Parul si Gutuiul | Editura M.A.S.T. | Autori: L. Chira, I. Pasca

EXTRAS:

Prunul comun sau prunul de gradina (Prunus domestica) - mai este cunoscut si sub denumirea de prunul vanat - s-a format se pare, in sudul Europei sau vestul Asiei, dar creste si semisalbatic in zona Balcanilor si in unele tari mediteraneene.

Caracterele si insusirile cele mai evidente ale prunului comun sunt rezultatul conditiilor de mediu pe care specia le-a acumulat, asimilat de-a lungul timpului. Cresterea rapida a prunului si intrarea lui pe rod la o varsta relativ tanara, precum si tendinta multor soiuri de a forma ramuri anticipate, se explica prin influenta unor conditii de temperatura si umiditate ridicate. Lastarii lungi si subtiri dovedesc conditii de lumina insuficienta, iar lipsa de pubescenta a lastarilor si frunzelor pe partea inferioara, pozitia pendenta a frunzelor, pedunculul lung si subtire, pielita subtire acoperita cu pruina s.a. sunt manifestari de adaptare in vederea eliminarii de catre planta (prin scuturare) a excesului de apa pe care-l provoaca ploile abundente.

Prunul comun este o specie polimorfa, printr-un numar mare (peste 2000) de soiuri cultivate, are foarte mari posibilitati de adaptare, fiind raspandit pe arealuri intinse, in cuprinsul continentului european. Limita nordica de cultura este paralela 56-57 grade.

(...)

Nucul, alunul si migdalul, aceasta trinitate vegetala, a fost alaturi de om de-a lungul evolutiei sale biologice, asigurand prin fructele lor un element vital: proteina.

Acum se stie ca doar soia depaseste continutul in substante proteice al celor trei plante pomicole.

Apreciem ca marele public, iubitorii de pomi, vor gasi si alte date favorabile pentru a le indragi si a contribi la extinderea lor.

Cartea de fata sintetizeaza cunostintele acumulate de distinsi cercetaori din statiunile experimentale pomicole si de la catedrele de invatamant superior, specialisti in domeniul nuciculturii din Romania, caraora le multumim si pe aceasta cale pentru pasiunea dedicata nucului, alunului si migdalului.

Vasile Cociu

Marul (Malus domestica Borkh) face parte din fam. Rosaceae, subfamilia Pomaideae.

Este originar din Asia Centrala si anume din regiunea de nord-vest a muntilor Himalaia. Se gaseste in stare spontana (salbatica) in Europa, Asia si America, formand paduri intregi de mar salbatic dar si asocia cu alte specii. Marul a fost luat in cultura cu 1000 de ani inainte de era noastra fiind cultivat din timpuri stravechi de popoarele Indiei si Chinei. In Europa s-au gasit urme de mere cabonizate in locuintele lacustre din Elvetia, care dateaza de peste 7000 de ani.

(...)

Actualmente, marul se cultiva ca specie de baza in zona climatului temperat, in ambele emisfere, extinzandu-se catre nord pana la paralela 63 (Finlanda, Suedia si Norvegia).

In tara noastra marul a fost cultivat din timpuri indepartate, fapt atestat de existenta a numeroase soiuri autohtone de mar si de unele documente arheologice relevante.

Datorita compozitiei lor complexe, se recomanda consumul de cirese persoanelor demineralizate, celor cu afectiuni biliare, celor cu stari avansate de oboseala, anemicilor, copiilor cu deficiente de crestere, celor cu afectiuni nervoase, regleaza functionarea ficatului etc. Ciresele stimuleaza organismul si au o actiune favorabila asupra imunitatii naturale, avand si o functie de reglare a aparatului digestiv, in special a fermentatiei intestinale. Foarte bogate in potasiu, aceste fructe au un puternic efect diuretic, iar continutul bogat in provitamina A creste acuitatea vizuala si intretine tesuturile  (tegumente, mucoase, epitelii).

(...)

Mai multe detalii, regasiti in aceasta lucrare!