Conventia matrimoniala in dreptul international privat roman | Carte de: Nadia Cerasela Anitei

Lucrarea elaborată de prof. univ. dr. Ioan Macovei constituie o operă pertinentă şi necesară, care prezintă dreptul internaţional privat român în contextul adoptării noilor coduri, civil şi de procedură civilă. Actuala reglementare îmbină orientările tradiţionale din dreptul nostru, care şi-au dovedit viabilitatea, cu soluţiile moderne, consacrate pe plan internaţional.

În concordanţă cu reglementările incidente în materie, lucrarea cuprinde trei titluri: dispoziţii generale de drept internaţional privat; conflictele de legi; procesul civil internaţional. Problematica abordată permite studierea principalelor instituţii ale dreptului internaţional, care se impune ca o necesitate teoretică şi, mai ales, practică.

Cele două volume fac parte din Colectia dedicată Noului Cod Civil şi se vrea a fi cea mai completă pe piaţa de carte juridică din România; pleacă de la calitatea conţinutului şi se imbină cu calitatea fizică şi preţul accesibil!

Datorită volumului imens de muncă şi pentru că Editura Nomina Lex îşi doreşte să fie lucrări de referinţă, cu adevărat utile, atât practicienilor dreptului, cât şi teoreticienilor, atât studenţilor la drept, cât şi altor categorii de profesionişti, editarea lucrărilor va avea loc de-a lungul mai multor volume, fără a se şti însă numărul exact al volumelor şi nici ordinea lor de apariţie!

EXTRAS:

1. Regimul juridic al edificiilor de cult este o temă care, din punct de vedere al dreptului statal, nu a fost tratată încă. Există o lucrare care analizează aceste bunuri din punctul de vedere al ordinii interne a cultelor. Pe lângă această lipsă, motivul determinant al acestui studiu l-a constituit găsirea unei soluţii la conflictul ce priveşte edificiile de cult ce au aparţinut cultului greco-catolic, preluate de la acesta în perioada 1940-1989.

Spre a ajunge la o soluţie trebuie să stabilim dacă, de principiu, este posibilă trecerea credincioşilor, membri ai persoanei juridice a unităţii de cult, la un alt cult diferit, la o altă persoană juridică, şi odată cu aceştia să treacă şi edificiul de cult la cultul nou ales, pe calea unui transfer între două patrimonii diferite.

Analiza regimului juridic al edificiului de cult cât şi a acestei posibilităţi de trecere şi de transfer arătată anterior, ca exerciţiu al dreptului la libertate religioasă, face necesară studierea dreptului la libertate religioasă, a limitelor în care acest drept poate fi exercitat de persoana fizică şi în legătură cu persoana juridică, limite care sunt cantonate de către stat, dar de maniera în care cultelor li s-a atribuit autonomie, ceea ce înseamnă că ele stăpânesc asupra domeniului religiei cu puterea derivată din autonomie

(...)

Cultul este autonom, iar statul este neutru din punct de vedere al religiei. Trecerea unor credincioşi de la un cult la altul este o problemă de religie, cu privire la care statul este neutru, şi, chiar dacă se reflectă şi asupra patrimoniului, pare că statul nu se poate implica. Statul este obligat însă să asigure pacea socială, astfel că ar părea că trebuie să asigure o soluţie, soluţie posibilă, însă cadrată sau limitată de autonomie şi neutralitate, limită în care se pot pronunţa şi instanţele.

Sunt analizate orice alte litigii sau controverse ce au apărut sau pot să apară, sistemele sau teoriile folosite în soluţionarea lor, dar nu înainte de a analiza cât se poate de consistent regimul juridic al acestor bunuri.

(...)