Legea contenciosului administrativ | Autori: Trailescu Alin, Trailescu Anton

Regimul de contencios administrativ al actelor premergatoare se prezinta in forma unei lucrari critice a generalizării transformării actului administrativ premergător, în act administrativ final, cu necesitatea diferenţierii regimurilor lor juridice de contencios administrativ, şi, totodată, drept o critică a generalizării actului detaşabil în practica instanţelor române, cu ilustrarea avantajelor unui nou criteriu pentru admisibilitatea cererilor purtând asupra actelor premergătoare.

Autorul, Andrei Răzvan Nănescu face propuneri de ordin teoretic provocate, pe de o parte, de experienţa sa în administraţia franceză, unde a simţit dreptul administrativ francez în mişcare, iar, pe de altă parte, de nevoia administratului român de a avea mijloacele potrivite pentru a ajuta şi convinge autorităţile şi instanţele române, să aleagă soluţii adecvate.

In cadrul lucrarii sunt dezbatute mai multe aspecte:

- explicarea înlănţuirii „fapt material - fapt juridic - formă procedurală prealabilă - uneori ridicată la rang de act administrativ premergător - condiţii procedurale concomitente - act final - condiţii procedurale posterioare”;

- explicarea mecanismului detaşării actului administrativ premergător, pentru a nu mai ascunde în spatele lui transformarea actelor premergătoare în acte finale;

- un nou criteriu de clasificare a actelor administrative premergătoare, în acte de decizie sau acte de execuţie;

- recunoaşterea noului criteriu doctrinar printre clasificările existente ale actelor administrative şi corelarea lui cu temeiul legal din legea contenciosului administrativ;

- analiza unor situaţii concrete, pentru „a pune la treabă” criteriul propus şi a demonstra, astfel, viabilitatea lui;

- analiza proceselor decizionale administrative complexe (argumentarea unui drept de natură procedurală de a continua procedura de avizare / limitarea în timp a procesului luării deciziei / autoritatea de lucru decis);

- fundamentarea soluţiei finelui de neprimire pentru acţiunile introduse de terţii la procedura decizională de avizare.

EXTRAS:

(...)

Art. 4. [1] Excepţia de nelegalitate.

(1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate.

(2) Instanţa învestită cu fondul litigiului şi în faţa căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter indi vidual depinde soluţionarea litigiului pe fond, este competentă să se pro nunţe asupra excepţiei, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotă - rârea pe care o va pronunţa în cauză. În situaţia în care instanţa se pro - nunţă asupra excepţiei de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul.

(3) În cazul în care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu ca racter individual, instanţa în faţa căreia a fost invocată excepţia de nele - galitate va soluţiona cauza, fără a ţine seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată.

(4) Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepţiei de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanţa de contencios administrativ în cadrul acţiunii în anulare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

(...)