Dreptul mediului. Editia a 4-a, 2014 | Autori: Mircea Dutu, Andrei Dutu

Cuprins

Prefaţă la ediţia 4

Prefaţă la ediţia 3

Prefaţă la ediţia 2

Prefaţă la prima ediţie

Abrevieri

PARTEA GENERALĂ

Capitolul I. Formarea istorică a dreptului mediului

Secţiunea 1. De la dreptul natural la dreptul naturii

Secţiunea a 2-a. Apariţia şi dezvoltarea reglementărilor juridice privind mediul

Secţiunea a 3-a. Perspective

Secţiunea a 4-a. Formarea şi dezvoltarea Dreptului internaţional al mediului

§1. Epoca premergătoare

§2. Perioada „utilitaristă” şi de ocrotire a unor specii

§3. Epoca cooperării pentru conservarea şi ocrotirea naturii

§4. Etapa formării şi afirmării Dreptului internaţional al mediului

§5. Rezultatele Conferinţei de la Stockholm

§6. Urmările Conferinţei de la Stockholm

§7. Conferinţa de la Rio de Janeiro şi rezultatele sale

7.1. Declaraţia de la Rio privind mediul şi dezvoltarea

7.2. Agenda 21

7.3. Convenţiile-cadru

7.4. Declaraţia de principii asupra pădurilor

7.5. Declaraţia asupra deşertificării

§8. Aranjamentele instituţionale. Comisia Dezvoltării Durabile

§9. Contribuţia Conferinţei de la Rio de Janeiro la dezvoltarea Dreptului internaţional al mediului

9.1. Consacrarea unor reguli proclamate în cadrul Conferinţei ONU de la Stockholm

9.2. Confirmarea unor reguli rezultate din practica internaţională

§10. Dezvoltarea Dreptului internaţional al mediului, între Rio de Janeiro şi Johannesburg

10.1. Generalizarea recunoaşterii juridice a importanţei protecţiei mediului

10.2. Impactul documentelor adoptate la Rio

10.3. Progresul reglementărilor juridice internaţionale în principalele sectoare ale mediului

10.4. Întărirea rolului actorilor nestatali

10.5. Proiectul UICN al Convenţiei internaţionale privind mediul (2000)

§11. Summitul mondial pentru dezvoltare durabilă

11.1. Declaraţia de la Johannesburg privind dezvoltarea durabilă

11.2. Planul de implementare

11.3. Aspecte instituţionale

11.4. Efectele post-Johannesburg

§12. Conferinţa ONU privind dezvoltarea durabilă Rio+20 (13-22 iunie 2012)

12.1. Rezultatele Conferinţei Rio+20

12.2. Declaraţia finală

Secţiunea a 5-a. Evoluţia şi structurarea reglementărilor UE în domeniul mediului

§1. Evoluţia prevederilor tratatelor comunitare privind mediul

§2. Tratatul de la Lisabona şi implicaţiile sale asupra acţiunii UE în materie de mediu

2.1. Continuarea procesului de „înverzire” a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene

2.2. Evoluţii la nivelul politicii şi reglementărilor de mediu

2.3. O bază juridică pentru acţiunea comunitară în domeniul schimbărilor climatice

2.4. Alte prevederi ale Tratatului de la Lisabona cu consecinţe pentru domeniul mediului

2.5. Mediul în Carta drepturilor fundamentale a UE

2.6. Raporturile cu Convenţia europeană a drepturilor omului

2.7. Concluzii

Secţiunea a 6-a. Evoluţia istorică a dreptului mediului în România

§1. Reguli vizând natura în vechiul drept românesc

§2. Perioada modernă

§3. Apariţia şi dezvoltarea legislaţiei privind conservarea naturii

§4. Perioada 1950-1989: protecţia „planificată”

§5. Tranziţia legislativă şi implicaţiile ei

§6. Dezvoltarea dreptului mediului în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană

§7. Doctrina

§8. Concluzii

§9. Exigenţe şi perspective ale unui Cod al mediului

9.1. Abordarea sistemică – o premisă a codificării legislaţiei de mediu

9.2. Un remediu pentru instabilitatea şi haosul legislativ

9.3. O evoluţie naturală a dreptului mediului

9.4. Ce fel de Cod al mediului?

9.5. O posibilă structură

9.6. Procedura de elaborare şi adoptare a Codului mediului

Secţiunea a 7-a. Evoluţii ale dreptului mediului din ţările central şi est europene în contextul aderării şi integrării lor în Uniunea Europeană

§1. Reacţia juridico-ecologică la cerinţele unui proces complex de aderare

§2. O moştenire comună, mai puţin ecologică

§3. Tranziţia legislativă şi implicaţiile sale

§4. „Şocul” pregătirii aderării la Uniunea Europeană

Capitolul II. Noţiunea, trăsăturile definitorii şi definiţia dreptului mediului

Secţiunea 1. Dreptul mediului – o nouă ramură de drept

Secţiunea a 2-a. Dimensiuni şi particularităţi

Secţiunea a 3-a. Trăsături definitorii

§1. Obiectul dreptului mediului

1.1. Definiţia noţiunii de mediu

1.2. Elemente ale obiectului de reglementare

1.3. Alţi termeni

§2. Metoda de reglementare

§3. Caracterul normelor juridice

§4. Calitatea subiectelor raporturilor juridice

§5. Dreptul mediului – un drept de finalitate

§6. Un drept de sinteză

Secţiunea a 4-a. De la dreptul individului la dreptul speciei

Secţiunea a 5-a. Spre un drept al biosferei?

Secţiunea a 6-a. Denumire

Secţiunea a 7-a. Definiţie

Capitolul III. Delimitarea dreptului mediului de celelalte ramuri ale dreptului

Secţiunea 1. Dreptul constituţional şi dreptul mediului .

Secţiunea a 2-a. Delimitarea faţă de dreptul civil

Secţiunea a 3-a. Delimitarea faţă de dreptul administrativ

Secţiunea a 4-a. Delimitarea faţă de dreptul rural (agrar)

Secţiunea a 5-a. Dreptul mediului şi dreptul muncii şi securităţii sociale

Secţiunea a 6-a. Delimitarea faţă de dreptul urbanismului

Secţiunea a 7-a. Delimitarea faţă de dreptul energiei

Secţiunea a 8-a. Concluzii

Capitolul IV. Izvoarele dreptului mediului

Secţiunea 1. Legea

§1. Constituţia

§2. Legea propriu-zisă

§3. Decretele-lege

§4. Tratatele internaţionale

Secţiunea a 2-a. Actele guvernamentale

Secţiunea a 3-a. Actele autorităţilor publice locale

Secţiunea a 4-a. Cutuma

Secţiunea a 5-a. Uzurile internaţionale

Secţiunea a 6-a. Mijloace auxiliare

§1. Jurisprudenţa (practica judiciară)

§2. Doctrina

§3. Dreptul comparat

Secţiunea a 7-a. Conflictele de legi

Secţiunea a 8-a. Dreptul Uniunii Europene

Capitolul V. Principiile dreptului mediului

Secţiunea 1. Noţiunea (conceptul) de principiu fundamental al dreptului mediului

§1. Situaţia din dreptul românesc

§2. Clasificarea principiilor dreptului mediului

Secţiunea a 2-a. Protecţia mediului: o problemă de interes general

Secţiunea a 3-a. Principiul conservării

Secţiunea a 4-a. Principiul ameliorării calităţii mediului

Secţiunea a 5-a. Principiul prevenirii

Secţiunea a 6-a. Principiul precauţiei

Secţiunea a 7-a. Diferenţa dintre principiul prevenirii şi principiul precauţiei

Secţiunea a 8-a. Principiul protecţiei mediului

Secţiunea a 9-a. Principiul „poluatorul plăteşte”

Secţiunea a 10-a. Alte reguli generale

Secţiunea a 11-a. Concluzii

Capitolul VI. Dreptul fundamental la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic

Secţiunea 1. Protecţia mediului, dreptul la mediu şi dreptul internaţional

§1. Garantarea dreptului la un mediu sănătos prin Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale

1.1. Dreptul individului la un mediu sănătos – un aspect al dreptului său la viaţă privată (art. 8 parag. 1 din Convenţia europeană)

1.2. Dreptul la informare privind riscurile de poluare şi calitatea mediului

1.3. Garantarea dreptului la un mediu sănătos prin „dreptul la un proces echitabil”

1.4. Consecinţele recunoaşterii şi garantării pe cale jurisprudenţială a dreptului la un mediu sănătos

1.5. Funcţia environmentală a dreptului de proprietate

1.6. Concluzii

Secţiunea a 2-a. Recunoaşterea şi garantarea drepturilor omului în dreptul Uniunii Europene

§1. Carta drepturilor fundamentale a UE

§2. Aderarea UE la Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale

Secţiunea a 3-a. Dreptul la un mediu sănătos în dreptul comparat

Secţiunea a 4-a. Recunoaşterea şi garantarea constituţional-legislativă a dreptului fundamental la mediu în România

§1. Emergenţa legislativă

§2. O nouă viziune asupra drepturilor omului: rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului

§3. Contribuţia reglementărilor internaţionale .

§4. Consacrarea dreptului la un mediu sănătos în Constituţia revizuită

4.1. Denumire şi semnificaţii

4.2. Titularii dreptului la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic

4.3. Garanţiile dreptului la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic

§5. Dreptul de proprietate versus dreptul la mediu?

5.1. Jurisprudenţa CEDO

5.2. Dreptul de proprietate şi protecţia mediului în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României

Capitolul VII. Cadrul instituţional. Instituţiile mediului

Secţiunea 1. Impactul instituţionalizării politicilor mediului asupra structurilor administrative

§1. Organismele autonome

§2. Crearea unui minister al mediului

§3. Organismele interministeriale din sectorul mediului

§4. Rolul autorităţilor locale în înfăptuirea politicii ecologice

Secţiunea a 2-a. Instituţiile mediului din România

§1. Scurt istoric

§2. Instituţiile mediului post-1989

2.1. Evoluţia instituţiilor mediului în perioada tranziţiei

2.2. Unităţi aflate în subordinea MMSC

§3. Organisme consultative

§4. Structuri pentru probleme ecologice globale

§5. Alte structuri

Capitolul VIII. Tehnici de protecţie a mediului

Secţiunea 1. Regimul general al tehnicilor de protecţie

§1. Norme tehnice de conduită

§2. Interdicţii şi limitări de ordin ecologic

2.1. Interdicţii

2.2. Instituirea de zone de protecţie

§3. Autorizarea prealabilă a activităţilor cu impact asupra mediului

§4. Regimul juridic al actelor de reglementare privind protecţia mediului în România

4.1. Noţiunea şi caracteristicile actelor de reglementare (autorizaţiilor, acordurilor şi avizelor) de mediu

4.2. Categorii de „acte de reglementare”.

4.3. Noul regim al autorizării integrate reglementat prin Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale

4.4. Evaluarea impactului asupra mediului

4.5. Competenţe

4.6. Proceduri de emitere

4.7. Forma deciziei. Neaplicarea procedurii aprobării tacite în domeniul autorizaţiilor de mediu

4.8. Termenele de valabilitate

4.9. Revizuirea actelor de reglementare

4.10. Suspendarea acordului şi autorizaţiei de mediu

4.11. Revocarea (retractarea) actelor de reglementare

4.12. Transferul actelor de reglementare

4.13. Aspecte procedurale

4.14. Concluzii

§5. Instrumente economico-fiscale

5.1. Taxele

5.2. Politica preţurilor

5.3. Împrumuturile (creditele) avantajoase

5.4. Asigurările

5.5. Detaxările şi subvenţiile

5.6. Bursele de poluare

5.7. Sistemele de consignaţie

5.8. Marca verde (eco-label)

5.9. Concluzii

§6. Fondul pentru mediu

§7. Alte fonduri cu destinaţii ecologice

7.1. Fondul de ameliorare a fondului funciar

7.2. Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor

Capitolul IX. Răspunderea pentru vătămările aduse mediului

Secţiunea 1. Răspunderea de mediu în dreptul internaţional

§1. Dreptul internaţional

1.1. Jurisprudenţă internaţională

1.2. Problemele de drept internaţional privat

1.3. Indemnizarea victimelor în dreptul internaţional privat

1.4. Competenţa judiciară

1.5. Legea aplicabilă

1.6. Executarea hotărârii străine

§2. Responsabilitatea ecologică în dreptul regional (european)

2.1. Convenţia asupra responsabilităţii civile pentru pagube rezultând din activităţi periculoase pentru mediu

2.2. Convenţia europeană privind protecţia mediului prin dreptul penal

2.3. Elemente ale unui regim la nivelul Uniunii Europene al răspunderii în materie de mediu

Secţiunea a 2-a. Problema răspunderii de mediu în dreptul naţional (român)

§1. Răspunderea civilă pentru prejudiciul ecologic. Consideraţii generale

1.1. Specificitatea prejudiciului ecologic

1.2. Repararea prejudiciului

1.3. Fundamentul şi regulile regimului specific răspunderii pentru prejudiciu ecologic

1.4. Determinarea responsabilului pentru producerea pagubei ecologice

§2. Situaţia din dreptul român

2.1. Răspunderea pentru pagubele aduse mediului sub imperiul vechiului Cod civil românesc

2.2. Regimul răspunderii pentru prejudiciul ecologic instituit prin O.U.G. nr. 195/2005

2.3. Răspunderea civilă pentru pagube nucleare

2.4. Răspunderea civilă pentru pagubele cauzate mediului de aeronave

§3. Răspunderea contravenţională în materie de mediu

3.1. Consideraţii generale

3.2. Categorii de contravenţii

3.3. Subiectele răspunderii contravenţionale în materia protecţiei mediului

3.4. Cauze care înlătură răspunderea contravenţională

3.5. Procedura contravenţională

§4. Răspunderea penală în materie de mediu

4.1. Particularităţi ale penalului în domeniul protecţiei mediului

4.2. De la dependenţa administrativă absolută, la autonomia specifică

4.3. Sancţionarea penală a nerespectării unor obligaţii administrative. Dependenţa penală ecologică de drept administrativ

4.4. Cazul generării unui pericol concret

4.5. Un delict ecologic autonom

4.6. Situaţia din dreptul românesc

4.7. Perspective pentru un „drept penal al mediului”

PARTEA SPECIALĂ

Capitolul I. Conservarea biodiversităţii. Regimul ariilor protejate şi al monumentelor naturii

Secţiunea 1. Regimul general al conservării biodiversităţii

Secţiunea a 2-a. Regimul ariilor protejate

§1. Categorii de arii protejate în dreptul comparat

§2. Categorii UICN de arii protejate

§3. Categorii şi trăsături definitorii

§4. Gestiunea ariilor protejate

§5. Categorii de arii protejate în viziunea Consiliului Europei

5.1. Protecţia turbăriilor în Europa

5.2. Reţeaua europeană de rezervaţii biogenetice

5.3. Diploma europeană

§6. Zone de protecţie specială şi zone speciale de conservare în dreptul Uniunii Europene

§7. Regimul juridic al ariilor protejate şi monumentelor naturii în România

7.1. Evoluţia reglementărilor în materie

7.2. Regimul juridic al ariilor naturale protejate, al conservării habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

7.3. Reguli generale. Categorii de arii naturale protejate

Secţiunea a 3-a. Regimul sancţionator

Secţiunea a 4-a. Regimul juridic de protecţie şi conservare a Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”

§1. Evoluţia reglementărilor vizând protecţia şi conservarea Deltei Dunării

§2. Reglementările internaţionale privind protecţia şi conservarea Deltei Dunării

2.1. Protecţia Deltei Dunării ca obiectiv al patrimoniului mondial

2.2. Conservarea Deltei Dunării ca zonă umedă de interes internaţional

2.3. Conceptul de rezervaţie a biosferei

2.4. Legea privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”

Secţiunea a 5-a. Protecţia faunei

§1. Drepturile animalului

§2. Statutul juridic general al animalului

§3. Statutul juridic al animalului în dreptul românesc

§4. Regimul juridic al protecţiei animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice

§5. Regimul juridic privind protecţia animalelor

§6. Protecţia faunei de interes cinegetic

Secţiunea a 6-a. Protejarea şi exploatarea durabilă a resurselor acvatice vii, pescuitul şi acvacultura

§1. Regimul juridic general

§2. Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

2.1. Măsuri de protejare şi de administrare a resurselor acvatice vii

2.2. Măsuri de administrare a pescuitului

§3. Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc

§4. Răspunderea privind nerespectarea regimului activităţii de pescuit şi acvacultură

Capitolul II. Protecţia solului, subsolului şi a ecosistemelor terestre

Secţiunea 1. Reguli generale prevăzute de O.U.G. nr. 195/2005

Secţiunea a 2-a. Regimul de protecţie a solului

§1. Evoluţii istorice

§2. Dreptul de proprietate asupra pământului şi servituţile de mediu

§3. Regimul juridic al protecţiei solului 

§4. Protecţia solului prin lucrări de amenajări şi îmbunătăţiri funciare

§5. Protecţia prin împădurire a terenurilor degradate

§6. Sancţiuni

Secţiunea a 3-a. Regimul produselor agroalimentare ecologice

§1. Reguli de producţie ecologică

§2. Regimul etichetări

§3. Sistemul de inspecţie şi certificare

Secţiunea a 4-a. Protecţia subsolului

§1. Consideraţii generale

§2. Evoluţia reglementărilor în materie

§3. Regimul legal actual de protecţie

§4. Regimul de explorare, dezvoltare şi exploatare a petrolului

Secţiunea a 5-a. Protecţia ecosistemelor forestiere 

§1. Regimul juridic al pădurilor stabilit prin Codul silvic (Legea nr. 46/2008)

1.1. Concepte şi principii

1.2. Principii

1.3. Administrarea fondului forestier naţional

1.4. Gestiunea durabilă a pădurilor

1.5. Dezvoltarea durabilă a fondului forestier naţional

1.6. Răspunderi şi sancţiuni

§2. Regimul de protejare şi conservare a zonei montane

Capitolul III. Protecţia atmosferei, schimbările climatice, gestionarea zgomotului ambiental

Secţiunea 1. Protecţia atmosferei

§1. Reglementările anterioare

§2. Cadrul juridic specific instituit prin Legea nr. 104/2011. Principii generale

2.1. Sistemul Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului

2.2. Cadrul instituţional

2.3. Gestiunea protecţiei aerului

§3. Protecţia împotriva poluării aerului de către aeronave

§4. Combaterea poluării aerului produs de autovehicule

§5. Măsuri naţionale pentru protecţia stratului de ozon

Secţiunea a 2-a. Prevenirea şi combaterea efectelor schimbărilor climatice

Secţiunea a 3-a. Regimul gestionării zgomotului ambiental

§1. Noţiunea de zgomot

§2. Efectele zgomotului

§3. Regimul juridic al prevenirii şi combaterii poluării sonore

§4. Evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental

§5. Protecţia mediului împotriva zgomotului produs de aeronave

Capitolul IV. Protecţia apelor şi a ecosistemelor acvatice

Secţiunea 1. Evoluţia reglementărilor juridice privind protecţia şi gospodărirea apelor

§1. Regimul apelor în dreptul roman

§2. Evoluţia reglementărilor româneşti în domeniu

Secţiunea a 2-a. Statutul juridic general actual al apelor

Secţiunea a 3-a. Regimul de protecţie şi utilizare durabilă prevăzut de Legea nr. 107/1996

Secţiunea a 4-a. Gospodărirea cantitativă şi calitativă a resurselor de apă

Secţiunea a 5-a. Regimul de folosinţă a apelor

Secţiunea a 6-a. Regimul prevenirii şi combaterii efectelor poluării accidentale

Secţiunea a 7-a. Instrumente juridice de asigurare a gospodăririi durabile a apei

Secţiunea a 8-a. Avize, notificări, autorizaţii

Secţiunea a 9-a. Dezvoltări instituţionale

Secţiunea a 10-a. Mecanismul economic din domeniul apelor

Secţiunea a 11-a. Participarea publicului

Secţiunea a 12-a. Regimul juridic al calităţii apei potabile

§1. Condiţii de calitate

§2. Măsuri de remediere şi restricţii în utilizare

Secţiunea a 13-a. Protecţia zonei costiere

§1. Regimul de folosire a zonei costiere proprietate publică

§2. Interdicţii şi restricţii

§3. Gospodărirea integrată a zonei costiere

Capitolul V. Protecţia aşezărilor umane

Secţiunea 1. Regimul juridic general al protecţiei aşezărilor umane

Secţiunea a 2-a. Amenajarea teritoriului şi protecţia mediului

§1. Principii generale cu implicaţii comune

§2. Instrumente de promovare a protecţiei mediului prin activitatea de amenajare a teritoriului. Zonarea spaţială

§3. Rolul documentaţiilor de amenajare a teritoriului

§4. Regimul juridic al zonelor construite protejate

Secţiunea a 3-a. Urbanismul şi protecţia mediului

§1. Evaluarea de mediu pentru planurile şi programele de urbanism

§2. Instrumente juridice de protejare a mediului urban

Secţiunea a 4-a. Protecţia spaţiilor verzi din zonele urbane

Capitolul VI. Regimul organismelor modificate genetic, obţinute prin tehnicile biotehnologiei moderne

Secţiunea 1. Situaţia organismelor modificate genetic în dreptul Uniunii Europene

Secţiunea a 2-a. Regimul general instituit prin O.U.G. nr. 195/2005

Secţiunea a 3-a. Regimul juridic special al organismelor modificate genetic

§1. Obligaţii generale

§2. Cadrul instituţional

§3. Introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piaţă

3.1. Notificarea

3.2. Procedura standard de autorizare

3.3. Proceduri simplificate

3.4. Gestionarea unor modificări ale condiţiilor de autorizare şi a unor informaţii noi

3.5. Informarea publică

3.6. Obligaţia notificatorului de raportare periodică

3.7. Suspendarea sau anularea autorizaţiei

§4. Introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic, ca atare sau componente ale unui produs

4.1. Procedura de notificare

4.2. Procedura de notificare şi evaluare

4.3. Procedura standard de autorizare

4.4. Etichetarea

§5. Mişcarea transfrontieră a organismelor modificate genetic

5.1. Importul organismelor modificate genetic în vederea utilizării directe ca aliment sau hrană pentru animale ori pentru prelucrare

5.2. Alte prevederi privind importul organismelor modificate genetic

5.3. Exportul şi tranzitul organismelor modificate genetic

5.4. Prevederi comune privind controlul mişcării transfrontieră

§6. Răspunderea pentru prejudicii aduse sănătăţii umane şi mediului

§7. Sancţiuni

§8. Regimul juridic al utilizării în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic

8.1. Obligaţii generale

8.2. Cadrul instituţional

8.3. Utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic

8.4. Măsuri de biosecuritate

Capitolul VII. Regimul deşeurilor &a