Drept constitutional si institutii politice - curs universitar | Autor: Alexandrina Serban

EXTRAS:

1.

Teme pentru seminarii

Seminariile se vor axa pe rezolvarea unor probleme de ordin practic ce au intervenit sau pot să intervină în exerciţiul puterii de stat. Pentru o parte dintre aspectele ce fac obiectul seminariilor, veţi găsi mai jos bibliografia specială pentru seminar. La aceasta se adaugă noţiunile prezentate la curs, precum şi cele prezentate în materialele bibliografice indicate la curs.

1.1. Seminar I – Introducere

Fiind primul seminar, acesta se va axa pe introducerea în dreptul constituţional, urmând să fie prezentat locul acestei ramuri de drept în sistemul dreptului, obiectul şi trăsăturile acestui obiect de studiu, precum şi modul de desfăşurare a cursurilor, seminariilor şi examenelor.

1.2. Seminar II – Statul de drept

1. Prin legea X, s-a stabilit că funcţionarii publici au dreptul la două sporuri salariale ce se adăugau salariului de bază. Prin aceleaşi dispoziţii, s-a stabilit ca până la finele anului 2008, Guvernul va stabili prin hotărâre cuantumul acelor sporuri. Cu toate acestea, Guvernul nu a adoptat nicio hotărâre în acest sens.

În aceste condiţii, o parte dintre funcţionarii publici au introdus acţiuni în faţa instanţelor de judecată, prin care au cerut să li se acorde cele două sporuri, în cuantum de 25% din salariul de bază. O parte dintre instanţele sesizate au admis aceste acţiuni şi au obligat instituţiile publice angajatoare să achite acele sporuri, motivând că puterea executivă nu se poate sustrage de la obligaţiile sale stabilite prin lege şi că, în lipsa unei hotărâri pe care Guvernul refuză să o adopte, legea rămâne fără nicio valoare. O altă parte a instanţelor de judecată a refuzat să oblige angajatorii la plata unor sporuri salariale, motivând că acestea nu se pot stabili pe calea unei hotărâri judecătoreşti decât prin încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat.

În aceste context, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat o decizie în recurs în interesul legii, prin care a acceptat al doilea punct de vedere. Această decizie nu schimbă însă situaţia celor ale căror acţiuni în faţa instanţelor au fost admise prin hotărâri definitive.

Comentaţi situaţia creată din perspectiva principiului statului de drept.

2. Prin hotărârea de Guvern X s-a decis reducerea pensiilor pentru anumite categorii de persoane. Persoanele afectate au atacat în faţa instanţelor de judecată hotărârea X, cerând anularea sa. De asemenea, s-a cerut suspendarea punerii în executare a hotă- rârii pe durata judecării cauzei. Cererea de suspendare a fost admisă de către Curtea de Apel Bucureşti. Recursul pe care l-a formulat Guvernul în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost respins, astfel încât aplicarea hotărârii a fost suspendată până la data la care instanţele ar fi soluţionat cererea de anulare a hotărârii Guvernului. 

Ulterior, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea în anulare şi a dispus anularea hotărârii de Guvern. Guvernul a declarat recurs, dar până la judecarea recursului a emis o ordonanţă de urgenţă prin care a abrogat hotărârea de Guvern X. Prin aceeaşi ordonanţă de urgenţă s-a decis reducerea pensiilor pentru aceleaşi categorii de persoane. Comentaţi situaţia creată din perspectiva principiului statului de drept.

3. Prin legea electorală în vigoare în iunie 2012, mandatele de parlamentar se repartizau după un sistem mixt, în care o parte dintre ele se adjudecau prin vot uninominal, iar celelalte se repartizau fiecărui partid care a depăşit pragul electoral proporţional cu numărul de voturi obţinut.

Cu patru luni înainte de alegeri, Parlamentul adoptă o nouă lege electorală, prin care se stabileşte că toate mandatele de parlamentar se vor adjudeca, pe calea votului uninominal, acelui candidat care a obţinut cele mai multe voturi în colegiul său electoral.

Privind la regulile statului de drept, este această lege constituţională?

DETALII EXTRAS:

Titlul lucrării: NOUL COD CIVIL COMENTAT SI ADNOTAT (Art. 2.557-2.664). Cartea a VII-a: Dispoziţii de Drept Internaţional Privat

Autor / Coordonator: Avocat Eduard Dragomir

Colectie: Codul civil al României

Producător: Editura Nomina Lex, Info-Consulting Agency

ISBN: 978-606-8153-32-2

Numar de pagini: 623

Format: 148 X 215

Interior: cusut

Coperta: cartonată, tare, lucioasa

Data lansării: 3 Martie 2012

Disponibilitate: Pe stoc

Prezentare pe scurt: Lucrarea de faţă reprezintă prima publicaţie ce abordează dispozitiile Noului Cod civil al României în materia Dreptului Internaţional Privat. Totodată, pentru întâia oară sunt prezentate şi comentate toate articolele în materie; pentru prima dată, sub fiecare articol s-au introdus note ce cuprind trimiteri la legislaţia conexă cu articolul în cauză (atât din dreptul intern, cât şi din dreptul internaţional), trimiteri de natură a veni în sprijinul avocaţilor şi celorlalte categorii de profesionişti ai dreptului; pentru prima dată în acest domeniu sunt reproduse toate articolele corespondente din reglementarea anterioară, pentru ca oricine să poată analiza schimbările intervenite comparand de sine însuşi noul si vechiul cadru legal; sunt reproduse ad literram dispoziţiile Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Noului Cod civil; sunt reproduse în citat definiţii doctrinare, acolo unde s-a considerat util; sunt prezentate elemente de drept comparat atât din statele membre ale Uniunii Europene, cât şi din alte state; sunt prezentate în extras şi câteva elemente de jurisprudenţă, atât din dreptul intern, cât şi european; legislaţia Uniunii Europene incidentă în cazul anumitor articole este reprodusă integral. Şi, în final, lucrarea se încheie cu un glosar de termeni şi expresii juridice şi un tabel general de observaţii, corespondenţe şi corelaţii.

Capitolul I.

Reglementarea socială şi reglementarea juridică

§1. Consideraţii introductive

La început de mileniu III, dreptul devine din ce în ce mai incert, obligat să părăsească iluziile modernităţii: iluzia progresului neîntrerupt şi programat, a universalismului, a ideologiilor care prezintă dreptul ca un sistem închis şi autonom. Fragilitatea sa „congenitală” – cum o numeşte Jean Carbonnier – ţine, după reputatul sociolog, de condiţia umană, o condiţie a mortalului.

Analiza fundamentelor epistemologice ale dreptului a demonstrat că orice drept este relativ, că există un pluralism al surselor dreptului, că se impune o întoarcere la pragmatism şi că nu se mai poate vorbi de drept fără a gira complexitatea procesului de creare a normelor juridice.

Aceeaşi complexitate caracterizează societatea contemporană, care trăieşte descompunerea marilor sisteme teoretice, structuralismul, funcţionalismul, marxismul şi, totodată, apariţia concepţiilor de tip interacţionist, care acordă un interes mai mare schimbării decât ordinii, supleţii şi flexibilităţii dreptului.

(...)

EXTRAS:

Viitoarea configuraţie a Europei va depinde în mare măsură de drepturile care vor fi atribuite persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi de dezvoltarea diferitelor regiuni ale Europei, inclusiv înfiinţarea regiunilor de dezvoltare din România.

Unul dintre principalele fenomene care vor modela configuraţia europeană este tendinţa de diluare a suveranităţii statale: pe de o parte suveranitatea statelor se deleagă spre nivelul supra-naţional, iar pe de altă parte suveranitatea este cedată comunităţilor locale, indiferent care este forma de organizare a acestora (regiune, district, land, judeţ sau chiar zonă istorică).

Cu toate că suveranitatea, în anumite analize, apare ca un concept aproape desuet (punându-se chiar întrebarea dacă nu cumva a fost de la bun început un concept lipsit de fond), evoluţia atributelor suveranităţii şi migrarea lor între diferite subiecte de drept constituie o temă de maxim interes pentru problematica drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

De aceea, această temă reprezintă subiectul principal al acestui volum.

Lucrarea de fata este structurata pe trei capitole, astfel:

Capitolul I din volumul al II-lea, intitulat Premisele politice ale sistemelor normative, cuprinde următoarele secţiuni: nomoarhia, care abordează problematica autorităţii şi legitimităţii normelor, valorilor, principiilor şi sistemelor normative; politoarhia, care tratează tema distribuţiei puterii normative între diferite structuri socio-politice şi stat; statoarhia, în care sunt analizate fenomenele socio-politice de tip consensual, contractual şi consociaţional prin intermediul cărora se structurează statul.

Capitolul al II-lea, intitulat Principiile politice ale sistemelor normative, conţine trei secţiuni, după cum urmează: socionomia, care se ocupă de instituţionalizarea (formalizarea) normelor şi principiilor normative; politonomia, care analizează procedurile şi instrumentele normative de guvernanţă; statonomia, care are ca obiect de studiu instituţiile juridice de reglare a funcţionării statului.

Capitolul al III-lea este consacrat Forţei normative a instituţiilor politice şi are în componenţă următoarele secţiuni: nomocraţia, referitoare la forţa juridică a instituţiilor politice; politocraţia, care se ocupă de forţa politică a instituţiilor juridice; statocraţia, ca suprasistem de putere normativă politico-juridică.

Dialogul judecatorilor constituționali, atat in plan intern, cat și internațional, determina constituționalizarea și uniformizarea dreptului, respectiv consolidarea in ansamblu a protecției valorilor statului de drept.

Zece dialoguri prezinta mecanismele de colaborare institutionala intre Curtea Constitutionala si Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, celelalte instante de jurisdictie constitutionala, Comisia de la Veneția, Parlament, Președintele Romaniei, Guvern, Avocatul Poporului, instanțele judecatorești și mass-media.