrie 2010)

1.6. Al patrulea Protocol adiţional (Viena, 20 septembrie 2012)

§2. Alte convenţii multilaterale cu dispoziţii în materie de extrădare la care România este parte

Secţiunea a 6-a. Tratate bilaterale de extrădare încheiate de România

Capitolul III. Transferul de proceduri în materie penală

Secţiunea 1. Noţiune. Definiţie. Reglementare

Secţiunea a 2-a. Aut dedere, aut judicare

Secţiunea a 3-a. Principalele convenţii internaţionale care cuprind dispoziţii privind transferul de proceduri în materie penală

§1. Convenţia europeană privind transferul de proceduri în materie penală

§2. Alte instrumente juridice internaţionale în materia transferului de proceduri

Secţiunea a 4-a. Reglementarea internă a transferului de proceduri penale

Capitolul IV. Asistenţa judiciară internaţională în materie penală

Secţiunea 1. Noţiune. Definiţie. Reglementare

Secţiunea a 2-a. Principalele forme de asistenţă judiciară internaţională în materie penală

§1. Comunicarea sau notificarea actelor de procedură

§2. Comisia rogatorie internaţională

Secţiunea a 3-a. Convenţii multilaterale în domeniul asistenţei judiciare internaţionale în materie penală la care România este parte

§1. Convenţia europeană de asistenţă judiciară în materie penală (Strasbourg, 20 aprilie 1959) şi Protocoalele sale adiţionale

1.1. Prezentarea generală a Convenţiei

1.2. Analiza principalelor prevederi ale Convenţiei

1.2.1. Domeniul de aplicare

1.2.2. Comisiile rogatorii

1.2.3. Comunicarea actelor judiciare şi înfăţişarea martorilor, experţilor şi a persoanelor acuzate

1.2.4. Cazierul judiciar şi schimbul de informaţii

1.2.5. Procedura stabilită de Convenţie

1.2.6. Primul Protocol adiţional (17 martie 1978) şi cel de-al doilea Protocol adiţional (8 noiembrie 2001)

§2. Alte convenţii multilaterale cu dispoziţii în domeniul asistenţei judiciare în materie penală

2.1. Convenţii cu vocaţie universală adoptate sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite

2.2. Convenţii ale Consiliului Europei

Secţiunea a 4-a. Tratate bilaterale de asistenţă judiciară internaţională în materie penală încheiate de România

Capitolul V. Recunoaşterea hotărârilor penale

Secţiunea 1. Convenţia europeană privind valoarea internaţională a hotărârilor represive

§1. Executarea hotărârilor străine

§2. Efectele internaţionale ale hotărârilor penale europene

Secţiunea a 2-a. Reglementarea în legea română a recunoaşterii şi executării hotărârilor penale străine

Capitolul VI. Transferarea persoanelor condamnate

Secţiunea 1. Noţiune. Definiţie. Reglementare

Secţiunea a 2-a. Convenţia Consiliului Europei asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg la 21 martie 1983, şi Protocolul său adiţional din 18 decembrie 1997

§1. Consideraţii generale

§2. Analiza principalelor articole ale Convenţiei

§3. Protocolul adiţional din 18 decembrie 1997

Secţiunea a 3-a. Tratate bilaterale încheiate de România în materia transferării persoanelor condamnate

Secţiunea a 4-a. Cadrul juridic intern privind transferarea persoanelor condamnate

Titlul II. Instrumente juridice multilaterale privind cooperarea internaţională care impun statelor părţi standarde comune privind dreptul substanţial şi procedural penal

Capitolul I. Introducere

Capitolul II. Instrumente juridice multilaterale care obligă statele părţi să incrimineze, sancţioneze, să urmărească şi să judece unele fapte grave, altele decât crimele internaţionale

Secţiunea 1. Instrumente juridice universale

Secţiunea a 2-a. Instrumente juridice adoptate sub egida Consiliului Europei

Capitolul III. Instrumente juridice multilaterale care conţin norme de procedură penală, altele decât cele privind cooperarea judiciară

Secţiunea 1. Instrumente juridice ale ONU

Secţiunea a 2-a. Instrumente juridice ale Consiliului Europei

Titlul III. Cooperarea poliţienească internaţională în materie penală

Capitolul I. Deosebiri şi complementaritate faţă de cooperarea judiciară în materie penală

Capitolul II. Rolul Organizaţiei Internaţionale de Poliţie Criminală (Interpol)

Titlul IV. De la justiţie penală transnaţională la justiţie penală supranaţională

Capitolul I. Despre dreptul internaţional penal şi crearea unei justiţii penale supranaţionale

Secţiunea 1. Premisele unei justiţii penale supranaţionale

Secţiunea a 2-a. Noţiunea şi izvoarele dreptului internaţional penal

Secţiunea a 3-a. Principiile dreptului internaţional penal

§1. Principiul legalităţii

§2. Principiul competenţei (jurisdicţiei) universale

§3. Principiul imprescriptibilităţii crimelor contra umanităţii şi a crimelor de război

§4. Principiul răspunderii penale individuale

§5. Principiul neretroactivităţii legii penale

Capitolul II. Jurisdicţii penale supranaţionale

Secţiunea 1. Tribunalele penale internaţionale ad-hoc

Secţiunea a 2-a. Curtea Penală Internaţională

§1. Consideraţiuni introductive

§2. Funcţionarea Curţii Penale Internaţionale

§3. Jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale

3.1. Complementaritatea jurisdicţiei Curţii Penale Internaţionale

3.2. Crimele prevăzute de Statutul de la Roma

3.2.1. Competenţa ratione personae şi ratione materiae

3.2.2. Crimele prevăzute de Statut

3.2.3. Procedura

PARTEA a II-a. Despre cooperarea judiciară şi poliţienească în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene şi rolul acesteia în crearea unui spaţiu penal european şi a unui drept european penal

Titlul I. Cooperarea judiciară între statele membre ale Uniunii Europene – un răspuns adecvat la o criminalitate fără frontiere

Capitolul I. Recunoaşterea reciprocă – „piatra unghiulară” a cooperării judiciare în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene

Capitolul II. De la extrădare la mandatul european de arestare

Secţiunea 1. Primul pas: proceduri simplificate de extrădare

Secţiunea a 2-a. Mandatul european de arestare

§1. Introducere

§2. Noţiune

§3. Procedura de predare în baza unui mandat european de arestare. Asemănări şi deosebiri faţă de procedura „clasică” de extrădare

3.1. Eliminarea etapei administrative şi a oricărei posibilităţi de influenţă a factorului politic

3.2. Condiţiile predării şi regulile de procedură

§4. Implicaţii constituţionale: analiză comparativă a situaţiei din Germania, Polonia şi România

§5. Mandatul european de arestare şi drepturile omului

§6. Aplicarea în timp şi în spaţiu a Deciziei-cadru privind mandatul european de arestare. Decizia nr. C-296/ 2008 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

6.1. Aplicarea în timp

6.2. Aplicarea în spaţiu

§7. Transpunerea Deciziei-cadru privind mandatul european de arestare în dreptul român

Capitolul III. Instrumente juridice privind asistenţa judiciară în materie penală

Secţiunea 1. Convenţia UE de asistenţă judiciară în materie penală din 29 mai 2000

Secţiunea a 2-a. Protocolul din 16 octombrie 2001

Secţiunea a 3-a. Aplicarea în România a Convenţiei şi a Protocolului

Capitolul IV. Instrumente juridice privind recunoaşterea reciprocă a hotărârilor judecătoreşti şi a deciziilor judiciare

Secţiunea 1. Instrumente bazate pe principiul recunoaşterii reciproce pentru obţinerea probelor, sechestru şi confiscare

§1. Decizia-cadru 2003/577/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind executarea în Uniunea Europeană a ordinelor de indisponibilizare a bunurilor sau a probelor

§2. Decizia-cadru 2006/783/JAI a Consiliului din 6 octombrie 2006 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce ordinelor de confiscare

§3. De la „mandatul european de obţinere a probelor” la „ordinul european de anchetă”

3.1. Privire critică asupra Deciziei-cadru privind mandatul european de obţinere a probelor

3.2. Propunerea de directivă privind ordinul european de anchetă. „Valoarea adăugată” a acestei iniţiative faţă de mandatul de obţinere a probelor

Secţiunea a 2-a. Aplicarea principiului recunoaşterii reciproce sancţiunilor pecuniare

§1. Privire generală asupra Deciziei-cadru 2005/214/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce sancţiunilor pecuniare

§2. Analiza critică a transpunerii în dreptul român a acestei decizii-cadru şi propuneri de lege ferenda

§3. Analiză comparativă a modului în care a fost transpusă Decizia-cadru privind sancţiunile pecuniare în alte state membre ale Uniunii Europene

§4. Relaţia cu Directiva 2011/82/UE de facilitare a schimbului transfrontalier de informaţii privind încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră

Secţiunea a 3-a. Recunoaşterea reciprocă a pedepselor sau măsurilor privative de libertate

§1. „Mandatul european de executare a pedepsei”

1.1. Scurtă introducere

1.2. Domeniul de aplicare şi procedura

1.3. Transpunerea Deciziei-cadru în dreptul naţional al statelor membre şi propuneri de lege ferenda privind transpunerea în legea română

§2. Instrumente juridice pentru luarea în considerare a condamnărilor şi schimbul de informaţii din cazierele judiciare

§3. Aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul măsurilor de probaţiune şi al sancţiunilor alternative

Secţiunea a 4-a. „Ordinul european de supraveghere”

Titlul II. Crearea unui drept european penal

Capitolul I. Argumente pentru existenţa unui drept european penal

Capitolul II. Instrumente juridice vizând stabilirea unor norme minime de drept substanţial penal în statele membre ale Uniunii Europene

Secţiunea 1. Decizia-cadru 2002/475/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind combaterea terorismului

Secţiunea a 2-a. Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului din 25 octombrie 2004 de stabilire a dispoziţiilor minime privind elementele constitutive ale infracţiunilor şi sancţiunile aplicabile în domeniul traficului ilicit de droguri

Secţiunea a 3-a. Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind combaterea corupţiei în sectorul privat

Secţiunea a 4-a. Decizia-cadru 2001/413/JAI a Consiliului din 28 mai 2001 de combatere a fraudei şi a falsificării mijloacelor de plată, altele decât numerarul

Secţiunea a 5-a. Decizia-cadru 2001/500/JAI a Consiliului din 26 iunie 2001 privind spălarea banilor, identificarea, urmărirea, indisponibilizarea, sechestrarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunii

Secţiunea a 6-a. Decizia-cadru 2002/629/JAI a Consiliului din 19 iulie 2002 privind combaterea traficului de persoane

Secţiunea a 7-a. Decizia-cadru 2004/68/JAI a Consiliului din 22 decembrie 2003 privind combaterea exploatării sexuale a copiilor şi a pornografiei infantile

Capitolul III. Cadrul instituţional al cooperării judiciare în materie penală în Uniunea Europeană

Secţiunea 1. Reţeaua Judiciară Europeană şi alte reţele ale Uniunii Europene implicate în cooperarea în materie penală

§1. Reţeaua Judiciară Europeană

§2. Alte reţele ale Uniunii Europene implicate în cooperarea în materie penală

Secţiunea a 2-a. Eurojust

§1. Prezentare generală

§2. Misiunea şi rolul Eurojust „înainte şi după Lisabona”. Analiză critică

2.1. Menirea Eurojust în lumina Tratatului de la Amsterdam. Rolul şi funcţiile Eurojust potrivit Deciziei 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare

2.2. Misiunea Eurojust în lumina noului Tratat privind funcţionarea Uniunii Europene

Secţiunea a 3-a. Propuneri de lege ferenda la nivel european privind Reţeaua Judiciară Europeană şi Eurojust

Secţiunea a 4-a. Rolul magistraţilor de legătură

Titlul III. Cooperarea poliţienească în materie penală în Uniunea Europeană

Capitolul I. Evoluţia cadrului normativ privind cooperarea poliţienească în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene

Capitolul II. Rolul şi misiunea Europol

Titlul IV. Dezvoltarea cadrului normativ şi instituţional în materie penală al Uniunii Europene după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona

Capitolul I. Evoluţii actuale şi de perspectivă ale dreptului penal al Uniunii Europene

Capitolul II. Perspectivele înfiinţării unui Parchet European

Concluzii generale şi sintetizarea propunerilor de lege ferenda

§1. Concluzii

§2. Sinteza propunerilor de lege ferenda

2.1. Propuneri de revizuire a Constituţiei României

2.2. Propuneri de modificare şi completare a Noului Codului penal (Codul penal 2009)

2.3. Propuneri de modificare a Noului Cod de procedură penală (2010)

2.4. Propuneri de modificare a Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală

2.5. Propunerea de a se elabora şi adopta o lege specială pentru cooperarea cu Curtea Penală Internaţională şi alte tribunale internaţionale

2.6. Propuneri privind viitorul cadru instituţional al Uniunii Europene în domeniul cooperării judiciare în materie penală.

Anexa nr. 1 – Lista tratatelor bilaterale de extrădare sau conţinând dispoziţii privind extrădarea încheiate de România

Anexa nr. 2 – Lista tratatelor bilaterale încheiate de România în domeniul asistenţei judiciare în materie penală.

Anexa nr. 3 – Lista principalelor instrumente juridice ale Consiliului Europei privind cooperarea internaţională în materie penală

Anexa nr. 4 – Lista principalelor decizii-cadru ale Consiliului Uniunii Europene în domeniul cooperării judiciare în materie penală

Bibliografie