|
Deciziile Curtii de Justitie a Uniunii Europene privind TVA 1970-2014
Descriere
Fiecare decizie (dispozitiv) este precedata de un “cartus” explicativ (cuvinte cheie + articolul din codul fiscal român) si urmata de o descriere a cauzei + unele scheme ilustrative
___
Include si un bogat aparat documentar (4 anexe – 57 pg)
Fiecare decizie (dispozitiv) este precedata de un “cartus” explicativ (cuvinte cheie + articolul din codul fiscal român) si urmata de o descriere a cauzei + unele scheme ilustrative
___
Include si un bogat aparat documentar (4 anexe – 57 pg)
*
* *
Deciziile Curtii de Justitie a Uniunii Europene privind TVA 1970-2014
TVA a fost introdusa initial ca o simpla taxa perceputa la livrarea bunurilor. Unii considera insa ca sistemul TVA si o parte din normele de aplicare, sunt destul de complicate. Astfel, un judecator britanic remarca : "dincolo de lumea obisnuita [...], se intinde lumea TVA, un fel de parc tematic fiscal in care realitatile faptice si cele legale sunt suspendate sau inversate". Trebuie mentionat totusi ca, adesea, dificultatile legate de aplicarea si interpretarea TVA nu sunt datorate taxei in sine, ci sunt mai degraba rezultatul tentativelor de a croseta pe langa...
Avocatul General Jan Mazak - in introducerea la Opinia sa privind Decizia CJUE nr. 174/2011 Ines Zimmermann
Pierderea veniturilor din TVA la nivelul anului 2011 a fost 193 miliarde de euro, respectiv 1,5 % din P.I.B. (Comunicat de presa al C.E. / 19.IX.2013 - IP/13/844)
Titlul cartii: |
Deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene privind TVA 1970-2014
|
Numele autorului/lor: |
NICOLAE MĂNDOIU
|
Editura: |
ConFisc
|
Data aparitiei: |
2015
|
Numar de pagini: |
710
|
ISBN: |
978-973-1895-90-1
|
Format: |
22.5x15 cm
|
Tip coperta: |
Brosata
|
Pret intreg (Pretul de coperta afisat de producator): |
85
|
Formatul de livrare: |
Carte tiparita
|
|
România a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Din acel moment am făcut parte direct din aşa-numita „construcţie europeană” ce începuse cu jumătate de secol înainte, la iniţiativa Franţei şi Germaniei de a-şi pune în comun producţia de cărbune şi oţel. Deşi proiectul aderării la UE s-a bucurat de o mare susţinere în rândul populaţiei, ce însemna mai precis acest lucru era şi, din păcate, încă este, pentru majoritatea concetăţenilor noştri, o necunoscută. Ei au susţinut aderarea, mai ales plecând de la considerentul că nivelul de trai din ţările Uniunii Europene este unul cu mult mai ridicat decât cel din România şi, de aceea, se spera ca din momentul integrării în UE şi traiul românilor să se îmbunătăţească simţitor. Dacă rezultatele aderării sunt acum, la trei ani după momentul 2007, încă subiect de dezbatere, necunoaşterea realităţilor construcţiei comunitare se păstrează încă la aceleaşi niveluri. De altfel, şi interesul pentru Uniune a scăzut, el fiind reaprins cât de cât doar cu ocazia celor două campanii electorale din 2007 şi 2009 pentru alegerea parlamentarilor europeni. Din păcate şi respectivele două momente nu au făcut, de multe ori, decât să aducă o şi mai mare confuzie în ceea ce cred românii despre UE, emblematice fiind campaniile unor candidaţi care susţineau că odată ajunşi în Parlamentul European vor „rezolva” un domeniu precum pensiile. Necunoaşterea modului în care funcţionează cu adevărat Uniunea nu este însă specifică doar românilor; ea se întinde în toate ţările membre UE şi provine chiar din modul în care a fost construită aceasta la mijlocul secolului trecut. Dat fiind că naţiunile europene trecuseră prin două războaie mondiale care exacerbaseră sentimentul naţional, a fost destul de greu să se impună o construcţie solidă, de genul SUA; în schimb, s-a optat spre politica paşilor mărunţi şi a compromisului între nivelul naţional şi cel comunitar de luare a deciziilor. Astfel, fiecare din principalele instituţiile create în Comunităţi a fost lăsată să aibă un cuvânt de spus, mai mult sa mai puţin important: Comisia Europeană pentru că reprezenta, într-un fel, actorul cel mai independent de interesele naţionale, Consiliul de Miniştrii tocmai pentru că le reprezenta cel mai direct iar Parlamentul European, ca reprezentant direct al cetăţenilor statelor membre. Aşa s-a ajuns ca, pentru adoptarea unui act legislativ comunitar, acesta să fie trecut printr-un proces complicat în care erau implicate toate instituţiile citate. Ori, pentru omul de rând, căruia nici măcar nivelul naţional de funcţionare a statului nu îi este foarte clar, nivelul comunitar deja devenea o nebuloasă. În anii 2000 s-a dorit, cel puţin la nivel declarativ, ca Uniunea să fie adusă „mai aproape” de cetăţenii ei. Astfel s-au luat câteva iniţiative, cea mai cunoscută fiind aceea a „Constituţiei europene”, prin care se dorea atât o simplificare a cadrului legislativ comunitar primar cât şi o creştere a importanţei nivelului comunitar în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor UE, precum şi democratizarea mai mare a modului de funcţionare a structurii Unionale, printr-o mai mare putere acordată Parlamentului European, ca for direct ales de cetăţeni. Rezultatul nu a fost cel aşteptat, proiectul de „Tratat instituind o Constituţie pentru Europa” fiind un text complex, de sute de pagini, spre deosebire de simplitatea Constituţiilor naţionale, şi având şi defectul fundamental că nu a putut fi pus în practică. În schimb, s-a optat pentru un nou tratat modificator al celor deja existente, practică ce duce la crearea unui cadru deosebit de stufos şi nedesluşit pentru nespecialişti. S-a ajuns astfel ca Uniunea să fie, în continuare, ceva depărtat de conştiinţa cetăţeanului de rând, chiar dacă impactul ei este direct asupra a multor laturi din viaţa de zi cu zi a acestuia. Relevant pentru modul în care europenii privesc construcţia europeană este faptul că aproape de fiecare dată, în ultimii 20 de ani, când li s-a cerut opinia în cadrul unor referendumuri cu privire la schimbările aduse cadrului unional, ei s-au opus, cel puţin într-o primă fază. Astfel, danezii au respins la începutul anilor `90 Tratatul de la Maastricht, irlandezii peste un deceniu pe cel de la Nisa, francezii şi olandezii Constituţia Europeană iar irlandezii au recidivat în privinţa Tratatului de la Lisabona. Un alt exemplu oficial de cât de „populară” este Uniunea printre cetăţeni este şi extrem de slaba lor participare la alegerile pentru Parlamentul European. Cartea de faţă îşi doreşte să aducă lumină, atât publicului larg cât şi celor cu activităţi legate direct de fenomenul comunitar, cu privire la unul dintre cele mai importante aspecte ale Uniunii, sistemul său instituţional. Pentru a realiza acest lucru am structurat prezentarea pe mai multe capitole, unul cu privire la modul în care Uniunea s-a dezvoltat de la începuturi şi până în prezent, altul în care se tratează caracteristicile generale ale sistemului instituţional comunitar şi, apoi, câte unul pentru fiecare dintre instituţiile care fac parte din acest sistem, astfel cum a fost el redesenat de Tratatul de la Lisabona intrat în vigoare la sfârşitul anului 2009, respectiv 1 decembrie. În cadrul prezentării fiecărei instituţii s-a încercat cuprinderea cât mai multor aspecte, de la modul în care e organizată, la modul de funcţionare sau atribuţiile sale, însă s-a insistat şi pe prezentarea personalului care face parte din conducere, considerându-se că acesta, de multe ori, ajunge să reprezinte mult mai mult pentru caracteristicile vieţii unui organism decât litera unui Tratat sau Regulament de Funcţionare. În acelaşi timp am dorit să prezentăm şi exemple concrete din modul în care aceste instituţii au fost implicate în viaţa Uniunii, pentru a trece dincolo de discursul pur teoretic, în zona practicii de zi cu zi.
Pretul nostru:
43.00 Lei (RON)
|
|
Reglementari contabile conforme cu Directiva 34/2013 UE
• OMFP 1802/2014
• în vigoare de la 1 ianuarie 2015 – abroga O.M.F.P. nr. 3055 / 2009
• Reglementari contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara - IFRS (O.M.F.P. 1286 / 2012)
Include si
________________
• Legea Contabilitatii nr. 82/1991 (actualizat 2015)
• Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale
• inventarierierea patrimoniului ( O.M.F.P. nr. 2861 / 2009 )
Pret intreg:
34.99 Lei (RON)
Pretul nostru:
31.49 Lei (RON)
Reducere: 3.50 Lei (RON) (10.00%)
|
|
Codul muncii 2014-2015 cu evidentiere grafica a modificarilor survenite in perioada 2014-2015. Legislatie relevanta privind relatiile de munca (cod si norme)
Codul Muncii 2014/2015 cu evidentierea grafica a modificarilor survenite in perioada 2014/2015
+ Legislatie relevanta privind relatiile de munca
(cod+norme)
Lucrarea include si urmatoarele teme privind relatiile de munca (cu actualizari la 1 ianuarie 2015):
-registrul general de evidenta a salariatilor.
-activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri.
Pret intreg:
17.99 Lei (RON)
Pretul nostru:
16.19 Lei (RON)
Reducere: 1.80 Lei (RON) (10.00%)
|
|
Apariţia Codului insolventei. Legea nr. 85/2014. Comentariu pe articole. Editia a V-a | Autor: Ion Turcu a determinat aducerea la zi a comentariilor legislaţiei în materie.
Lucrarea îşi propune analiza noutăţilor aduse prin Legea nr. 85/2014, prin această lege, legiuitorul dorind să codifice într-un singur act normativ reglementările din materia insolvenţei.
Comentariile sunt realizate prin raportarea atât la dispoziţiile vechii reglementări, Legea nr. 85/2006, cât şi la normele dreptului privat, în genere, a cărui „fiică rebelă” este procedura insolvenţei.
Pretul nostru:
169.00 Lei (RON)
|
|
Cosul de cumparaturi
In acest moment, COSUL DE CUMPARATURI este gol !
Recent vizualizate
Pret intreg: |
85.00 Lei (RON) |
Pretul nostru: |
76.50 Lei (RON) |
Reducere: |
8.50 Lei (RON) (10.00%) |
|